Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 15: Te iteraa i te Oaoa i roto i te Faaipoiporaa


Pene 15

Te iteraa i te Oaoa i roto i te Faaipoiporaa

Ua horo‘a-papû-hia mai te hi‘oraa teitei o te faaipoiporaa mai tei haapiihia e te Ekalesia na roto i na ta‘o e hitu tei itehia i roto i te tuhaa maha ahuru ma iva o te mau Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau : « ua haapaohia te faaipoiporaa e te Atua ». (PH&PF 49:15)1

Omuaraa

Ua faaipoipohia David O. McKay e Emma Ray Riggs i te Hiero no Roto Miti i te 2 no tenuare 1901, te tane e te vahine matamua tei taatihia i roto i taua hiero ra i taua matahiti ra. Ua faahoho‘a to raua taatiraa e 69 matahiti i te maoro i te here tamau o te hoê tane e te hoê vahine no te tahi e te tahi. Ua ite te mau hoa e te feia ĕê i te puai o to raua faaipoiporaa. Ua faati‘a te tuahine McKay i teie nei ohipa i tupu :

« Ua apee atu vau i ta‘u tane faaipoipo i te oro‘a haamo‘araa no te hoê fare purereraa i te oire no Los Angeles. Ua tape‘a matou i te aroa purumu rahi no Wilshire no te horoiraa i to maua pereoo uira. Ua parahi au i ni‘a i te hoê parahiraa roa e te ti‘a noa ra te Peresideni i pihai iho i te pereoo uira. Faaroo ihora vau i pihai iho ia‘u i te hoê reo ha’iha’i roa i te parauraa mai e, ‘Te mana‘o nei au e, te here mau nei taua taata ra ia oe’. No to‘u hitima‘ue, fariu ihora vau e ite ihora vau i te hoê tamaiti iti purotu i te area e hitu matahiti te paari ma te rouru ereere ofirifiri e te mau mata araara ravarava. Eaha ta oe i parau iho nei ? »

« Ua parau vau, te mana‘o nei au e te here nei taua taata ra ia oe. »

« Oia mau, te here nei oia ia‘u ; o ta‘u tane faaipoipo oia. No te aha oe e ani ai ? »

« A, no te huru o ta’na ataata ia oe. Ua ite oe, e horo‘a vau i te mau mea atoa i te ao nei ia ataata atoa to‘u Papa i to‘u Mama mai te reira te huru. »2

E tae noa’tu i te taime ua tape‘ahia te Peresideni McKay i roto i te hoê parahiraa turai, e ti‘a oia i ni‘a ia tomo ana‘e mai ta’na vahine faaipoipo i roto i te piha, e tape‘a oia i to’na parahiraaa, e e iriti oia i te opani pereoo uiraa no’na. E e arofa noa oia ia’na na roto i te hoê apa iti. Ua tamau noa teie peu a faaohipa ai te Peresideni e te tuahine McKay i te parahiraa turai. I te hoê taime a turaihia’tu ai oia no te hoê apooraa, ua parau oia : « E ti‘a ia tatou ia ho‘i i muri. Aita vau i apa atu ia Ray ; » E turaihia oia i muri no teie nei peu here tei riro ei tuhaa no to raua auraa.3

Ua horo‘ahia te hoê faaturaraa no te faaipoiporaa o te mau McKay e te hoê tane e te hoê vahine apî e faaineine ra i te faaipoipo. Ua faati‘a te hoê o ta te Peresideni tamaiti, o David Lawrence McKay i teie nei ohipa i tupu i muri nei :

« A ora ai Papa e Mama i te 1037 East South Temple [i Roto Miti], ua tae mai te hoê tane e te hoê vahine apî na roto i te hoê pereoo uira, ua haere mai ihora i rapae au, e parahi ihora i ni‘a i te matie i mua i te fare. I reira, ua ani ihora te taure‘are‘a tane i te rima o te potii apî. Mai ta’na i faati‘a atu i muri iho i te hoê melo o te utuafare, ua tupu te reira no te mea Ua hinaaro vau e ia riro to maua oraraa faaipoipo ei hi‘oraa maitai mai to te Peresideni e te tuahine McKay faaipoiporaa. »4

Te mau Haapiiraa a David O. McKay

E afai mai te fafauraa no te faaipoiporaa mure ore i te oaoa e e haapuai i te here.

