Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 8: Te Mana o te Pure


Pene 8

Te Mana o te Pure

E tae mai te Atua no te arata‘i e no te faaue i te taata e « imi Ia’na ma te faaroo e ma to puai e ma to aau atoa »1

Omuaraa

I te tau mahanahana no te matahiti 1921, ua tere atu Elder David O. McKay e te taea‘e ra Hugh J. Cannon i Niu Terani i roto i to raua tere haati na te ao nei i te mau misioni o te Ekalesia. I te hoê Mahana Sabati, ua faataahia e e a‘o Elder McKay i roto i te hoê amuiraa na te Feia Mo‘a i te avatea. Area râ, i to’na ti‘araa mai i taua po‘ipo‘i ra ua ma‘ihia oia e no te fifi o to’na reo ia paraparau, aita i nehenehe ia’na ia paraparau hau atu i te puai i te hoê muhumuhu. Area râ, ua haere oia i te amuiraa ma te ti‘aturi e, e nehenehe ia’na ia horo‘a i ta’na paru poro‘i. Ua papa‘i oia i muri a‘e :

« Hoê tauatini taata… tei tairuru mai no te pureraa i te avatea. Ua haere mai ratou ma te ui maere e ma te tahi titauraa teitei. E hopoi‘a na‘u ia horo‘a i te hoê parau poro‘i na ratou, tera râ, e ere to‘u ana‘e reo tei fifi no te paraparau e ia faaroohia mai e te naho‘a rahi, ua ma‘i-atoa-hia râ vau. »

« Area râ, na roto i te hoê pure u‘ana i roto i to‘u aau no te ani i te tauturu e te arata‘i no te ra‘i mai, ua ti‘a vau no te rave i ta‘u hopoi‘a. Ua etaeta e ua arara to‘u reo… »

« Ua tupu ihora te hoê mea tei ore roa â i tupu a‘e nei i ni‘a ia‘u. Ua tomo atu vau i roto i ta‘u parau tumu ma te hinaaro mau e te puai e noaa ia‘u e ua paraparau puai au mai te nehenehe ia‘u. E to‘u iteraa e te ateatea ra e te puai ra to‘u reo, ua moehia’tura ia‘u e e reo to‘u e ua mana‘o noa vau i te parau ta‘u i hinaaro ia haro‘aro‘a mai e ia farii mai te feia e faaroo mai ra ia‘u. Ua tamau noa vau i te a‘o no te maororaa e maha ahuru minuti e a faahope ai au, ua taa papû e ua puai roa’tu to‘u reo… »

« I to‘u parauraa’tu i te Taea‘e Cannon e te tahi atu mau taea‘e nahea to‘u pure-maitai-raa no taua iho haamaitairaa ta‘u i farii, ua parau maira oia e, ‘ua pure atoa vau—aita â vau i pure atura mai teie te itoito no te hoê taata a‘o i roto i to‘u nei oraraa. »2

Te mau Haapiiraa a David O. McKay

E taata te Atua o ta tatou e nehenehe ia haafatata’tu na roto i te pure.

Mai to‘u apîraa ua here au i te parau mau e, e taata ihoa te Atua, e, oia mau, oia to tatou Metua o ta tatou e nehenehe e haafatata’tu na roto i te pure e ia farii mai i te mau pahonoraa no ô mai Ia’na ra. Te here nei au ei hoê o te mau ohipa faufaa roa i tupu i roto i te oraraa nei te iteraa e, e faaroo te Atua i te pure no te faaroo. E parau mau e, eita te mau pahonoraa i ta tatou mau pure e tae ti‘a mai e i te taime, e aore ra, i te huru, o ta tatou e tia’i nei ; area râ, te tae mai nei ihoa ratou, i te hoê taime e na roto i te hoê huru maitai no te mau hinaaro o te taata e pupu ra i te taparuraa.

