Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 16: Te Piiraa Hanahana o te mau Metua


Pene 16

Te Piiraa Hanahana o te mau Metua

A paruru i ta outou mau tamarii. A arata‘i ia ratou… na roto i te hi‘oraa o te hoê metua tane hamani maitai e te hoê metua vahine here.1

Omuaraa

Ua faaite pinepine te Peresideni David O. McKay i to’na mauruuru no to’na na metua e ta raua tautururaa i roto i to’na oraraa : « Ua haapii mai au i piahiho i [to‘u ra metua tane] i te mau haapiiraa no te ohipa e te haamoriraa e au i te mau ohipa i te pae morare e te pae varua e no ni‘a atoa i te mau mea o te pae tino i te reira ihoa taime. Noa’tu eaha te hopoi‘a ta tatou e amo, noa’tu eaha te titauraa, e ti‘a ia tatou ia rave i te reira e ia horo‘a i to tatou maitai atoa no te raveraa i te reira. »

« E vai noa mai te hi‘oraa nehenehe o to‘u ra metua vahine ia‘u nei e a muri noa’tu–to’na hamani maitai e te faaoroma‘i e te haavare ore. »2

E tautururaa puai roa to te Peresideni McKay ei metua tane here. Ua apee atu te hoê o ta’na mau tamaiti, o David Lawrence, te hoê tamaiti apî, i to’na metua tane na ni‘a i te hoê pereoo e hutihia e te puaahorofenua. « Ua tere atu matou na roto i te hoê anavai tei pape-pu‘e-hia i roto i te hoê vero », ua haamana‘o David Lawrence i muri mai, « e ua roaahia maua i rotopu i taua anavai ra e te vai pu‘e no ni‘a mai i te mou‘a. Ua mana‘o vau e, ua tae mai te hopea o te ao nei, e ua haamata ihora vau i te ta‘i. Ua tape‘a maira Papa ia‘u i ni‘a i to’na turi e to’na na rima i te pô taatoa e tae noa’tu ua faaorahia maua i te po‘ipo‘i. E mea fifi roa ia haapa‘o ore i te parau a te hoê taata tei here ia oe e tei tauahi ia oe.3

Ua haamana‘o o David Lawrence e ua haamaramarama’tu o David O. e Emma Ray McKay i ta raua titauraa i ta raua mau tamarii e raua te mau metua « ua haavî roa raua ia raua iho ia ore roa matou e taa ore na roto i te hi‘oraa’tu ia raua ia rave i te hoê raveraa ê atu i te raveraa e ti‘a ia matou ia rave… Ua horo‘a mai te mau titauraa o to matou nei na metua i te e‘a e ti‘a ia matou ia pee atu, e ua horo‘a mai to matou here ia raua i te hoê hinaaro puai ino roa ia haere na ni‘a i taua e‘a ra. Ua haapii matou i te here ia ratou no te mea ua here matamua roa raua ia raua iho e ia matou atoa ho‘i. »4

Ua faaite mai te hi‘oraa e te a‘oraa a te Peresideni McKay i te mau metua Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i to’na iteraa papû no ta ratou tautururaa faufaa rahi e ua itehia taua iteraa ra i roto i ta’na a‘oraa e « aita’tu e manuiaraa ê atu e nehenehe e mono i te manuia-ore-raa i roto i te utuafare. »5

Te mau Haapiiraa a David O. McKay

E hopoi‘a hanahana ta te mau metua i te aupururaa e te arata‘iraa i ta ratou ra mau tamarii.