« I roto i te mau haapiira a te Ekalesia a Iesu Mesia, ua riro te utuafare ei faufaa hope mau i roto i te tupuraa o te taata e o te sotaiete. E oaoa e e toru taime o te oaoaraa o te feia e oaoa nei i te hoê taatiraa mutu ore, e e ore roa te here, parari ore e te mau amuamuraa, e tahe e tae noa’tu i te mahana hopea. » E ore roa e tahe ia taatihia ana‘e te reira e te mana o te Autahu‘araa Mo‘a e a muri noa’tu. E horo‘a mai te oro‘a faaipoiporaa o te taatihia i te popou e te oaoa e ore roa e hemo e te tahi atu ohipa i roto i te ao nei. « E teie nei, ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu ; » [Mareko 10:9]5

Te mure-ore-raa o te fafauraa o te faaipoiporaa o te hoê ïa heheuraa hanahana, o te haapapû i te mau aau tei taatihia e te rima auro o te here e tei taatihia e te mana o te Autahu‘araa Mo‘a e e mea mure ore to ratou nei taatiraa.6

Te hoê parau no ni‘a i te mure-ore-raa o te fafauraa no te faipoiporaa… E hi‘o na tatou i te ture no te reira. A imi na i roto i to outou feruriraa eaha te tapa‘o hanahana roa‘e o te varua taata ? …Te here o te tapa‘o hau atu i te hanahana o te varua taata, e mai te mea e farii outou i te tahuti ore o te varua, oia ho‘i, mai te mea e ti‘aturi outou e e vai noa â te huru taata i muri a‘e i te pohe, e ti‘a ïa ia outou i reira ia ti‘aturi e e ora noa â te here. E ere anei te reira i te mea tano ? E te ani atu nei au ia outou : O vai ïa ta tatou e here ia ite ana‘e tatou i taua mau huru taata i roto i te ao a muri atu ?

E parau mau, ua a‘ohia tatou ia here i te mau taata atoa. Oia ïa, e ti‘a ia tatou ia here i te mau taata atoa i teie nei taime ; ua ite râ outou e o vau nei e, e here tatou i te feia ta tatou i matau maitai… Ia farerei ana‘e tatou i teie nei mau taata i roto i te ao mure ore, e ite faahou â tatou ia ratou, e e ite tatou ia ratou no teie nei mau ohipa i tupu i roto i teie nei oraraa. E e tamau noa â taua taatiraa o te mau aau here i muri a‘e i te pohe. O tera te tumu e faaipoipohia ai tatou—taatihia—no teie oraraa e no te oraraa e a muri noa’tu. E ere teie te hoê noa haapiiraa a te Ekalesia—e parau mau faufaa rahi no te oraraa e te oaoa o te taatoaraa o te mau taata. E tuhaa no te paari ia maiti i te Fare o te Fatu i reira e fafau atu ai i to outou ra here e e haamo‘a atu ai i ta outou mau tapuraa.7

Na i te hoho‘a teitei no te faaipoiporaa tei heheuhia i te peropheta ra Iosepha Semita, e ti‘a i te mau melo o te Ekalesia ia rave i te hoê noa‘e fâ, oia ho‘i, ia haamana‘o e, « ua haapaohia te faaipoiporaa, te niu o te sotaiete, e te Atua [PH&PF 49:15] no te paturaa i te mau utuafare mure ore i reira te mau tamarii e atuatu-maitai-hia ai e e haapiihia’i i te mau ture no te evanelia. »8