Ua vai râ te mau taime ua farii ti‘a vau i te haapapûraa vitiviti e ua faati‘ahia ta‘u nei tiaororaa. I te hoê taime ihoa râ ua tae papû maitai mai te pahonoraa mai te mea ra e ua ti‘a mai to‘u Metua i te ao ra i pihai iho ia‘u e ua parau mai i te mau parau. Ua riro teie nei mau ohipa tei tupu ei tuhaa no to‘u nei oraraa e e ti‘a ia ratou ia vai noa mai mai te maororaa o te haamana‘oraa e te ite. E au ra tei reira mau e tei pihai iho noa mai ia‘u te Faaora o te ao nei.

Ua ite au mai ta‘u i ore i ite na mua’tu e, te Atua to‘u Metua. E ere oia i te hoê noa mana e ore roa e noaa i te fafa, te hoê puai morare i roto i te ao nei, te hoê râ Atua e mana hamani, te tavana no te ao nei, te faatere o to tatou mau varua. Ua hinaaro vau i te mau taata atoa, te feia apî ihoa râ o te Ekalesia, ia vai piri ratou i to tatou Metua i te ao ra e ia haafatata’tu ratou Ia’na i te mau mahana atoa—eiaha i mua noa i te taata, i te vahi mo‘emo‘e atoa râ. Mai te mea e farii to tatou nei mau taata i teie faaroo, e tae mai te mau haamaitairaa rahi ia ratou. E î to ratou mau aau i te mauruuru no ta te Atua i rave no ratou ; e ite ratou e, ua faufaahia ratou i te mau haamaitairaa i niiniihia mai. E ere te moemoea te paau e, e nehenehe ia tatou ia haafatata’tu i te Atua e ia farii i te maramarama e te arata‘iraa no ô mai ia’na, e na to’na Varua e haamaramarama i to tatou mau feruriraa, e e faatupu i te oaoa rahi i roto i to tatou aau.3

Ia tuturi ana‘e outou no te pure i te ru’i, e ite anei outou tei pihai iho oia ia outou, te faaroo ra oia ia outou, e ite anei outou i te hoê mana e ohipa ra mai te afata ratio e aore ra, te hoê mana rahi atu a‘e ia ite outou e te aparau ra outou ia’na ?4

Te hinaaro nei au i te feia apî tamaroa no Iseraela ia faaea piri i te [Atua] e ia haafatata’tu ratou Ia’na i te mau mahana atoa, eiaha i mua noa i te taata, i te vahi mo‘emo‘e atoa râ. Te hinaaro nei au e ia ti‘aturi ratou Ia’na mai te tamahine iti matapo i to’na metua tane. Te parahi ra oia i ni‘a i to’na turi i roto i te pereoo auahi, e ua parau mai te hoê hoa e parahi ra i pihai iho : Vaiiho na‘u e tape‘a ia oe e ua pi‘o ihora oia e ua rave ihora i te tamarii rii i ni‘a i to’na turi. Ua parau ihora te metua tane i ta’na tamahine : « Ua ite anei oe o vai tera e tape‘a ra ia oe ? » « Aita » pahono ihora oia, « Ua ite râ oe » Aue ïa te ti‘aturi o taua tamarii i to’na ra metua tane… Mai te reira atoa te huru mau o te ti‘aturiraa o te mau tamaroa e te mau tamahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei i to ratou ra Metua i te ao ra e tia’i.5

E mea maitai no te mau tamaroa e te mau tamahine ia haapii e e nehenehe ta ratou e haere atu i te Atua ra na roto i te pure. O outou te mau piahi i te fare haapiiraa tuatoru, e haapii outou mai te mau piahi i te mau fare haapiiraa atoa e ti‘a ia haapii atoa, e ia roohia outou i te mau fifi e nehenehe ta outou e farii i te tautururaa e te arata‘iraa mai te mea e maimi outou i te reira ma te mana‘o mau. Penei a‘e e ti‘a mai outou mai te tahi o matou i roto i te taure‘araa e ua ite outou e aita ta outou mau pure i pahonohia mai, area râ e ite outou i te hoê mahana e pahono mau ihoa te Atua i ta outou mau pure mai te hoê metua paari e pahono. Teie te hoê o te mau tao‘a faufaa rahi roa‘e a te feia apî ia ite e nehenehe ta outou e haere i to tatou Metua ra no te faaite atu i to outou aau ia’na.6

E ere te pure i te parau noa ; e titau te pure i te faaroo, te tautooraa e te huru ti‘a.

