Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 9: Te Upootiaraa i ni‘a i te Faahemaraa


Pene 9

Te Upootiaraa i ni‘a i te Faahemaraa

E pato‘i atu i te diabolo, e na’na e ma‘ue ê atu.1

Omuaraa

Ei misionari apî i te fenua Etotia, ua haere atu David O. McKay i te hoê rururaa arata‘ihia e James L. McMurrin, te hoê tauturu i roto i te peresideni Missioni no Europa. I roto i te tereraa o te pureraa, ua ite te feia tei tae atu i te mau faaiteraa e rave rahi no te mau horo‘araa o te Varua. Fatata 70 matahiti i muri iho, i roto i te hoê pureraa autahu‘araa, ua haamana‘o te peresideni McKay : « Te haamana‘o nei au, e au e, i nanahi noa nei, te puai o te faaururaa o taua taime ra. U ite te mau taata atoa i te niniiraa rahi o te Varua o te Fatu. Ua riro mau te feia atoa i reira ei hoê aau e ei hoê mana‘o. Aita â vau i ite a‘e nei i teie huru aehuehu… »

« O tera ïa te huru no te taime a horo‘a ai o James L. McMurrin i te mea tei riro mai taua taime ra ei tohuraa. Ua haapii mai au na roto i te au piriraa’tu ia’na e, e auro mâ o James McMurrin. Ua itemau-hia to’na faaroo i te evanelia. Aita’tu e taata parau mau a‘e, aita’tu e taata parau-tia a‘e i te taata ta’na i mana‘o i ora a‘ena. No reira, i to’na fariuraa mai i ni‘a ia‘u ma te horo‘a mai i te mea ta-‘u i mana‘o i taua taime ra e, e faaararaa hau atu i te hoê fafauraa, ua haaputapû roa ta’na mau parau ia‘u nei. Ma te faahiti i te mau parau ta te Faaora i parau atu ia Petero, na ô a‘e ra te taea‘e McMurrin e : A vaiiho mai ia‘u ia parau atu ia oe, Te taea‘e David, I ani na Satani ia oe e ueue mai te sitona i ueuehia ra, area râ ua haamana‘o te Atua ia oe » [A hi‘o Luka 22:31]…

« I taua taime ra ua puta mai i roto i to‘u nei mana‘o te mau faahemaraa tei haafifi i to‘u haerea, e ua ite au hau atu i te peresideni McMurrin, e aore ra, te tahi atu taata, e parau mau ihoa ta’na i parau i te na ô râ e, ‘I ani na Satani ia oe’ Ma te faaotiraa i taua taime e i taua vahi ra ia tape‘a i te faaroo, ua fanauhia mai te hoê hinaaro ia tavini i to‘u mau taata tupu ; e ua tae atoa mai te hoê iteraa, te hoê noa‘e amoraa mata, o te mea e ti‘a ia‘u ia faaho‘i i te peresibutero matamua tei afa‘i i te parau poro‘i o te evanelia i faaho‘ihia mai i to‘u nei papa ruau e te mama ruau, tei farii i te parau poro‘i e rave rahi mau matahiti na mua atu i te tuhaa apatoerau no Etotia i te tuhaa fenua apatoa no Wales. »

Ua faahope te peresideni McKay i teie nei aamu no te feia apî tane o te Ekalesia ma te a‘o e tano i te taatoaraa : « Te ani nei au i te Atua ia tamau noa i te haamaitai ia outou… Eiaha e faati‘a i te faahemaraa ia arata‘i ê atu ia outou. »2

Te mau Haapiiraa a David O. McKay

E ti‘a ia tatou ia paruru ia tatou iho e to tatou mau utuafare i te mana o te enemi.