E mono na tatou te hinaaro o teie nei mahana no te hoê hi‘oraa raro o te faaipoiporaa i te hoê hi‘oraa teitei ta te Atua i horo‘a. I nanahi ra ua ti‘a atu vau i te fata o te Hiero, mai ta‘u i ti‘a na e rave rahi mau taime, e ua ite au i na aau e piti—na varua e piti—te tomoraa i roto i te hoê noa, mai na topata hupe e piti i ni‘a i te ohi o te hoê roti ia hiti mai te mahana i te po‘ipo‘i, te hoê e tomo ra i roto i te tahi, na toopiti riroraa mai ei hoê. Taua hi‘oraa teitei o te faaipoiporaa i te feruriraa o taua tane faaipoipo apî ra, e te mauruururaa no te mo‘araa o te faaipoiporaa e te vahine faaipoipo, o te hoê ïa mea hanahana roa‘e i to‘u mana‘oraa o te mau mea atoa i roto i te ao nei. Tei ia raua ra te hi‘oraa teitei o te faaipoiporaa, e ere te hi‘oraa raro o te faaipoiporaa ei rave‘a no te hamaharaa i te hinaaro. E hi‘o ana‘e tatou i te faaipoiporaa mai te hoê titauraa mo‘a e mai te hoê fafauraa o te riro ei mea mure ore.9

E ti‘a i te taatiraa o te faaipoiporaa ia riro ei mea mure ore mai te here, te tapa‘o hau atu i te hanahana o te varua taata. I reira, e mea papû roa e, e vai tamau noa taua taatiraa ra ia vai noa ana‘e te here ei tapa‘o no te varua.10

E ti‘a ia tatou ia paruru ia tatou i te mau ati e haamăta‘u i te faaipoiporaa.

Te faaite papû mai nei te mau tapa‘o o te mau tau e, te haere ataata atu ra te mo‘araa o te fafauraa o te faaipoiporaa. Te vai nei te mau vahi i reira te oro‘a faaipoiporaa e nehenehe ai ia ravehia i te mau hora atoa o te mahana aore ra o te ru’i ma te faaau-oreraa na mua. E horo‘ahia te parau faaipoiporaa e e ravehia te oro‘a a tia’i noa’i te tane e te vahine. E rave rahi te mau tane e te mau vahine tei topa i roto i teie mau huru faatianiraa tei ite i to ratou mau faaipoiporaa i hope i roto i te inoino e te oto. I te tahi mau taime ua riro noa teie mau vahi ei mau rave‘a no te haamanaraa i te viivii. Auê ho‘i e, ua topa atu ratou i raro atu i te hoho‘a mau o te faaipoiporaa ! Mai te au i to tatou nei puai, e ti‘a ia tatou ia faaara i te mau tane e te mau vahine faaipoipo-apî-hia no ni‘a i te mau faaipoiporaa huna e te rû noa.

E mea faufaa rahi roa ia pato‘i atu i te mau mana ino o te mau parau i papa‘ihia i roto i te mau ve‘a e parau nei te parau no « te faufaa ore o te faaipoiporaa », o te turu nei i te faaearaa na mua a‘e i te faaipoiporaa, e o te tuu nei te mau auraa faaturi i ni‘a i te hoê â faito o te mau hoaraa na mua i te faaipoiporaa.11

Ua riro te faaipoiporaa ei auraa mo‘a o te tomohia’tu no te mau tumu tei ite-maitai-hia—no te faatupu ihoa râ i te hoê utuafare. Te parauhia ra e te tahi mau feia hi‘opo‘a e, te tamata nei to tatou huru oraraa o teie nei tau i te haamou i teie nei mau tumu.12

I te tahi mau taime, te faati‘a nei te mau tane e te mau vahine mana‘o raro e te hinaaro paruparu, i to ratou mau hiaai, mai te mau puaahorofenua tavaha-ore-hia, ia turai i te hiti i te paari e te haavîraa ia ratou iho, e ia tura‘i ia ratou ia rave i te hara e nehenehe i te haapaapaa i to ratou mana‘o haava e e vaiho i roto i to ratou aau te hoê oto mure ore.