Te pure o te otu’i ïa o te hoê aau hiaai e te here tei tu‘ati i Tei Mure Ore. E poro‘i na te varua e faatae ti‘a ra i te hoê Metua here. Te reo, e ere ïa i te parau noa…

Te viretu matamua tei hau atu i te faufaa i roto i te pure o te faaroo ïa. E afa‘i mai te hoê ti‘aturiraa i te Atua i te hau i roto i te aau. Te hoê ti‘aturiraa e o te Atua to tatou Metua, i pihai iho ia’na e nehenehe ta tatou e haere atu no te tamahanahanaraa e no te arata‘iraa, o te hoê ïa puna hope‘a ore no te tamahanahanaraa.

Te tahi atu viretu faufaa rahi o te tura ïa. Ua faahoho‘ahia teie nei viretu i roto i te hoho‘a pure horo‘ahia e te Faaora i roto i te mau parau « Ia raa to oe ra i‘oa » [Mataio 6:9]. E ti‘a i teie nei parau tumu ia faaohipahia i roto i te mau piha haapiiraa, e i roto ihoa râ i ta tatou mau fare haamoriraa.

Te toru o te tuhaa faufaa roa o te aau mau. Te pure o te hoê ïa hiaairaa o te varua. E titau te pure ma te aau mau e, ia ani ana- ‘e tatou i te hoê viretu, e e aore ra, i te hoê haamaitairaa, e ti‘a ia tatou ia haa no te reira haamaitairaa, e e faahotu tatou i te reira viretu.

Te viretu faufaa roa i muri mai o te aau parau-ti‘a ïa. No teaha e pure ai ia tae mai te Basileia o te Atua ia ore ana‘e e vai mai i roto i to outou aau te hoê hinaaro e te hoê mana‘o tae i te tautururaa i to’na faatiaraa ? Te pureraa ia haapa‘ohia To’na hinaaro e ia ore e tamata i muri iho i te ora i te reira, e horo‘a mai ïa te reira i te reira ihoa taime i te pahonoraa faati‘a ore ra.

Te hoê viretu hope‘a faufaa roa o te haehaa ïa… E arata‘i te ture no te haehaa e te pure i te taata ia ite i te hoê hinaaro no te arata‘iraa a te ra‘i. Te faanavairaa ia’na iho o te hoê ïa viretu e ia apitihia’tu râ te reira i te hoê iteraa no te hinaarooraa i te tauturu no ni‘a ra—te hoê iteraa e a haere papû atu ai outou na ni‘a i te e‘a o te hopoi‘a, te vai nei te hoê taime e rave outou i te hoê taahiraa hape ; e na roto i teie nei iteraa te vai ra ïa te hoê pure, te hoê taparuraa e ia faaûrû mai te Atua ia outou ia ape i taua taahiraa hape ra.7

E haapii te pure i roto i te utuafare i te tamarii i te faaroo i te Atua.