Te mau tumu raau e nehenehe e ti‘a i ropu i te matai rorofai e pinepine ïa ratou i te marua i mua i te mau manumanu vavahi o ta tatou e ore roa e ite mata maori ra e te hoê hi‘o faarahi. Mai te reira atoa te mau enemi o te taata nei i teie nei mahana o te mau mana aravihi tei ite-ore-hia i te tahi mau taime e te mata, o te haaparari nei i te ti‘araa taata e te ti‘araa vahine o teie nei tau. Te tamataraa i te pae hope‘a o te haapa‘o-maitai-raa e te parauti‘a o te nunaa a te Atua e tamataraa ïa no te taata tata‘itahi. Eaha ta te taata e rave nei ?

E tae mai te mau faahemaraa atoa ia tatou e ia‘u nei i raro a‘e i na huru e toru :

  1. Te faahemaraa no te hiaai maa e aore ra, te hinaaro rahi ;

  2. Te toparaa i roto i te te‘ote‘o, te faito ahu, e aore ra, te ahaaha ;

  3. Te hoê hinaaro no te mau tao‘a o te ao nei e aore ra, te mana e te faatereraa i ni‘a i te mau fenua e aore ra, te mau tao‘a o te fenua a te taata.

E tae mai taua mau huru faahemaraa ra i roto i ta tatou mau rururaa sotiare ; e tae mai te reira i ni‘a ia tatou i roto i ta tatou mau tautooraa politita ; e tae mai te reira i ni‘a ia tatou nei i roto i ta tatou mau auraa ohipa, i roto i te faaapu, i roto i te fare toa ; i roto i ta tatou mau raveraa i roto i te mau ohipa atoa o te oraraa nei, e ite tatou i teie nei mau faahemaraa ino ia tupu. Ia faaite ana‘e mai ratou ia ratou iho i te mana‘o haava o te taata tata‘itahi i reira te parururaa i te parau mau e faaohipa ai i to’na mana.

Te haapii nei te Ekalesia e e tau tamataraa teie nei oraraa i ô nei. E hopoi‘a na te taata ia riro mai ei raatira, eiaha râ ei titi no te natura. Ia haavîhia e ia faaohipahia to’na mau hiaai no te maitai o to’na iho ‘ea e te faaroaraa i te maororaa o to’na oraraa e tia’i—ia haavîhia e ia hi‘opo‘ahia to’na mau hinaaro rahi no te oaoa e te haamaitairaa o vetahi ê ra…

Mai te mea e, ua ora mau oia mai te au i te mau arata‘iraa a te Varua Mo‘a, e e tamau noa â outou ia na reira, e î ïa to outou nei varua i te oaoa. Mai te mea râ ua fariu ê atu outou e ua ite outou e, aita i noaa ia outou ia rave mai ta outou i ite i te mea ti‘a, e ore roa ïa outou e oaoa noa’tu [mai te mea] e faufaa ta outou no te ao nei…

I roto i ta ratou hiaairaa no te hoê taime arearearaa, e mea pinepine te feia apî i te faahemahia no te faati‘a i to ratou hinaaro i te mau mea e faaanaanatae noa i te tuhaa tino o te taata, e pae atoa ra mau mea matau-maitai-hia : a tahi, te parau ino e te ohipa faufau ; te piti, te inuraa ava e te mirimiriraa ; te toru, o te viivii ; te maha, te here ore ; e te pae, te faatura ore.

Ua riro te parau ino i te taahiraa pinepine matamua i ni‘a i te purumu no te faati‘a noa i to’na iho hinaaro. Te parau ino o te faaturoriroriraa ïa i te mea maitai e aore ra, te mau mana‘o maitai.

Hoê noa iho taahiraa mai te parau ino e tae atu i te ohipa faufau. E mea ti‘a roa, oia mau e mea titau-roa-hia, no te oaoa o te feia apî, ia farerei ratou i roto i te mau faaoaoaraa e te mau hoa, area râ, e hoê tera faaiteiteraa no te mau peu haehaa ia ani ana‘e ratou no te faaoaoaraa i te mea e faatupu i te hiaai e e haaviivii i te tino. E faatupu te mau inuinuraa e te mau mirimiriraa i te hoê huru i reira te auraa morare e manunu ai, e te mau hinaaro rahi tei ore i haavîhia e ore ai e nehenehe ia tape‘a. E mea ohie ïa i reira ia rave i te taahiraa hope‘a e tae atu ai i raro i te ati morare.