Ua riro te aiû fanau apî ei poi’eteraa paruparu roa‘e i roto i te ao nei. E mea faufaa roa te aupururaa a te mau metua no to’na ora e to’na atoa tupuraa… Ta tatou mau tao‘a faufaa rahi roa‘e, ta tatou mau tao‘a no te oraraa e a muri noa’tu, o ta tatou ïa mau tamarii. E ti‘a ia ratou ia fana‘o e ia farii i tatou aupururaa tamau e ta tatou arata‘iraa rahi roa‘e…

Tei roto i te faahaereraa mai te mau tamarii i roto i te ao nei te mau hopoi‘a rahirahi, e e iriti te mata i ni‘a i te tumu hanahana roa‘e o te oraraa, oia ho‘i, te hoê auhoaraa e te atuaraa « no te faatupuraa i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei » (Mose 1:39).6

Te titau nei te Metua o te mau taata atoa i te mau metua, ei mau ti‘a no’na, ia tauturu ia’na i te tarairaa e te arata‘iraa i te oraraa o te mau taata e o te mau varua tahuti ore. Teie te hopoi‘a teitei roa‘e ta te Fatu e nehenehe e horo‘a’tu i te taata nei.7

E ti‘a i te ti‘araa metua ia faarirohia ei hoê titauraa mo‘a. Te vai nei te tahi mea i roto i te hohonuraa o te aau o te taata e orurehau nei i mua i te haapa‘o-ore-raa o te mau metua.. Ua tanu hohonu te Atua i roto i te aau o te mau metua te parau mau e e ore roa e nehenehe ia ratou ma te faahapa-ore-hia ia ape i te hopoi‘a no te parururaa i te tamarii e te u’i apî.

E au ra e, te rahi noa ra te hinaaro i te huri i taua hopoi‘a ra mai te utuafare atu i ni‘a i te mau mana i rapae, mai te fare haapiiraa e te ekalesia. E mea faufaa rahi teie nei mau mana i rapae, eita roa râ e nehenehe ia ratou ia rave i te ti‘araa o te mana o te metua vahine e o te metua tane. E mea titauhia te haapiiraa tamau, te âraraa tamau, te hoaraa, te riroraa ei tia’i no ta tatou iho mau tamarii no te tape‘a amui noa i to tatou mau utuafare.8

E itehia te faaûrûraa o te Atua i roto i te titauraa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia tape‘a amui noa i to ratou mau utuafare e i te haapiiraa i ta ratou mau tamarii i te mau ture no te Evanelia a Iesus Mesia. « E e haapii atoa ratou i to ratou ra mau tamarii ia pure, e ia afaro noa ot ratou haereraa i mua i te Fatu » Aita teie nei faaueraa no ô mai i te Fatu ra, tei horo‘ahia mai ia tatou i roto i te mau Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, tuhaa 68, irava 28, e vaiiho mai i te uiraa no ni‘a i te hopoi‘a a te mau metua i te haapiiraa i ta ratou ra mau tamarii—te hoê hopoi‘a tei huri-pinepine-hia’tu i ni‘a i te Ekalesia, te mau fare haapiiraa a te hau e te feia faatere no te ture.9

Te amo nei na pŭpŭ e toru i te hopoi‘a no te haapiiraa i te mau tamarii : A tahi, te utuafare ; a piti, te Ekalesia ; te toru, te hau fenua. Te pŭpŭ faufaa rahi roa‘e o teie na pŭpŭ o te utuafare ïa. Na roto i te faaueraa no te ra‘i mai, ua tuu te Fatu i ni‘a i te mau metua te hopoi‘a, a tahi no te haapii i te parau no te tatarahapa ; te piti, te faaroo i te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora ; te toru, te bapetizoraa e te horo‘a no te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima ; te maha, te haapiiraa i te mau tamarii ia pure ; te pae, te haapiiraa i te mau tamarii ia afaro noa to ratou haereraa i mua i te Fatu [a hi‘o PH&PF 68:25-28]. Tei ni‘a iho te hara no te haapa‘o-ore-raa i te mau metua o te ape i teie nei hopoi‘a.10