Mai te mea e ani mai outou ia‘u nei i hea roa to‘u farii-matamua-raa i to‘u faaroo aueue ore i roto i te vai-mau-raa o te hoê Atua, e pahono atu ïa vau ia outou : i roto i te utuafare o to‘u apîraa—a pii tamau noa’i te Metua tane e te Metua vahine i ta raua mau tamarii i pihai iho ia raua i te po‘ipo‘i e i te pô e a tiaoro atu ai i te mau haamaitairaa a te Atua i ni‘a i te utuafare e i ni‘a i te taata atoa. Te vai ra te aau mau i roto i taua reo maitai o te patereareha tei vaiiho i te hoê iteraa e ore roa e pohe i roto i te aau o ta’na mau tamarii, e e mea puai atoa te mau pure a te Metua vahine. Te ani nei au i teie nei arui i te mau metua tane atoa i roto i te Ekalesia e ia ara ratou i te faaite ma to ratou aau mau i ta ratou mau tamarii i te vai-mau-raa o te Atua, e e arata‘i e e paruru te Atua i ta ratou mau tamarii. Te amo nei outou i taua hopoi‘a ra. Ua riro te utuafare ei hoê o te mau pŭpŭ—te pŭpŭ niu—o te sotaiete. Hou vau a faaroo ai i to‘u metua tane i te faaiteraa e ua faaroo oia i te hoê reo no te ra‘i mai, ua ite au e te ora ra oia i pihai iho i Tei Poiete ia’na.8

Ua haapiihia te mau tamarii Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei ia ite i [te Atua] e ia pure ia’na mai te hoê taata e nehenehe e faaroo e e ite mai te hoê metua i te tino nei e nehenehe e faaroo e e ite e ua horomii ratou i roto i to ratou mau tino, mai to ratou mau metua vahine e to ratou mau metua tane mai â, i te iteraa papû mau e ua paraparau faahou mai teie nei Atua taata i roto i teie nei tau tuuraa o te evanelia. E mea mau ihoa te reira.9

Te parau atu nei au e, i te vahi e aupuruhia te tamarii i roto i te auraa piri e to tatou Metua Mure Ore, aita ïa e rahi te hara, e e aore ra, te ino i roto i taua utuafare ra. Ia mauiui ana‘e te hoê tamarii rii i te ahu fiva, e hi‘o atu ïa oia i to’na metua tane e ma te faaroo ohie e parau atu oia, « E papa, a haamaitai mai ia‘u, » te hinaaro nei au i te parau atu ia outou e na roto mai i teie mau huru utuafare e ti‘a mai ai te puai e te hahanahana o te mau nunaa atoa. O te reira ïa te huru o te mau utafare o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei.10

« E te Fatu, a haapii mai ia matou i te pure » o te aniraa ïa a te mau pĭpĭ a te Fatu [A hi‘o Luka 11:1] Mai te tamarii ra te haehaa, ua imi ratou i te arata‘iraa tano, e aita ta ratou piiraa i faufaa ore.

Mai te mau pĭpĭ i tuturi ra, e ite atoa te mau tamarii i te tahi mau taime i te hinaaro i te arata‘iraa e te tamahanahanaraa no te ra‘i mai, eita râ ratou e faaite i ta ratou hiaairaa na roto i te parau pure. Te tuu nei te Fatu i ni‘a i te mau metua te hopoi‘a ia « haapii i ta ratou ra mau tamarii ia pure » [PH&PF 68:28]

E mea mau te mau pe‘ape‘a, te mau fifi, e te mau oto i roto i te oraraa o te hoê tamarii rii mai i roto i te ao taata paari, e ua ti- ‘a i te mau tamarii ia titau i te tamahanahanaraa, te faaitoitoraa e te arata‘iraa e noaa mai i te Atua ra na roto i te pure.

E ere te reira ana‘e, i te hi‘oraa o te faaroo, te aau mau e te ti- ‘aturiraa papû, e farii vitiviti noa ihoa te pure a te hoê tamarii rii hara ore i te pahonoraa a te hoê Metua here.11