Ia maitihia ana‘e te hoê oraraa faati‘a noa i te hinaaro eiha râ te mau ture morare teitei, e haere tia’tu ïa te tane e aore ra, te vahine i raro i te faito hope‘a o te ino, e riro ïa te parau-ti‘a ore ei tuhaa aore e ti‘a ia ape no to’na ra natura. E tinaihia te here i te mau metua ; e faaru‘ehia te haapa‘oraa i ta ratou mau haapiiraa e i ta ratou mau fâ ; e riro te here i te vahine faaipoipo e te mau tamarii i te faarirohia ei hamaharaa i te hinaaro o te taata ; eita e ti‘a te here i te Ekalesia, e e mea pinepine te reira i te monohia e te feia vahavaha i ta’na mau haapiiraa.3

E mea pinepine te faahemaraa i te tae mai na roto i te hoê huru hau noa. Eita paha te toparaa i roto i te faahemaraa e itehia e te tahi atu taata maori râ o te taata iho e to’na ra Atua, tera râ, mai te mea e hema atu oia, e riro ïa oia i te mea paruparu e ua repohia oia e te ino o te ao nei.4

Ua tiavaruhia Satani no te mea ua tamata oia i te mono atu i Tei Hamani. Area râ te ite-noa-hia ra to’na puai. E mea itoito oia e te poro ra oia i teie nei taime i te parau no te pato‘iraa i te vaimau-raa o te Atua, te vai-mau-raa o ta’na Tamaiti Herehia, e te pato‘iraa i te maitai o te evanelia a Iesu Mesia.5

E mea itoito te enemi. E mea aravihi e e mea maramarama oia, e te imi nei oia i te mau rave‘a atoa ia haaparari i te niu o te Ekalesia, e e tairi oia i te vahi e noaa ia’na i te haaparuparu e i te haamou… Ua horo‘a mai te Atua i te ti‘amâraa no te maiti. To tatou manauiaraa i te pae morare e i te pae varua, tei te huru ïa o ta tatou faaohiparaa i taua ti‘amâraa ra.6

Ua opua papû noa â Satani i te rave i ta’na raveraa, e ua horo‘ahia’tu te mana i ta’na mau ve‘a i teie nei mahana tei ore i horo‘ahia i te mau tenetere atoa na mua’tu. Ia vai ineine noa no te farerei atu i te mau ohipa huru fifi, te mau mana‘o taata huru maitai anei e mea ino râ. No te aro atu i teie nei mau mana, e ti‘a ia tatou ia turu’i i ni‘a i te parau riirii o te Varua Mo‘a, o te ti‘a ia outou ia farii. E mea mau te reira mau parau riirii.

Te arata‘i nei te Atua i teie nei Ekalesia. A vai parau-ti‘a noa i te reira, a here i te Ekalesia. A vai parau-ti‘a noa i to outou mau utuafare, a here ia ratou. A paruru i ta outou mau tamarii. A arata‘i ia ratou, eiaha na roto i te faaheporaa, na roto râ i te hi‘oraa mărû o te hoê metua tane, e a horo‘a i te tautururaa no te puai o te Ekalesia na roto i te faaohiparaa i to outou autahu‘araa i roto i to outou iho utuafare e i roto i to outou nei mau oraraa.7

Te amo nei te meloraa i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei i te hopoi‘a no te upootiaraa i ni‘a i te faahemaraa, no te aro i te hape, no te haamaitai i te mana‘o, e te faarahiraa i to te taata varua e tae noa’tu ia tae‘ahia te faito o te îraa o te Mesia.8

E tamata te enemi i te tairi i to tatou vahi paruparu roa‘e, e farii râ tatou i te puai ia pato‘i ana‘e tatou ia’na.

