Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 3: Te Opuaraa a te Ekalesia


Pene 3

Te Opuaraa a te Ekalesia

Te horo‘a nei te Ekalesia e te taatoaraa o ta’na faanahonahoraa i te taviniraa e te faaûruraa no te taata atoa.1

Omuaraa

Ehere rahi to te peresideni David O. McKay no te Ekalesia e e iteraa papû puai no ta’na misioni i te faaineineraa no te faati‘araa hope‘a o te basileia o te Atua. A tavini ai oia i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, ua haamana‘o oia i teie nei ohipa i tupu :

« I ni‘a noa‘e i te purupiti i roto i te fare pureraa i reira vau e haere ai i te mau pureraa i te Sabati i to‘u apîraa, ua faatautauhia e rave rahi mau matahiti i teie nei te hoê hoho‘a rahi o te peresideni John Taylor tei pohe na, e i raro a‘e i te hoho‘a, teie mau parau e ua mana‘o vau e mau reta auro : »

« Te Basileia o te Atua e aore ra, aore roa’tu. »

« Ua haaputapû teie parau i to‘u mana‘o i to‘u apîraa ra hou vau a ite ai i to’na auraa mau. E au ra te ite ra vau i taua taime matamua ra e aita’tu e ekalesia aore ra faanahonahoraa e fatata atu i te maitai roa aore ra i mau i te hanahanaraa o te faataa mau i te ekalesia a Iesu Mesia. I to‘u vai tamariiraa ua ite ihoa vau i te reira ; i to‘u taure‘araa, ua ite papû roa vau i te reira ; e i teie nei mahana e iteraa papû etaeta ïa no to‘u varua… »

« E itehia te atuaraa o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei i roto i ta’na faanahonahoraa i roto atoa i ta’na mau haapiiraa. Te Atuaraa, te autaea‘eraa, te taviniraa—teie na parau tumu arata‘i e toru–e itehia ïa i roto i te mau ohipa atoa a te Ekalesia. »2

Ua faaite mai te faatereraa a te peresideni McKay i to’na iteraa papû paari. Ua ite te Ekalesia i raro a‘e i ta’na faatereraa ei peresideni i te tupuraa mau e te tereraa rahi i mua na te ao atoa, e te rahiraa melo fatata hoê milioni e fatata atu i te toru milioni i te rahi. Ua papa‘i na taata papa‘i aamu i te ohipa a te peresideni McKay i roto i teie nei tupuraa :

« I te omua-roa-raa o ta’na faatereraa, ei peresideni matamua no te Ekalesia tei tere i te mau vahi atoa, ua tere faati te peresideni David O. McKay i te mau misioni i Europa, i te mau fenua Amerika Latino, Afirita, e i Patifita Apatoa, ma te haamo‘a i na fenua hiero e piti i Europa e te faaiteraa e e patuhia te hoê hiero i Niu Zelani. I te matahiti 1955 ua parau oia e e ti‘a i te Ekalesia ia rave i te mau tutavaraa atoa e maraa no te tuu atu i mua i te mau melo o te Ekalesia e noho ra i roto i teie mau misioni atea… te mau haamaitairaa varua atoa ta Ekalesia e horo‘a [i roto i te Conference Report, eperera 1955, 25]. Te paturaa i te mau hiero, te faarahiraa i te numera o te mau misioni, te faanahoraa i te mau tĭtĭ na te ao taatoa nei, te aniraa i te Feia Mo‘a ia patu ia Ziona i to ratou iho fenua ai‘a eiaha râ e tere mai i Amerika, e te tuuraa i muri iho te faatereraa o te Ekalesia i roto i te rima o te feia ai‘a no te mau fenua atoa, e mau taahiraa faufaa mau ïa no te faatupuraa i taua fâ ra. »3

Ua tamau noa te faaroo o te peresideni McKay i te misioni e te hope‘araa hanahana o te Ekalesia e tae roa’tu i te hope‘araa o to’na oraraa. I roto i te hoê a‘oraa na’na i roto i te hoê amuiraa rahi i raro mai i te hoê matahiti na mua a‘e i to’na poheraa, ua haapii mai oia e : « Ua faatia te Atua i ta’na Ekalesia e ore roa ho‘i e haamou-faahou-hia, e aore ra, e ore e riro faahou i te tahi atu mau taata. E mai te Atua e ora nei, e ia faaroo ho‘i to’na mau taata ia’na e i te tahi e te tahi, eita ïa tatou e haape‘ape‘a no ni‘a i te upootiaraa hope‘a o te parau mau. »4

Te mau Haapiiraa a David O. McKay

Te Misioni a te Ekalesia o te faaineineraa ïa i te faati‘araa hope‘a o te Basileia o te Atua.