I teie nei mahana, a turaihia’tu ai i muri te peu maitai no te ahuraa, e a faarirohia’i te viivii ore ei viretu tahito, te tiaoro atu nei au ia outou ia tapea i to outou mau varua ia ore e viivii i teie nei hara, e e tairi te hopea o teie hara ia outou e e haapeapea i to outou mana‘o e tae noa’tu e ama to outou mana‘o haava e e viivii to outou huru… A haamana‘o atoa i te auraa o te parau a te Faaora e, e mai te mea e faaturi noa’tu vetahi ra i roto i to ratou ra mau aau, e ore roa e noaa ia ratou te Varua, e huna râ ratou i te faaroo e e măta‘u ho‘i. [a hi‘o PH&PF 63:16].13

E piti ahuru ma maha matahiti i mairi a‘enei, a tutau ai te pahi ra Marama i rapa‘e au atu i te aau e haati ra i te motu no Rarotonga, ua ani atu te hoê horopatete e hinaaro ra e haere atu i uta i te tapena eaha te tumu aita oia i tere atu i pihai iho i te uahu. Ei pahonoraa, ua faahiti ihora te ihitai aravihi i te moana fifi e faatoro ihora te rima i ni‘a i te hoê matini no te hoê pahi, te Maitai, e te rei mua o te tahi atu pahi, e ti‘a noa ra i roto i te miti—faaite-toopiti-raa mai i te ati ia tutau piri roa’tu i te tahatai o teie nei motu e haati-hia e te aau. Na ô maira te tapena e, « E tutau tatou i ô nei no te mea e mea paruru-a‘e-hia teie vahi ia ore tatou e tairihia e te mataare, mai teie na pahi toopiti, e to raua na apu e vai tarava noa ra i ni‘a i taua mau aau ataata. »

Ua riro te hoê hi‘oraa paari ore no ni‘a i te faaipoiporaa, te mana‘o tano ore no te faaipoiporaa faaau-noa-hia, te haapiiraa ino e te tiaporo no te « taotoraa te tane e te vahine ma te oti‘a ore, » e te mau haavaraa no te faataaraa tei ineine a‘ena, e mau aau ataata ïa e nehenehe e rave rahi mau utuafare e iri atu i ni‘a iho.14

Rahi noa’tu te taime to outou parahiraa i pihai iho i ta outou ra vahine, rahi noa’toa’tu to outou oaoaraa. E arata‘i ta outou ohipa imiraa faufaa ia outou i rapae i to outou utuafare. O oia ana‘e ra i te fare. Eiaha te hoaraa i te tahi atu mau vahine ia vahi i to outou here, e tano taua parau ra i te vahine e i te tane atoa. Ua mana‘o vau i te hoê taime eita te reira e tano ; e o te tane ana‘e te ti‘a ia faahaphia no te fifi, te au-ore-raa e te mau oto e tupu pinepine nei, ua ti‘a râ ia‘u ia taui i to‘u ra mana‘o. Ua riro te hoaraa ei rave‘a no te faatamau noa i taua here tei faatupu i to outou taatiraa.15

Te tahi atu ati i to tatou nei sotaiete o te rahiraa ïa o te mau numera o te mau faataa-ê-raa e te hinaaroraa ia faariro i te faaipoiporaa mai te hoê noa parau faaauraa e nehenehe ia faaore i te fifi aore ra te taa-ore-raa matamua o te tupu mai.