E itehia te faaururaa a te Atua i roto i te titauraa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei ia tape‘a ti‘a noa i to ratou mau utuafare, e ia haapii i ta ratou mau tamarii i te mau ture no te evanelia a Iesu Mesia. I teie nei, aita vau e mana‘o ra e na roto i te reira e tia’i ia tatou ia haapapû i teie huru haapiiraa e aore ra, ia haapii na roto i te tahi atu rave‘a au ore. Te parau nei au e e ti‘a i te evanelia a Iesu Mesia ia anaana i roto i te mau utuafare atoa ; ia pûpûhia te pure i te arui e i te po‘ipo‘i ma te aau mau ; e ia ite te mau tamarii i te mau mahana atoa e te hinaaro nei tatou e ia parahi mai te Atua i roto i to tatou nei utuafare. Mai te mea e titau manihini atu tatou i te Faaora i roto i te utuafare, e nehenehe ta tatou e ite e eita te mau melahi e hinaaro noa e anaanatae atoa râ ratou i te paruru i ta tatou mau tamaroa e te mau tamahine. Te ti‘aturi nei au e i roto i te rahiraa o te mau utuafare ua haapiihia te mau tamaroa e te mau tamahine ia pure hou a taoto atu ai i te pô. Te ti‘aturi nei râ vau e, i te rahiraa o te taime aita te mau pure po‘ipo‘i e tau‘ahia ra. Ia feruri ana‘e tatou i te reira, i roto mau i te mau hora araraa e hinaaro ai ta tatou mau tamaroa e ta tatou mau tamahine i te parururaa a te Atua, e te arata‘iraa a to’na Varua Mo‘a, hau atu i te taime a taoto ai ratou.12

Te pee ra anei outou i te a‘oraa a te Mesia ia pure i te Metua e ia haapii i ta outou ra mau tamarii ia pure, ia vai ho‘i i roto i te aau o ta outou mau tamarii i te mau mahana atoa, te parau no te atuaraa, te faaturaraa i te Atua e i ta’na ohipa ? E ti‘a ia na reirahia i roto i te mau utuafare atoa. A pure eiaha no outou noa iho, a pure atoa râ no to outou mau enemi.13

E te mau metua, mai te mea aita outou e rave i te tahi atu ohipa, a tuturi i raro i te po‘ipo‘i e ta outou mau tamarii. Ua ite au e, e mea ohipa roa outou i te po‘ipo‘i… a rave râ i te tahi taime ia tuturi outou e ia titau manihini outou i te Atua i roto i to outou na utuafare. E mana puai te pure.14

A vaiiho i te mau metua e te mau tamarii ia haere atu i mua i te aro o te Atua na roto i te pure utuafare.15

E afa‘i mai te pure i te mau haamaitairaa rahi e rave rahi.

Ua tae mai ia‘u nei i nanahi ra te mana o te mau pure i roto i te taatoaraa o te Ekalesia a farii ai au i te hoê rata no te hoê hoa i to‘u nei oire tahito. Te faatahe ra oia i te û o ta’na mau puaatoro a tae mai ai te parau apî na roto i te afata ratio e vai ra i roto i ta’na fare vairaa sitona e, ua faaru‘e mai te peresideni [George Albert] Smith. Ua ite oia e, eaha te auraa no te reira no to’na hoa tahito no to’na ra oire, e ua faaru‘e atu oia i te fare vairaa sitona e haere tia’tu ra i te fare e parau i to’na ra hoa vahine. I te reira iho taime ua pii ihora raua i ta ratou mau tamarii rii, e i roto i taua fare haehaa ra, ua faaea te mau ohipa, e ua tuturi ihora i raro ei utuafare e pûpû ihora i te hoê pure. Te vaiiho nei au na outou e haro‘aro‘a i te auraa no taua ohipa i tupu ra. A faarahi i te reira hoê a‘e hanere tauatini, e piti hanere tauatini, afa milioni utuafare, e ite ïa outou i te puai i roto i te hoêraa e te mau pure, e i te mana turu i roto i te tino o te Ekalesia.16