Te misioni a te Ekalesia o te faaineineraa ïa i te faati‘araa hope‘a o te Basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei. Ta’na tumu matamua o te faatupuraa ïa i roto i te oraraa o te taata te mau peu maitai a te Mesia ; e te piti te tauiraa ïa i te sotaiete ia nehenehe te ao nei ia riro mai ei hoê ao maitai a‘e e te hau a‘e ia ora.5

Eaha te haapuairaa o te haapiiraa a te Mesia a haere mai ai oia i rotopu i te taata nei ? Te pororaa rahi matamua o te faaiteraa ïa e ua fatata mai te basileia o te Atua. « A tatarahapa te fatata mai nei te basileia o te Atua » [A hi‘o Mareko 1:15]. Ua poro o Ioane Bapetizo, te taata faaite matamua, i taua parau ra. Ua poro oia i te taeraa mai o te Fatu. Ua faaite oia i te ti‘araa e mauhia e te Fatu i roto i taua basileia ra e ua faaite papû te Faaora i te reira e ua poro atoa i te reira. E eaha râ ïa te basileia ? E ere te hoê moemoearaa, e basileia mau râ ; e ere i te hoê noa mana‘o i roto i te taata, te hoê atoa râ faaiteiteraa rapae o te parau-ti‘a. E faatereraa atua i rotopu i te taata nei.Tera te mea i roto i te feruriraa a te Faaora, te faati‘araa i te hoê faatereraa atua i rotopu i te taata nei.6

Te auraa no te ta‘o ra [basileia o te Atua] te faatereraa Atua ïa i roto i te aau e te mana‘o o te taata e i roto i te sotaiete. Te ite nei te taata i te tahi puai e te tahi mana faatere tei hau atu i to’na iho. E ere te faatereraa etaeta a te hoê Atua faatîtî, e faatereraa râ tei haamauhia i ni‘a i te hinaaro iho o te taata ia auraro i te hinaaro o te Atua. I te hoê taime, ua parau o Iesu, « Te basileia o te Atua tei roto ïa ia outou nei » [Luka 17:21]. Oia mau roa, no te mea tei roto i te aau o te taata i haamata mai ai te meloraa i roto i te basileia… Teie ana‘e huru pŭpŭ o te hi‘o hoê atu i te ra‘i no te ani i te arata‘iraa, o te ti‘a ia taui a muri a‘e i te sotaiete taata.

Te tahi atoa auraa o te Basileia o te Atua, te hoê ïa autaea‘eraa i roto i te ao taatoa i reira te taata atoa e ite ai i te Atua ei Faatere Hope roa no ratou e e here ai i te hinaaro ia haapa‘o i To’na hinaaro hanahana.7

Te vai nei o ratou i roto i te ao nei e parau ra e, e haafifi noa te pohehae, te au ore [e] te mana‘o ia’na iho i roto i te aau o te taata i te faati‘araa o te hoê sotaiete maitai tei matarohia mai te Basileia o te Atua. Noa’tu e eaha te parau a te feia faaoo e te feia feaa, te misioni a te Ekalesia a te Mesia o te tinairaa ïa i te hara e te ino i roto i te aau o te taata, e ia taui i te sotaiete ia vai mai te hau e te mana‘o tae i ni‘a i te fenua nei.8

Ua faanahohia te mau pŭpŭ autahu‘araa e te mau pŭpŭ tauturu no te tauturu i te rave faaoti i te misioni a te Ekalesia.

A hi‘o na i te autahu‘araa a te Ekalesia. A mana‘o na i te mau tane e te mau tamaroa i roto i te mau tuhaa aore ra pŭpŭ ohipa, mai te metua tane e iva ahuru matahiti e tae atu i te tamaroa e ahuru ma piti o te matahiti. I roto i teie mau pŭpŭ e ite ai outou i te faahoho‘araa o te mau mea atoa ta te sotaiete taata e imi nei i roto i te mau pŭpŭ sotiare e i roto i te mau sotaiete. Te vai nei te rave‘a i roto i teie nei mau pŭpŭ no te faahoaraa, te autaea‘eraa, e te taviniraa faanahohia…

O ratou o te rave noa ra i te ohipa e haa ra ïa ratou i roto i te hoê faanahoraa no te haamaitai te tahi e te tahi, no te oraraa maitai o te mau melo e no te maitai o te sotaiete taatoa. Mai te mea e feruri noa tatou i te mau pŭpŭ, e ere anei te reira te hoê hoho‘a faahiahia, i reira te mau tane e te mau tamaroa e amui ai, e hoa ai, a taati ai i te taviniraa i te taata, i reira te taata e faariro ai i te tahi ei taea‘e ? I roto i taua pŭpŭ ra e parahi te taote i pihai iho i te tamuta, ma te ananatae toopiti atoa i te hiaai hau atu i te hanahana –te haamoriraa i te Atua e te tautururaa i to te ao nei !9

Te hopoi‘a a te Sotaiete Tauturu o te tautururaa ïa i te autahu‘araa i te faati‘araa i te basileia o te Atua, i te tamărûraa i te mauiui e te horo‘araa i te tauturu i te feia veve…