Te ti‘aturiraa rahi roa‘e e nehenehe e tae atu i te hoê tane e te hoê vahine o te tuuraa ïa i roto i ta raua tiaauraa te ora o te hoê tamarii rii. Mai te mea e hape te hoê taata tei horo‘ahia’tu te moni a vetahi ê, no te hoê fare moni anei, no te hoê oire anei, aore ra e taata faatere no te hau fenua, e tape‘ahia ïa oia e e afaihia’tu paha i te fare auri. Mai te mea e faaite te hoê taata tei farii i te hoê parau huna a te faatereraa hau i taua parau huna ra, e e hoo oia i to’na ra ai‘a, e parauhia ïa oia e taata hoo ai‘a. Eaha atu â ïa to te Fatu mana‘o no te mau metua tei ore i aupuru maite i ta ratou ra mau tamarii na roto i to ratou iho tau‘a-ore-raa e na roto i to ratou iho hinaaro ia haamaha i to ratou iho mau hinaaro na mua, e o tei ore i haapa‘o i te tiaauraa rahi roa‘e i horo‘ahia i te mau taata ? Ei pahonoraa ua parau te Fatu : « … tei ni‘a iho te hara i te upoo o te mau metua » (PH&PF 68:25).11

Aore roa e ohipa no te hoê noa tau poto i roto i te utuafare o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Aita e tuhaa vai-tamauore i roto i te auraa utuafare. Ua riro mau te utuafare no te Feia mo‘a i te mau Mahana Hopea nei te pŭpŭ niu o te sotaiete, e ua fatata te metuaraa i te Atuaraa. Te rave‘a no te faatupu i te huiraatiraa maitai tei roto ïa i te utuafare. Te rave‘a no te niniiraa i te faaroo i te Atua, te faaroo i ta’na Tamaiti, te Taraehara o te Ao, te faaroo i te mau faanahoraa a te Ekalesia, tei roto ïa i te utuafare. I reira te haapûraa o te mau mea atoa. Ua tuu te Atua i ni‘a i te mau metua te hopoi‘a no te ninii i teie nei mau ture i roto i te feruriraa o te mau tamarii. E mau tauturu ana‘e ta tatou mau fare haapiiraa, ta tatou mau faanahoraa o te Ekalesia, e te tahi mau faanahoraa sotiare maitai i roto i te paturaa e te arata‘iraa i te u’i apî, area râ aore roa te hoê o teie nei mau faanahoraanoa’tu â to ratou rahi e to ratou ra faufaa i roto i te oraraa o to tatou u’i api—e nehenehe e mono i te vai-noa-raa e te mana o te mau metua i roto i te utuafare.12

E nehenehe ta te mau metua vahine e faatupu i te hoê maitai puai i ni‘a i ta ratou ra mau tamarii.

Te hoê o te mau hinaaro rahi roa‘e i te ao nei i teie nei mahana o te ti‘araa metua vahine maramarama ïa e te haapa‘o maitai…

Te ti‘araa metua vahine o te mana puai roa‘e ïa no te maitai aore ra no te ino i roto i te oraraa o te taata nei. Ua riro te hoho‘a o te metua vahine te titiro matamua i ni‘a i te api papa‘i-orehia o te feruriraa o te hoê tamarii rii. Na ta’na tauahiraa matamua e faaâra i te hoê mana‘o e te paruruhia ra oia ; ta’na aparaa o te iteraa matamua ïa o te here ; to’na au-maitai-roa-raa e to’na mă rû o te haapapûraa matamua ïa e te vai nei te here i te ao nei.13

Te piiraa hanahana roa‘e i te ao nei o te ti‘araa metua vahine ïa. Ua riro te ti‘araa metua vahine mau te aravihi nehenehe roa-‘e o te mau aravihi, te toro‘a faahiahia roa‘e o te mau toro‘a atoa. Te vahine o te nehenehe e peni i te hoê hoho‘a peni maitai roa, aore ra o te nehenehe e papa‘i i te hoê buka o te haamaitai i te mau milioni taata, e ti‘a ïa ia’na ia farii i te maereraa e te haapopouraa o te taata nei ; te vahine râ o te aupuru manuia maitai i te hoê utuafare tamarii tamaroa e te tamahine tino maitai e te nehenehe, e to ratou mau varua tahuti ore o te haamaitai i tera u’i e tera u’i ia marau ana‘e te mau hoho‘a peni, e ia pê ana‘e e aore ra, ia vavahi-ana‘e-hia te mau buka, e te mau tii, e ti‘a ïa i taua metua vahine ra ia farii i te tura teitei roa‘e ta te taata e nehenehe e horo‘a’tu, e te mau haamaitairaa ma‘itihia a te Atua.14