Ahani e nehenehe ta tatou e tuu i roto i to tatou feia apî… i te faaroo e ia haafatata’tu i to ratou Atua i te vahi mo‘emo‘e, te vai ra ïa e maha na haamaitairaa rahi e tae atu ia ratou i ô nei e i teie nei taime. Atahi te aau mauruuru—te mauruururaa no te mau haamaitairaa i ore roa i mana‘ohia. E î to ratou mau aau i te mauruuru no te mea ta te Atua i rave no ratou. E ite ratou i te mau haamaitairaa i niniihia mai. Te feia apî tane o te tapiri i te opani i muri mai ia’na, o te huti i te mau paruru, e i reira, ma te paraparau ore, e faaineine i te taparuraa i te Atua no te tauturu, e na mua ïa oia i te haamanii i to’na aau no te haamauruuru no te tino maitai, no te mau hoa, no te feia i herehia e a’na, no te evanelia, no te mau faaiteraa e te ora nei te Atua, mai tei itehia i roto i te mau mato e te mau tumu raau e te mau ofa‘i e te mau tiare, e te mau mea atoa e haati nei ia’na. E ti‘a ia’na na mua roa ia tai- ‘o i ta’na mau haamaitairaa, ia tai‘o tata‘itahi i te reira, e maere oia i te mea ta te Fatu i rave [A hi‘o « Tai‘o Mai na i to Mau Maitai » Te mau Himene nº 241]

Te piti o te haamaitairaa o te pure o te arata‘iraa ïa. Eita e ti‘a ia‘u ia mana‘o i te hoê feia apî tane o te haere ê atu o te tuturi i raro i pihai iho i to’na ro‘i i te po‘ipo‘i e o te pure i te Atua ia tauturu ia’na ia ore oia e viivii i te mau hara o teie nei ao. Te mana‘o nei au e ore roa te hoê tamahine apî e haere hape atu ia tuturi oia i raro i te po‘ipo‘i no te pure e ia vai mâ oia e ia vai viivii ore oia i taua mahana ra. Eita e nehenehe ia‘u ia mana‘o i te hoê Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei o te tape‘a i te au ore i roto i to’na ra aau mai te mea e pure oia i te Atua, ma te aau mau i te vahi mo‘emo‘e, ia tatara mai roto atu i to’na aau te mau mana‘o nounou e te ino no te hoê o to’na mau taata tupu. Arata‘iraa ? Oia mau, e tae mai te Atua no te arata‘i e no te faaue i te taata e « imi Ia’na ma te faaroo e ma to puai e ma to aau atoa. »

Te toru o te haamaitairaa o te ti‘aturiraa ïa. Te vai nei i ni‘a i teie nei fenua atoa e rave rahi tauatini, e rave rahi ahuru tauatini piahi e tutava nei i te farii i te ite. Ia haapii tatou i teie nei mau piahi e mai te mea e hinaaro ratou i te manuia i roto i ta ratou mau haapiiraa, e ti‘a ïa ia ratou ia imi i to ratou Atua, e ti‘a mai te taata haapii rahi roa‘e i itehia i to te ao nei i pihai iho ia ratou no te arata‘i ia ratou. Ia ite te piahi e e nehenehe ta’na e haafatata’tu i te Fatu na roto i te pure, e farii ïa oia i te ti‘aturiraa e e nehenehe ta’na e rave faaoti i ta’na mau haapiiraa, e e nehenehe ta’na e papa‘i i ta’na a‘oraa, e e nehenehe ta’na e ti‘a atu i mua i to’na mau hoa piahi e ia horo‘a i ta’na parau poro‘i ma te măta‘u ore i te manuia-ore-raa. E roaa mai te ti‘aturiraa na roto i te pure ma te aau mau.

E te hope‘a, e farii ïa oia i te faaururaa. E ere i te moemoea noa te parau e, e nehenehe ta tatou e haafatata’tu i te Atua e ia farii i te maramarama e te arata‘iraa no ô mai Ia’na ra, e e maramarama to tatou nei mau feruriraa, e oaoa to tatou mau aau na roto i To’na Varua. …Ua ite Iosepha Semita i te reira ; e e mea papû maitai te faaiteraa o te iteraa papû e te faaururaa o te peropheta Iosepha i mua i te mau taata atoa e hinaaro e araara i to ratou mata no te hi‘o e to ratou aau no te haro’ro‘a.17

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e no te Aparauraa

  • Nahea te pure e haapuai ai i to outou auraa e te Atua ? No teaha e mea faufaa rahi roa ia ite e te pure nei outou i to outou Metua i te Ao ra, i hamanihia’i outou i to’na ra hoho‘a ? (A hi‘o i te mau api 84-86.)