Eita e nehenehe ia outou ia hauti e te Diabolo. A pato‘i i te faahemaraa, a pato‘i i te Diabolo e na’na e ma‘ue ê atu ia outou. [A hi‘o Iakobo 4:7]

I ni‘a i te Mou‘a, ua horo‘a te Faaora ia tatou i te hi‘oraa rahi roa‘e i te ao atoa nei… I muri noa‘e i te bapetizoraa o te Faaora, ua arata‘ihia oia i ni‘a i te mou‘a tei matauhia i teie nei e Mou‘a no te Faahemaraa. Aita vau i ite e, ua ti‘a anei oia i reira, ua haapae anei i te maa e maha ahuru mahana i reira e aore ra, aita. Ua haere atu râ oia i ni‘a i te tahi mou‘a e i muri a‘e… e maha ahuru mahana, ua haere maira Te Faahema ia’na, mai tei parauhia mai ia tatou, e mai ta Te Faahema e rave noa nei, ua tairi oia ia’na i te vahi ta te Faahema i mana‘o e, o to’na ïa vahi paruparu roa a‘e.

I muri a‘e i to [Iesu] haapaeraa, ua mana‘o te Faahema e, ua po‘ia roa oia, e te haamana‘o nei outou, teie ïa te faahemaraa matamua, na ô atura oia ma te reo tahitohito, Mai te mea e Tamaiti oe na te Atua, ma te faahiti i te iteraa o te Metua a parau ai oia e, « O ta‘u Tamaiti Here teie »—« Mai te mea e Tamaiti oe na te Atua, a parau i teie nei mau ofa‘i ia riro ei maa » E te vai nei te hoê ofa‘i i taua vahi ra mai te faraoa a te Ati Iuda te huru, no te faatiani puai i te faahemaraa. Teie te pahonoraa a te Mesia : « E ore te taata e ora i te maa ana‘e ra, i te mau mea atoa râ i haapa‘ohia e te Atua » (Mataio 4:3-4).

Ua faahiti atoa to muri iho faahemaraa i te papa‘iraa mo‘a. E piiraa i te te‘ote‘o, te hoê piiraa ia haavî i to tatou mau taata tupu : « Mai te mea e Tamaiti oe na te Atua, e haamairi oe ia oe iho i raro… » (Mai ni‘a iho i te poretiko o te hiero) « … ua papa‘ihia… » (E nehenehe ta te Diabolo e faahiti i te papa‘iraa mo‘a no taua tumu ra) « … ua papa‘ihia ho‘i e, E poro‘i oia i ta’na mau melahi ia oe, na ratou ho‘i e mau ia oe i to ratou rima, o te tia’ia noa’tu to avae i te ofa‘i. » E te pahonaraa, « Eiaha oe e a‘a i to Atua ra ia Iehova » (Mataio 4:6-7).

Te toru o te haahemaraa no ni‘a ïa i te here i te tao‘a rahi e te mana. Ua afa‘i atura te Faahema ia Iesu i ni‘a i te hoê mou‘a teitei roa e ua faaite ihora ia’na te mau mea o te ao nei e te mana e vai ra i roto. Aita oia i tahitohito i roto i teie nei faahemaraa. Te taparu ra râ oia, no te mea ua haaparuparu te pato‘iraa a te Faaora i te mau mana o te Faahema. Ua faaiteite atu oia ia’na i te mau mea o te ao nei. « E horo‘atu vau i teie nei mau mea atoa ia oe na ia tipapa mai oe i raro e haamori mai ia‘u. » Ti‘a mai ra oia i roto i te hanahana o to’na atuaraa, ua parau atura Iesu : « E haere ê atu oe, e Satani ; ua oti ho‘i i te papa‘ihia, O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e oia ana‘e ra ta oe e faaroo. » Haere ê atura te Faahema. [A hi‘o Mataio 4:8-11]…