E ueue te mau metua vahine i te mau huero i te tamarii-rii-râ, e, i te rahiraa o te taime, na te reira e horo‘a mai i te hotu o te oraraa ia tae i te paariraa. Te hoê metua vahine o te ninii nei i roto i te aau o ta’na mau tamarii te faatura te tahi i te tahi e te here no te ti‘araa metua e te ti‘araa metua tane, te tauturu rahi ra ïa oia i te Ekalesia e i te taata nei. E haere atu te mau tamarii no teie mau huru utuafare i te ao nei ei mau huiraatira maitai— te mau huiraatira o te faaho‘i i te taviniraa ta to ratou mau metua i rave, o te aro i te mau aroraa ta to ratou mau metua tane e te metua vahine i aro na…

Ua riro te ti‘araa metua vahine te hoê mea i roto i te ao atoa nei e faahoho‘a mau nei i te mau viretu no te poiete e te tusia tei horo‘ahia mai e te Atua. Noa’tu e afai te reira i te vahine i te hiti o te pohe, e arata‘i ti‘atu râ te ti‘araa metua vahine ia’na i roto i te ao iho o te mau puna o te ora, e e faariro ia’na ei hoa no tei Poi’ete ra na roto i te horo‘araa i te oraraa tahuti i te mau varua mure ore ra.

I roto i te mau matahiti atoa no te aiûraa, te tamarii-rii-raa, e te apîraa, oia mau, e tae noa’tu i te taime e riro mai ai ta’na iho mau tamahine ei mau metua vahine e ia riro mai ta’na mau tamaroa ei mau metua tane, e faatusia te metua vahine no ratou, ma te mărû, ma te here, i to’na taime, to’na oraraa au, to’na mau oaoa, to’na faafaaearaa e te faaoaoaraa hinaaro-roa-hia, e, mai te mea e titauhia, to’na ea e te oraraa iho. Aita e reo e nehenehe e faaite i te puai e te nehenehe e te itoito o te here o te hoê metua vahine…

… I roto i ta‘u mau tao‘a faufaa rahi roa o to‘u nei aau o te haamana‘oraa ïa o te mau pure a to‘u Metua vahine i te hiti o te ro‘i, no ta’na tauahiraa here a tapo‘i ai oia i te tapo‘i ro‘i i ni‘a i to‘u nei taea‘e e ia‘u nei e te aparaa mai ia maua e hoê apa here ia taoto maitai maua. E mea apî roa ïa matou e te tamarii rii no te oaoa maite i taua huru here e ere râ matou i te mea apî roa no te ite e te here nei to matou Metua vahine ia matou.

Na teie iteraa o te here o to matou metua vahine, e te haapa‘o-maitai-raa i te mau haapiiraa a te hoê metua tane tei horo‘a i te hoê hi‘oraa maitai i faafariu ê i to‘u mau taahiraa avae i te apoo o te faahemaraa, hau atu i te hoê taime, i roto i to‘u apîraa faaroo ore.15

Aita’tu e ohipa hau atu i te hanahana i roto i teie nei ao e nehenehe e ravehia e te hoê vahine i te aupururaa e te hereraa i te mau tamarii ta te Atua i haamaitai atu ia’na. O tera ïa ta’na hopoi‘a.16

E ti‘a i te mau metua tane ia rave i te hoê tuhaa itoito i te aupururaa i ta ratou mau tamarii.