  • Eaha te tahi mau rave‘a e pahono mai ai te Atua i te mau pure ? (A hi‘o i te mau api 86-87.) Eaha râ te tumu aita te tahi mau pure i pahono-o‘io‘i-hia mai ? Eaha te mau haamaitairaa ta outou i farii na roto i te mau pure i pahonohia mai ?

  • Eaha te mau maitai e aore ra, te mau huru taata e ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu i ta tatou mau pure ia faufaa a‘e e ia itehia te auraa ? (A hi‘o i te mau api 86-87.) Nahea tatou ia faaineine ia tatou i te pae varua hou a pure ai ?

  • Nahea e nehenehe ai i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii ia pure ? (A hi‘o i te mau api 87-89.) Eaha te mau rave‘a e nehenehe ai te pure tata‘itahi e te pure fetii i roto i te utuafare e haamaitai i te oraraa o te mau tamarii ? (A hi‘o i te mau api 87-88.) Eaha te pure i te mau mahana atoa i riro ai ei hoê tuhaa faufaa rahi roa i roto i te haapuairaa e te tahoêraa i te mau utuafare ?

  • Eaha te tahi mau haamaitairaa e noaa mai na roto i te pure tamau ? (A hi‘o i te mau api 89-91.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia riro ta tatou mau pure ei mau pure auraa mau to ratou e ia iti te faahiti tamau-noa-raa i taua noa mau parau e aore ra, na ni‘a iho noa.

  • Nahea te pure ma te aau mau e te hinaaro mau e tauturu ai ia tamâ i to tatou mau aau i te iria e te mau mana‘o ino no vetahi ê ra ?

Te mau papa‘iraa Mo‘a : Mataio 21:22 ; Iakobo 5:16 ; 2 Nephi 32:8-9 ; Alama 17:3 ; 34:17-28 ; 3 Nephi 18:18-21 ; PH&PF 19:38.

Te mau Nota

  1. I roto Conference Report, eperera 1922, 65.

  2. Cherished Experiences from the Writings of President David O. McKay, haaputuhia mai e Clare Middlemiss, nene‘iraa hi‘opo‘afaahou-hia (1976), 58-59.

  3. I roto Conference Report, eperera 1969, 152-53 ; ua tauihia te paratarafa.

  4. I roto Conference Report, atopa 1954, 84.

  5. I roto Conference Report, eperera 1922, 64 ; ua tauihia te paratarafa.

  6. Stepping Stones to an Abundant Life, haaputuhia mai e Llewelyn R. McKay (1971), 42.

  7. Pathways to Happiness, haaputuhia mai e Llewelyn R. McKay (1957), 225-26.

  8. I roto Conference Report, eperera 1966, 107.

  9. I roto Conference Report, eperera 1934, 23.

  10. I roto Conference Report, eperera 1912, 52-53.

  11. True to the Faith : From the Sermons and Discourses of David O. McKay, haaputuhia mai e Llewelyn R. McKay (1966), 210-11.

  12. I roto Conference Report, atopa 1917, 57-58.

  13. I roto Conference Report, atopa 1919, 78.

  14. Man May Know for Himself : Teachings of President David O. McKay, haaputuhia mai e Clare Middlemiss (1967), 300.

  15. Stepping Stones to an Abundant Life, 281.

  16. I roto Conference Report, eperera 1951, 158.

  17. I roto Conference Report, eperera 1922, 64-65.

Hōho’a
man praying

« Te here nei au ei hoê o te mau ohipa faufaa roa i tupu i roto i te oraraa nei te iteraa e, e faaroo te Atua i te pure no te faaroo. »

Hōho’a
family praying

« Te pee ra anei outou i te a‘oraa a te Mesia ia pure i te Metua e ia haapii i ta outou ra mau tamarii ia pure ? »