Teie to outou aamu… E riro to outou vahi paruparu roa‘e te vahi e tamata ai te Diabolo i te faahema ia outou, e tamata oia ia riro outou ia’na, e mai te mea ua haaparuparu outou i te reira hou outou e opua’i i te tavini i te Fatu, e amui atu ïa oia i taua paruparu ra. A pato‘i atu ia’na e e noaa ia outou te puai. E faahema oia ia outou i te tahi atu vahi. A pato‘i atu ia’na e e paruparu atu â oia e e puai mai outou, e tae noa’tu e nehenehe ta outou e parau, noa’tu te huru o te vahi tei reira outou, « E haere ê atu oe, e Satani, ua papa‘ihia e, O te Fatu ra o te Atua ta oe e tahopu, e oia ana‘e ra ta oe e haamori » (Luka 4:8).9

I pihai iho i ta’na mau pĭpĭ na mua noa‘e i Gesemane, ua parau [Iesu], « Ua ore au ua parahi i teie nei ao ; e ti‘a râ ratou i teie nei ao… »

« Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe ia ratou eiaha ei ino » (Ioane 17:11, 15).

Teie ta outou nei haapiiraa… Tei roto outou i te faahemaraa, area râ e nehenehe ia outou, mai te Mesia i ni‘a i te Mou‘a no te Faahemaraa, ia ti‘a i ni‘a’tu i teie nei faahemaraa.10

Ia haapa‘o tatou i te evanelia e ia faaohipa i te haavîraa ia tatou iho, e farii ïa tatou i te oaoa e te hau.

A vai ti‘amâ noa mai ai te Enemi o te parau mau no te faaohipa i te haavîraa i roto i teie nei ao, e farii tatou i te mau aroraa, e te rave‘a hoê roa no te paruru atu i taua mau aroraa ra o te haapa‘oraa ïa i te Evanelia.11

Te horo‘a nei teie nei evanelia ia tatou i te hoê rave‘a no te ora i ni‘a‘e i teie nei ao tahito e ta’na mau faahemaraa, e na roto i te haavîraa e te tape‘araa ia’na iho, no te ora i roto i te varua, o tera ïa te oraraa i ô nei e a muri noa’tu.12

E ti‘a anei ia tatou ia ite hau atu i ta tatou i ite i mutaa ra e, te haavîraa i to’na iho mau hinaaro o te aau ïa no te haapa‘oraa kerisetiano e o te mau haapa‘oraa faaroo atoa. Ia au i to’na naturaraa, ua riro te taata ei taata haapa‘o noa ia’na iho e mea au na’na ia pee atu i to’na mau hiaai i tera ihoa taime. E titau te reira i te haapa‘oraa faaroo, e aore ra te tahi mea teitei atu ta te hoê taata e aore ra, te hoê sotaiete taata, no te upooti‘a i ni‘a i te mau hiaai o te taata tino nei… E haere mai te haavîraa ia’na iho na roto i te haapaeraa ia’na iho i te mau mea riirii. Ua parau te Mesia na roto i teie nei mau parau taa ê : « … o tei hinaaro ho‘i i te tape‘a i to’na ora, e ere ïa i te ora ; e o tei ti‘a ia’na i te tuu i to’na ora ia‘u nei, e roaa ïa ia’na te ora » (Mataio 16:25).

Ia vaiiho ana‘e outou ia outou iho i te hiti e ia tutava outou i te haamaitai ia vetahi ê, e no te tahi atu mea teitei a‘e e te maitai a‘e, te ti‘a ra ïa outou i te faito varua. Mai te mea, i te taime tatama‘iraa, i te taime no te faahemaraa ia ite i te hapa i o vetahi ê, e faaru‘e tatou i to tatou iho huru taata no te maitai o te Ekalesia i riro ho‘i tatou e melo, no te maitai o te oire, no te manuiaraa ihoa râ o te evanelia, e haamaitaihia tatou i te pae varua e riro mai ïa te oaoa ei utu‘a maitai no tatou…

« Eaha ïa te apî ia upooti‘a vau i ni‘a i to‘u mau enemi,

E ia haaputu vau i te tao‘a e te faufaa moni

E taata upooti‘a veve au oia mau

E tae noa’tu i te taime e haavî ai au ia‘u nei. »