I te hoê ahiahi, i te area no te hora pae, te tere râ na taea‘e e maha na te Aroa purumu rahi [i Roto Miti, Utaha] i roto i te te hoê pereoo uira. A tere ai ratou na te aroa purumu First South, ua faaroo ihora ratou i te hoê tai ha’iha’i roa, « E papa ! E papa !E papa ! Heru na. » O te metua tane te taata e faahoro ra i te pereoo uira, e ua haru ihora to’na taria ineine i te reo o ta’na tamaiti. Ua tape‘a ihora oia i te matini. A hi‘o noa ai te mau tane i rapae au, ite ihora ratou i te haereraa mai na roto mai i te nahoa taata, i te hoê tamaiti e iva matahiti te paari, ma te aho pau, te rurutainaraa e te ta‘iraa no ta’na tautooraa i te tapaparaa i te matini…

Ua parau atura te metua tane, « Eaha ra, i hea na oe, e ta‘u tamaiti ? »

« I imi noa na vau ia oe. »

« Ua faaru‘e anei oe i te vahi ta taua i faau ia farerei ? »

« E, ua haere atu vau i ni‘a no te hi‘o tei hea râ oe. »

Ua taa i te tamaiti e, e mea farerei raua i mua i te Fare Menemene. Ua mana‘o te metua tane e, e farerei oia i ta’na tamaiti i raro atu i te aroa purumu. Na roto i teie nei taa ore ua taa ê te tamaiti i to’na ra metua, e ua tauehia teie nei tamaiti iti i roto i taua nahoa rahi ra, ma te paruru-ore-hia.

Te ti‘aturi nei e te faahoho‘a nei taua aamu ra i te parau tumu no te parau faaararaa tei faata‘i-pinepine-hia. E te mau metua tane e, te vai ra anei te hoê taa-ore-raa i rotopu ia outou e ta outou ra mau tamaroa ? Te vai ra anei te hoê e ori noa ra i rotopu i te mau nahoa taata o te oraraa nei, ma te haatihia te mau huru faahemaraa atoa, e te tia’i nei outou ia farerei ia’na i te hoê vahi faataahia o ta’na i ore i ite ? Eita paha oia e haere mai na roto mai i taua nahoa taata ma te tai « E papa, e Papa ! » e mai te mea e na reira oia, ua turi paha to outou na taria i taua piiraa ra, no to outou faatanoraa i to outou nei feruriraa i ni‘a i te mau ohipa o te oraraa nei. E tere vitiviti paha outou na pihai iho ia’na ma te vaiiho atu ia’na i ropu i te ino ia imi atu i to’na ra iho e‘a no te ho-‘i atu i te fare.A rave atu i ta outou mau tamaiti na muri ia outou na ni‘a i teie nei e‘a no te oraraa, ia nehenehe ia ratou ia parahi mai i pihai iho ia outou i roto i taua utuafare mure ore ra tei reira te hau e te oaoa mure ore.17

Te metua tane tei ore i manuia i te rave-apiti-raa e ta’na vahine faaipoipo i te mau hopoi‘a no te aupururaa i ta’na mau tamaroa e ta’na mau tamahine no te mau hopoi‘a o te ohipa aore ra politita aore ra sotiare, o te hoê ïa metua tane tei ore i haapa‘o i ta’na mau titauraa no te faaipoiporaa, ua riro ïa oia ei hoê tuhaa ino i roto i te faanahoraa no te faatupu i te hoê utuafare oaoa e riro oia te hoê o te tumu no te maroraa e te haapa‘o ore ra.18

E ti‘a i te mau metua ia haapii ma te here i te haapa‘o e te tura.