Te hoê o ta tatou mau tao‘a faufaa rahi roa o to tatou ïa mau utuafare. Tei mua roa te mau auraa utuafare, e i roto i to tatou nei oraraa i teie nei mahana, ua hau atu ïa i te tahi atu mau auraa sotiare. Te horo‘a nei ratou i te otui matamua i roto i te aau e e haamatara i te mau faataheraa pape hohonu o to’na ra here. Ua riro te utuafare ei fare haapiiraa matamua no te mau viretu taata. Na ta’na mau hopoi‘a, te oaoa, te oto, te ata, te roimata, te ti‘aturiraa, e te haape‘ape‘araa, e faatupu i te mau mea tumu o te oraraa taata…

Ia tuu ana‘e te hoê taata i te ohipa e te arearea i ni‘a‘e i te utuafare, e haamata ïa oia i taua iho taime ra i te hee atu i te paruparu o te aau. Ia riro ana‘e te pŭpŭ e mea anaanatae a‘e no te hoê taata i to’na iho utuafare, ua tae ïa te taime no’na ia faaite ma te haamâ e aita oia i manuia i te ti‘a atu i mua i te rave‘a teitei o to’na nei oraraa e aita oia i manuia i roto i te hi‘opo‘araa hopea no te ti‘araa mau o te tane… Te fare veve roa‘e i reira te here e vai mai ai i ni‘a i te hoê utuafare tahoê, e mea faufaa a‘e ïa i mua i te Atua e i te mau taata a muri a‘e i te tahi atu mau tao‘a atoa. E nehenehe ta te Atua e faatupu i te temeio i roto i taua huru utuafare ra, e e faatupu mau ihoa oia i te mau temeio.16

E titau te hoê faaipoiporaa manuia i te faahoaraa, te tutavaraa e te fafauraa tamau.

Te hinaaro nei au e a‘o atu ia tamau maite i te faahoaraa, e ia faaau i te reira i ni‘a i te mau taata paari. Ua rahi roa te mau tane e te mau vahine tei haere mai i te fata no te faaipoiporaa ma te hi‘o i te oro‘a faaipoiporaa mai te hopearaa o te faahoaraa eiaha râ mai te haamataraa o te hoê faahoaraa mure ore. Eiaha tatou e haamo‘e e, i roto i te mau hopoi‘a no te oraraa utuafare—e e tae mai ihoa te reira—tera mau parau haamauruuru, tera mau peu maitai, ua hau atu ïa to ratou au maitai i teie taime, i to te mau mahana e te mau ava‘e faahoaraa ra. I muri mai i te oro‘a faaipoiporaa e i roto i te mau tamataraa o te tupu mai i te mau mahana atoa i roto i te utuafare e riro mai ai te hoê parau mai te « Mauruuru » aore ra « faaore mai i ta‘u hape », « ia ti‘a ia oe » a te tane aore ra a te vahine, ei tautururaa i taua here tei afai atu ia outou i te fata ra. E mea maitai ia haamana‘o e, e nehenehe te here e pohe i te poia mai te tino e ore e farii nei i te maa. E faaamuhia te here e te hamani maitai e te peu maitai. E auraa mau e e hamata te parau matamua o tei matauhia i te piihia i roto i te ao Keresetiano te Salamo o te Here, e te parau ra « E faaoromairaa roa to te aroha, e te hamani maitai » [A hi‘o 1 Korinetia 13:4]. Aita te tapea rima o te faaipoiporaa e horo‘a i te ti‘araa i te tane ia rave ino aore ra ia tau‘a ore i ta’na vahine, e aita atoa to te vahine e ti‘araa ia vai reporepo, ia amuamu e ia au ore.

Te tumu i muri iho ta‘u e faahiti o te faaoaoa i to outou faaipoiporaa o te haavîraa ïa ia’na iho. E haafiu te mau mea ha’iha’i ia outou, e e parau vitiviti atu outou, e parau teiaha atu outou e te maniania e haamauiui outou i to te tahi ra mafatu. Aita vau i ite i te tahi atu viretu e tauturu i te faatupu i te oaoa e te hau i roto i te utuafare hau atu i te maitai rahi o te haavîraa i ta’na parau. A haapae i te parauraa i te parau teiaha e tae mai i to outou nei mana‘o i te reira ihoa taime mai te mea ua mauiui outou aore ra mai te mea ua ite outou i te hoê mea i roto i te tahi e faaino ra ia outou. Te parauhia ra e, i roto i te tau faahoaraa e tape‘a araara noa tatou i to tatou mau mata, i muri iho râ i te faaipoiporaa a tape‘a afa piri noa i te mata…