[Taata papa‘i ite-ore-hia] 13

Te taata o te hamaha i to’na mau hiaai, i te vahi huna e aore ra, na roto i te tahi atu rave‘a, e huru ïa to’na o te ore e tauturu ia’na ia faahemahia oia i te hamaha i to’na mau hinaaro rahi.14

O ta te hoê taata e mana‘o tamau noa ra, na te reira ïa e faaoti i te huru o ta’na mau ohipa i te mau taime maitai e te mau taime fifi. Na te huru o te hoê taata i mua i to’na mau hiaai e to’na mau hinaaro otui ia faaarahia ana‘e ratou e horo‘a i te faito o te huru o taua taata ra. E heheuhia mai i roto i teie mau huru te puai o te taata ia faatere e aore ra, ia rave i to’na faatîtîraa faahepohia.15

Te mau ohipa e au i te ture a te Atua e i te mau ture a te natura, e hopoi mai te reira i te oaoa, e te mau ohipa tei ore i au i te parau mau a te Atua, e hopoi mai ïa i te ati. E hopoi‘a na te taata eiaha no te mau ohipa ana‘e, no te mau parau e te mau mana‘o faufaa ore atoa râ. Ua parau te Faaora :

« … e haavahia te taata i te mau parau faufaa ore atoa ta ratou e parau ra ia tae i te mahana haavaraa » (Mataio 12:36).16

E titau te mau mea maitai i te tautooraa. Te mea e hinaaromau-hia e ti‘a ïa ia aufauhia te hoê tuhaa o to outou nei tino, to outou puai mana‘o, e to outou puai varua—« E ani, e horo‘ahia mai ta outou, e imi, e itea ïa ia outou ; e patoto atu, e iritihia mai te opani ia outou » (Mataio 7:7). E ti‘a râ ia outou ia imi, ia patoto. I te tahi pae, te tahopu nei te hara i ni‘a ia outou. Te haere nei oia i pihai iho ia outou, te faahema nei oia ia outou, te huti nei oia ia outou, te haavare nei oia ia outou. Aita outou e tutava i te reira… Mai te mau iri faatiani e turai ra ia outou ia inu e ia puhipuhi i te avaava. Mai te parau poro‘i e tae mai nei i roto i to outou mau utuafare na roto i te afata teata e te afata ratio… E i mi te ino ia outou, e ua titauhia te tautooraa e te puai no te aro atu ia’na. Area râ, e roaa te parau mau e te paari na roto ana‘e i te imiraa, te pure e te tautooraa.17

Ia haamana‘o noa tatou e, te oraraa, tei ta tatou ïa raveraa, e ua haamaramarama mai e ua haapapû mai te Faaora o te taata nei e, nahea e roaa’i te oaoa e te hau. Tei roto te reira i te evanelia a Iesu Mesia e te haapa‘oraa i te reira.18

Ia horo‘a mai te Atua i te reira ia tatou nei, a imi ai tatou i te faati‘araa o te Basileia o te Atua, e ia haapii tatou i ta tatou feia apî, e i te mau melo o te Ekalesia i te mau vahi atoa, ia pato‘i i te mau faahemaraa o te haaparuparu i te tino, o te haamou i te varua, e ia ti‘a tatou ma te tatarahapa mau mai te taime a tomo mai ai tatou i roto i te pape no te bapetizoraa ; ia faaapîhia tatou ia au i te auraa mau o te parau, ia fanau-faahou-hia tatou, ia oaoa to tatou mau varua i roto i te maramarama o te Varua Mo‘a, e ia haere noa tatou i mua ei melo mau no te Ekalesia a Iesu Mesia e tae noa’tu ua oti ta tatou misioni i ni‘a i te fenua nei.19

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e no te Aparauraa

  • Ua faaohipa te peresideni McKay i te faaauraa parau no te mau tumu raau paari eita e haruru i raro i te mau vero puai, area râ, ua haamouhia e te mau manumanu na’ina’i roa tei tomo atu i roto ra (a hi‘o i te mau api 95-96.) Eaha te faaauraa no teiei aamu i ta tatou nei mau aroraa i te faahemaraa ? (A hi‘o i te mau api 95-98.) Eaha ta tatou e nehenehe ia rave no te ape i te titau manihiniraa i te faahemaraa i roto i to tatou nei oraraa ? Nafea tatou i te haapuai i te mau tamarii e te feia apî i mua i te mau faahemaraa e rahi nei i roto i te ao nei ?