E ti‘a i te tura e te haapa‘o i te ture ia haamata i te utuafare ra. Oia mau, eita e hope te parau no te haapuai i ni‘a i te hopoi‘a a te mau metua ia haapii i ta ratou ra mau tamarii i te tura no te Atua i roto i te mau mea mo‘a atoa e i te faatura e te haapa‘oraa i te ture.19

Te haapa‘o o te ture matamua ïa o te ra‘i e o te ture atoa ïa i roto i te utafare. Aita e oaoa mau i roto i te utuafare mai te mea e, aita e haapa‘o—oia te haapa‘o i roaa, eiaha na roto i te puai taata, na roto râ i te tuhaa hanahana o te here. Aore e utuafare mai te mea aita e here. E aorai paha to outou aita râ e utuafare, e noho paha outou i roto i te hoê fare raau e te tapo‘i fare repo, e te hoê tahua repo, e tei roto i te reira te hoê utuafare hau atu i te hanahana i te ao taatoa nei, mai te mea te vai nei i roto i na papa‘i raau e maha, te ture hanahana o te here [o te faatupu] i taua haapa‘oraa e taua auraroraa o te faariro i te oraraa ei tao‘a hiaaihia ra.20

I vai na te tahi mau haapiiraa tei tuatapapa-aano-hia no ni‘a i te tiamâraa o te mau tamarii e te faaherehereraa o to ratou iho huru taata. Te ti‘aturi nei te tahi o teie nei mau orometua e, e ti-‘a i te mau tamarii ia faati‘ahia ia haamatara i to ratou iho mau fifi ma te arata‘iraa ore a te mau metua. Te vai nei te tahi maitai i roto i te reira hi‘oraa, ua rahi atu râ te hape…

… E ti‘a i te tamarii ia haapii e te vai nei te mau otia no ta’na mau raveraa, e te vai nei te tahi mau otia e ore e nehenehe ia’na ia haere i te tahi pae ma te utua ore. E nehenehe te auroraa i te mau ture o te utuafare e noaa na roto i te hamani maitai, na roto atoa râ i te faaetaetaraa. « E haapii i te tamaiti i ta’na e‘a ia haere ra ; e ia paari oia ra, e ore e faaru‘e i taua e‘a ra » [A hi-‘o Maseli 22:6].21

E [hinaaro] to te u’i apî i te arata‘iraa, te faatereraa e te haavîraa au noa ; « Ia riro te haapa‘oraa i te parau te haapiiraa matamua a ta oe tamarii e te piti o te mea ïa ta oe e hinaaro ra » te na reira ra o Benjamin Franklin… E ti‘a i te tamarii ia haapii i to’na ra apîraa e aita te ao nei i hamanihia no’na ana‘e ra ; e ti‘a ia’na ia haapa‘o ia vetahi ê…

E hopoi‘a atoa na te mau metua i roto i teie nei haapiiraa ia ore ia faaooo i te mau tamarii ia riri ratou [a hi‘o Ephesia 6:4] E ti‘a ia ratou ia haapa‘o maite eiaha e faariri na roto i te mau faaueraa au ore aore ra te faahapa-tano-ore-raa. I te mau taime atoa e nehenehe, ia horo‘a ratou i te faaitoitoraa eiaha râ te pato‘iraa aore ra te faahaparaa.22

Ua riro te hi‘oraa o te mau metua e hoê mana puai i roto i te oraraa o te mau tamarii.

Te vai nei te hoê hopoi‘a i ni‘a i te taatoraa, i ni‘a ihoa râ i te mau metua tane e te mau metua vahine, ia horo‘a i te hi‘oraa i ta ratou ra mau tamarii e i te feia apî e ti‘a ia peehia’tu. E ti‘a i te mau metua ia vai parau-ti‘a i te patururaa i te ture e te patururaa i te autahu‘araa i roto i to ratou ra mau utuafare, ia nehenehe i ta ratou ra mau tamarii ia hi‘o atu i te hoê hi‘oraa au maitai.23

E hopoi‘a na te mau metau e na te Ekalesia, eiaha noa ia haapii, ia faaite atoa râ i te feia apî e, e afai mai te hoê oraraa ma te parau mau e te viivii ore morare i te oaoa e te popou, area te ofatiraa i te mau ture morare e sotiare ra, e hope ïa i roto i te maha ore, te oto, e ia tae roa i te hopea, i roto ïa i te ino-roa-râ.24