« Eita te faaipoiporaa e ora i roto i te haapa‘o noa ia’na iho, i roto i te faaoromai-ore-raa, te haavîraa, te aifaito ore e te turaore-raa. Te faaipoiporaa o te hoê ïa auraa o te tupu i te rahi na roto i te fariiraa te tahi i te tahi, te aifaitoraa, te opereraa, te horo‘araa, te tautururaa, te raveraa i ta’na iho tuhaa, te haapii amuiraa e te oaoaraa i te parau arearea. »17

A faaiti i te mau hape, a haapoupou i te mau viretu. Ia marau ana‘e te otui matamua o te oro‘a faaipoiporaa, e haamata te mau tane e te mau vahine ia ite i te mau paruparu, i te mau mea huru ê tei ore i itehia e ratou na mua’tu. E tae mai te mau hopoi‘a no te ti‘araa metua vahine i te vahine. E tae mai te mau fifi i te aufauraa i te mau tarahu. E i reira tatou e ‘oi‘oi roa ai i te imi i te hape. A haapii na tatou i te haavî ia tatou iho i roto i taua ohipa ra…

Te faariro nei au mai te hoê ohipa haamauhia e, aita roa e faaipoiporaa e nehenehe e ite i te hau mau, te here, te paieti, te viivii ore, e te oaoa, mai te mea e aita to reira te varua o te Mesia, e te tautooraa i te mau mahana atoa e i te mau hora atoa i te haapa‘oraa na roto i te here i ta’na mau faaueraa hanahana e i roto ihoa râ i te pure i te mau pô atoa no te haamauruuru no te mau haamaitairaa i fariihia.

Te faariro nei au mai te hoê ohipa haamauhia e, aita roa e faaipoiporaa e nehenehe e ite i te hau mau, te here, te paieti, te viivii ore, e te oaoa, mai te mea e aita to reira te varua o te Mesia, e te tautooraa i te mau mahana atoa e i te mau hora atoa i te haapa‘oraa na roto i te here i ta’na mau faaueraa hanahana e i roto ihoa râ i te pure i te mau pô atoa no te haamauruuru no te mau haamaitairaa i fariihia.

E tauturu mai te Atua ia tatou ia patu i te mau utuafare i reira te varua o te ra‘i i ni‘a i te fenua nei e faaohipahia’i. Ua ite outou e o vau nei e, e nehenehe te reira i te tupu, e ere teie te hoê moemoea, e ere te hoê mana‘o noa. E nehenehe ia tatou ia farii i taua hoaraa maitai ra i rotopu i te tane e te vahine o te tupu roa’tu i te rahi ia tae mai te mau fifi no te oraraa nei. E nehenehe ta tatou e faatupu i te mau utuafare i reira te mau tamarii e ore roa’tu ai e faaroo i te metua tane e te metua vahine ia tatama‘i aore ra ia mârô. E tauturu mai te Atua ia tatou… ia patu i taua huru utuafare ra, e ia haapii i ta tatou mau feia apî tane e te feia apî vahine e faaineine ra i te oraraa utuafare, ia poihere i taua huru hoho‘a ra.18

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e no te Aparauraa

  • Eaha te mea i haaputapû ia outou no ni‘a i te auraa i rotopu i te Peresideni e te tuahine McKay ? Nahea to raua auraa e faarahi ai i te ti‘araa mau o te a‘o ta’na e horo‘a no ni‘a i te faaipoiporaa ?

  • Ua haapii te Peresideni McKay e, ua riro te here « te hoê tapa‘o hau atu i te hanahana o te varua taata » (api 170-71.) No te aha outou e mana‘o ai e, e mea mau te reira ?