  • Nahea te mau faahemaraa e huruê ai, mai te au anei i to tatou huru tata‘itahi ? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu te tahi i te tahi no te pato‘i i te faahemaraa ?

  • Eaha te mea e nehenehe ia tatou ia haapii mai na roto i te aamu o to te Faaora pato‘iraa i te mau faahemaraa a Satani ? (A hi‘o Mataio 4:1-11 e Luka 4:1-13, e tae noa’tu i te mau faahororaa e te mau papa‘iraa no roto mai te Tatararaa a Iosepha Semita, a hi‘o atoa PH&PF 20:22)

  • Eaha te mau taa-ê-raa i rotopu i te oaoa no te hemoraa’tu i te faahemaraa e i te oaoa no te apeeraa’tu i te Faaora ?

  • Nafea Satani i te tamatai i te faaohipa i to tatou mau paruparu ? (A hi‘o i te mau api 98-100.) Nahea tatou e nehenehe ai e upooti‘a i ni‘a i to tatou nei mau paruparu na roto ia Iesu Mesia ? (A hi‘o atoa Etera 12:27)

  • Eaha ta outou e nehenehe e rave no te pato‘iraa e te upootiaraa i ni‘a i te mau faahemaraa e haafifi pinepine nei ia outou ? No teaha e mea faufaa roa ia haamau i ta tatou mau viretu hou tatou e ite ai ia tatou iho i roto i te mau faahemaraa ?

  • I roto i ta tatou mau tautooraa no te pee atu i te Faaora e te pato‘iraa’tu i te faahemaraa, nahea te reira e nehenehe e tauturu ia tatou i te haamana‘o e « E ore te taata e ti‘a ia faaroo i te fatu toopiti » ? (Mataio 6:24)

  • Nahea te mau mana‘o parau-ti‘a e te mau mana‘o maitai i te tauturu ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i te faahemaraa ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faarahi i te haavîraa ia tatou iho, ta te peresideni McKay i faahiti pinepine ? (A hi‘o i te mau api 100-02.)

Te mau Papa‘iraa Mo‘a :1 Korinetai 10:13 ; Iakobo 1:12-17 ; 2 Petero 2:9 ; 1 Nephi 12:17 ; 15:23-24 ; Helamana 5:12 ; 3 Nephi 18:18-19 ; PH&PF 10:5

Te mau Nota

  1. Gospel Ideals (1953), 352.

  2. I roto Conference Report, atopa 1968, 86.

  3. I roto Conference Report, atopa 1963, 7-8.

  4. I roto Conference Report, atopa 1911, 59.

  5. I roto Conference Report, atopa 1965, 9.

  6. I roto Conference Report, eperera 1967, 6.

  7. I roto Conference Report, eperera 1969, 97.

  8. Gospel Ideals, 503.

  9. I roto Conference Report, atopa 1959, 88.

  10. I roto Conference Report, atopa 1953, 11.

  11. I roto Conference Report, atopa 1955, 90.

  12. I roto Conference Report, eperera 1969, 153.

  13. I roto Conference Report, eperera 1967, 133 ; ua tauihia te paratarafa.

  14. I roto Conference Report, eperera 1968, 8.

  15. I roto Conference Report, eperera 1967, 8.

  16. I roto Conference Report, eperera 1950, 33.

  17. I roto Conference Report, atopa 1965, 144-45.

  18. I roto Conference Report, atopa 1963, 9.

  19. I roto Conference Report, eperera 1960, 29.

Hōho’a
Christ overcoming temptation

« Tei roto outou i te faahemaraa, area râ e nehenehe ia outou, mai te Mesia i ni‘a i te Mou‘a no te Faahemaraa, ia ti‘a i ni‘a’tu i teie nei faahemaraa. »