E hopoi‘a na tatou te feia paari e te mau metua no [ta tatou mau tamarii] ia horo‘a’tu ia ratou i te hoê hi‘oraa e au i roto i te utuafare e i roto i te sotaiete. E hopoi‘a na tatou ia haaputapû i ta tatou mau tamarii i to tatou huru parau-tia i roto i to tatou ti-‘aturiraa i te evanelia a Iesu Mesia. E ore e ti‘a noa‘e i te mau metua ia haapii i te hoê mea no te evanelia e ia rave i te tahi mea ê atu. E inoino roa te mau tamarii i te ohipa haavare.25

E horo‘a te utuafare i to’na i‘oa i te tamarii, e tae noa’tu i to’na ti‘araa i roto i te taata nei. E hinaaro te hoê tamarii ia maitai to’na iho utuafare mai to to ratou ra mau hoa. Te hinaaro nei oia ia faatoro atu i to’na rima i ni‘a i to’na metua tane ma te teoteo, e ia farii tamau noa i te faaûrûraa ia mana‘o ana‘e oia i to’na ra metua vahine.26

Ia tauturu mai te Atua ia tatou i te parururaa i te parau mau— hau roa’tu i te maitai, maori râ, ia ora i te reira, e ia faahoho‘a i te reira i roto i to tatou mau utuafare… E horo‘a mai te Atua i te puai ia outou ia farii i taua mana ra, ia ti‘a i ta outou mau tamarii ia vai parau-tia noa i roto i te parau mau o te evanelia a Iesu Mesia, e tae noa’tu i te hopea ra, i te pohe roa’tu mai te mea e, e titauhia.27

Ia hau atu to tatou papû ia faatupu i te utuafare [parau-tia], ia riro ei mau tane faaipoipo hamani maitai a‘e, ei mau vahine faaipoipo mana‘o maitai a‘e, ei mau hi‘oraa maitai a‘e no ta tatou nei mau tamarii, ma te faataaraa puai ia vai mai te hoê tuhaa iti o te ra‘i i ni‘a i te fenua nei i roto i to tatou mau utuafare.28

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e no te Aparauraa

  • Eaha te mau ohipa a te mau metua i roto i te opuaraa a te Atua « ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o Ta’na ra mau tamarii (A hi‘o i te mau api 179-81.) Nahea te mau metua tane e te mau metua vahine ia rave apiti i te hopoi‘a no te aupururaa i te mau tamarii i roto i te parau-tia ? » (A hi‘o i te mau api 182-86.)

  • No te aha e mea tia i te mau metua ia faariro i ta ratou ra mau tamarii e te utuafare ei ohipa matamua na ratou ? Eaha te mau huru mana aore ra ohipa e tata‘u nei no te taime amui o te utuafare ? Nahea ta te mau metua e nehenehe e tape‘a i te mau faaoaoaraa i rapae au i te utuafare i ni‘a i to ratou faito ti‘a ? No te aha e mea faufaa rahi roa ia amui te mau melo atoa o te utuafare i roto i teie nei mau faaotiraa ?

  • Eaha te auraa taa ê e ti‘a ia vai mai i rotopu i te hoê metua vahine e ta’na ra mau tamarii ? (A hi‘o i te mau api 179-188.) Eaha te mau rave‘a taa ê e nehenehe ai te mau metua vahine e tauturu i ta ratou mau tamarii ia rave i te maitai ?

  • Eaha ta te mau metua tane e nehenehe e rave no te aupuruitoito-raa i te ta ratou mau tamarii ? (A hi‘o i te mau api 185-186.) Eaha te mau haamaitairaa e nehenehe e tae atu i ni‘a i te mau metua tane e te mau tamarii ia vai amui ana‘e ratou ?

  • Eaha te tahi mau rave‘a maitai no te mau metua ia haapii i te mau tamarii i te parau no te haapa‘o e te tura ? (A hi‘o i te mau api 182-187.) No te aha te here i riro ai ei tuhaa faufaa rahi roa no teie nei tautooraa ? Eaha ta te mau metua e nehenehe e rave ia ma‘iti ana‘e te mau tamarii ia haapa‘o ore e ia haere ê atu ?