  • I to outou mana‘oraa, eaha te auraa o te parau e, « ua haapa‘ohia te faaipoiporaa e te Atua » ? (A hi‘o i te mau api 167-75.) Eaha te hopea no taua iteraa ra i ni‘a i to tatou hi‘oraa no ni‘a i te faaipoiporaa ? Eaha ta « Te utuafare : Te hoê Poro‘iraa i to te Ao » e haapii nei no ni‘a i te faaipoiporaa ?

  • Eaha te tahi o te mau ati e faahuehue nei i te faaipoiporaa i teie nei mahana ? (A hi‘o i te mau api 167-75.) Eaha te vahi taa ê i roto i te hi‘oraa i te faaipoiporaa mai te hoê fafauraa e te hi‘oraa i te faaipoiporaa mai te « hoê noa parau faaauraa » ? Nahea e nehenehe ai ia tatou ia tatara i te mau fifi e te mau huru ê raa e tupu mai i roto i te faaipoiporaa ? (A hi‘o i te mau api 171-75.)

  • Eaha te tumu e faataime ai aore ra e ape ai te tahi mau taata i te faaipoiporaa ? Nahea e nehenehe ai ia tatou e tauturu ia vetahi ê ia hi‘o i te faaipoiporaa mai te « hoho‘a teitei » ta te Peresideni McKay i parau ?

  • No te aha te faahoaraa tamau i riro ai ei mea faufaa roa i roto i te roaraa o te faaipoiporaa ? (A hi‘o i te mau api 174-75.) Eaha te mau rave‘a i itehia e outou no te haapuai i ta outou auraa e to outou hoa faaipoipo ? Eaha te mau hoho‘a ta outou i ite no te tahi atu mau tane e mau vahine o tei tamau noa i te haapuai i to ratou faaipoiporaa ?

  • No te aha te mau parau teiaha e tu’ino ai i te auraa o te faaipoiporaa ? Nahea e nehenehe ai e noaa ia tatou i te haavîraa rahi a‘e i roto i teie nei tuhaa ? (A hi‘o i te mau api 169-71.)

  • Ua haapii te Peresideni McKay e aita roa e faaipoiporaa e manuia mai te mea e, aita te « varua o te te Mesia » Eaha te mau rave‘a e nehenehe ia tatou ia afai mai te varua o te Mesia i ro-to i te faaipoiporaa ?

Related Scriptures: Matthew 19:3–8; Ephesians 5:25; D&C 25:14; 42:22; 49:15–17; 131:1–4

Te mau Nota

  1. I roto conference report, eperera 1969, 6-7.

  2. Emma Ray Riggs McKay, The Art of Rearing Children Peacefully (1952), 10.

  3. Quoted in David Lawrence McKay, My Father, David O. McKay (1989), 264.

  4. My Father, David O. McKay, 1.

  5. I roto Conference Report, eperera 1956, 9 ; ua tauihia te paratarafa.

  6. Gospel Ideals (1953), 463.

  7. « As Youth Contemplates an Eternal Partnership », Improvement Era, mati 1938, 191.

  8. I roto Conference Report, eperera 1953, 16.

  9. Gospel Ideals, 478.

  10. I roto Conference Report, eperera 1947, 119.

  11. I roto Conference Report, eperera 1969, 7.

  12. I roto Conference Report, eperera 1945, 141.

  13. I roto Conference Report, atopa 1951, 8-9 ; ua tauihia te paratarafa.

  14. Gospel Ideals, 508-9.

  15. I roto Conference Report, eperera 1956, 9.

  16. I roto Conference Report, eperera 1964, 5.

  17. I roto Conference Report, eperera 1956, 8-9.

  18. I roto Conference Report, eperera 1952, 87.

Hōho’a
President and Sister McKay

Ua oaoa te Peresideni e te tuahine McKay i « taua hoaraa maitai i rotopu i te tane e te vahine tei rahi roa’tu te maitai a tae mai ai te mau fifi o te oraraa nei. »