  • Eaha te tupu i ni‘a i te mau tamarii ia haapii ana‘e te mau metua i te hoê mea no ni‘a i te evanelia e ia rave ratou i te hoê mea ê roa’tu ? Nahea to outou iteraa i te hi‘oraa maitai a te mau metua i te haaputapuraa i ta ratou ra mau tamarii ? (A hi-‘o i te api 186-88.)

  • Eaha te mau rave‘a e nehenehe ta tatou e tauturu i te mau metua aita e hoa faaipoipo o te tautoo nei i te aupuru i ta ratou ra mau tamarii i roto i te parau-ti‘a ?

  • No te aha outou e mana‘o ai e ua tuu atu te Fatu i te mau hopoi ‘a o te ti‘araa metua i ni‘a‘e i te tahi atu mau hopoi‘a atoa ? No te aha e mea faufaa rahi roa ia ite maitai e, te utuafare o te niu tumu ïa o te Ekalesia ? Eaha te tuatiraa ta outou e ite nei i rotopu i te mau haapiiraa a te Peresideni McKay no ni‘a i te utuafare e « Te utuafare : Te hoê parau poro‘i na to te ao nei » ?

Te mau papa‘iraa Mo‘a : Kolosa 3:20-21 ; 1 Nephi 1:1 ; 8:35-38 ; Enosa 1:1-3 ; Alama 56:41-48

Te mau Nota

  1. I roto Conference Report, atopa 1967, 97.

  2. Secrets of a Happy Life, haaputuhia mai e Llewelyn R. McKay (1960), xii.

  3. Quoted in John J Stewart, Remembering the McKays (1970), 30.

  4. Quoted in John J Stewart, Remembering the McKays (1970), 30.

  5. Quoted from J. E. McCulloch, Home : The Savior of Civilization (1924), 42 ; in Conference Report, eperera 1935, 116, 42 ;

  6. I roto Conference Report, atopa 1954, 8-9.

  7. I roto Conference Report, eperera 1955, 27.

  8. I roto Conference Report, eperera 1969, 7.

  9. I roto Conference Report, eperera 1966, 107.

  10. I roto Conference Report, atopa 1954, 8.

  11. I roto Conference Report, eperera 1955, 25-26.

  12. Stepping Stones to an Abundant Life, haaputuhia mai e Llewelyn R. McKay (1971), 358.

  13. True to the Faith : From the Sermons and Discourses of David O. McKay, haaputuhia mai e Llewelyn R. McKay (1966), 167-68.

  14. Pathways to Happiness, haaputuhia mai e Llewelyn R. McKay (1957), 116.

  15. Man May Know for Himself : Teachings of President David O. McKay, haaputuhia mai e Clare Middlemiss (1967), 262-65.

  16. I roto Conference Report, eperera 1951, 81.

  17. Gospel Ideals (1953), 489-90.

  18. I roto Conference Report, eperera 1965, 7.

  19. I roto Conference Report, eperera 1937, 30.

  20. I roto Conference Report, iunu 1919, 78.

  21. I roto Conference Report, eperera 1955, 27.

  22. I roto Conference Report, eperera 1959, 73.

  23. I roto Conference Report, topa 1927, 12.

  24. I roto Conference Report, eperera 1967, 6.

  25. I roto Conference Report, eperera 1960, 120.

  26. I roto Conference Report, eperera 1945, 143.

  27. I roto Conference Report, eperera 1969, 97.

  28. I roto Conference Report, eperera 1952, 128.

Hōho’a
Mckay family

« Ia hau atu to tatou faataaraa ia vai [parau-tia] to tatou nei mau utuafare… ma te faataaraa puai ia vai mai te hoê tuhaa iti o te ra‘i i ni‘a i te fenua nei i roto i to tatou mau utuafare. »