Te hoê o te mau fafauraa oaoa roa a‘e i horo‘ahia i te taata o te here i te ohipa taviniraa, o te fafauraa ïa tei faaitehia mai e te Faaora i roto i teie nei mau parau, « O outou i na reira i te hoê taea‘e iti haihai roa i roto i tau mau taea‘e nei, ua na reira mai ïa outou ia‘u » (Mataio 25:40). Ua taata paari mai au hou to‘u iteraa i te auraa o te taviniraa e horo‘ahia nei e to tatou mau tuahine i roto i teie nei Ekalesia.10

No to te Ekalesia iteraa i te puai o te tahi atu mau mana i rapae au i te utuafare i roto i te mau matahiti tupuraa i roto i te oraraa o te tamarii hou a riro mai ai oia ei taata haapa‘o ia’na iho, te horo‘a nei oia i te hoê heipuni faaroo fatata mai te taime a fanau mai ai te tamarii. Te faanaho nei te Haapiiraa Sabati, te Paraimere, te mau [pŭpŭ Feia Apî Tane e te Feia Apî Vahine] i te haapiiraa, te faaoaoaraa tano e te arata‘iraa au mai te aruaruraa e tae atu i te paariraa.11

Ua riro mau te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei ei nunaa e tauturu ra te tahi e te tahi i roto i te oraraa faahotu, te hoê oraraa e haere tia’tu i te faaoraraa o te taata nei. Na roto i taua faaoraraa ra, aita vau e parau nei no te hoê noa vahi a muri a‘e i reira te mau fifi e te mau pe‘ape‘a e faaea ai, te hoê râ faaoraraa e faaohipahia i te taata tata‘itahi, i te utuafare e te sotaiete i teie nei. na roto i te Evanelia a Iesu Mesia, e te faanahoraa maitai roa a te Ekalesia mai tei heheuhia mai i roto i teie nei tau tuuraa evanelia i te peropheta ra Iosepha Semita, te tauturu ra tatou te tahi e te tahi i te pae varua i te haruraa i te mau rave‘a atoa no te taviniraa i roto i te Ekalesia, Te faatupu nei tatou i te autaea‘eraa na roto i te ohiparaa e te amuiraa i roto i te mau pŭpŭ autahu‘araa, i roto i te mau pŭpŭ tauturu e i roto i ta tatou mau putuputuraa.12

Ia rave faaoti te Ekalesia i ta’na misioni, e haamo‘a, e e haamaitai te reira i te taata tata‘itahi.

E auraa taa ê to te faufaa o te taata no te mau melo no te Ekalesia a Iesus Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei. Ua faanahohia te mau pŭpŭ autahu‘araa, te mau pŭpŭ tauturu, te mau paroita, te mau tĭtĭ, e tae noa’tu i te Ekalesia iho no te faananea i te oraraa maitai o te taata nei. E mau rave‘a te reira no te hoê noa iho tumu, e taua tumu ra o te oaoa e te oraraa maitai ïa o te mau tamarii atoa a te Atua. No reira te pii nei au i te mau melo atoa o te Ekalesia, e i te mau peresideni atoa o te mau pŭpŭ autahu‘araa e i te mau faatere o te mau pŭpŭ tauturu atoa, ia tahoê amui i te tutavaraa ia haamaitai atu â i te oraraa o te taata nei.13

Te vai nei i roto i te taata eiaha te hoê noa hiaai, te hoê atoa râ atuaraa e tutava nei i te tura‘i ia’na i mua e i ni‘a. E itehia teie mana‘o i te mau vahi atoa o te ao nei, e i te tahi taime i roto i to’na oraraa e ite te taata tata‘itahi i taua mana‘o ra i roto ia’na.

Amuihia’tu i teie nei hiaai o te varua o na hinaaro rahi e toru ïa tei vai taui ore noa na roto i te mau tenetere : (1) Te hiaai nei te taata i te ite i te tahi haamaramaramaraa no ni‘a i te Atua. Mai teaha râ to’na huru ? Anaanatae anei oia no ni‘a i te utuafare taata, aore ra te faafaufaa ore mau nei oia i te reira ? (2) Eaha te oraraa maitai a‘e ia ora i roto i teie ao no te manuïaraa e no te titauraa i te oaoa rahi a‘e ? (3) Eaha te ra mea eita e noaa i te ape tei parauhia te pohe ? Eaha to ô mai i te pohe ?

Mai te mea e hinaaro outou i ta outou mau pahonoraa i teie mau hiaai o te varua taata, e ti‘a ïa ia outou ia haere mai i te Ekalesia ra no te farii i te reira mau pahonoraa. O te haapa‘oraa faaroo mau ana‘e e nehenehe e hamaha i te hiaai o te varua.14

No teaha tatou e faatupu ai i teie nei mau rururaa amuiraa e te tahi atu mau apooraa i roto i te Ekalesia ? Ua faaterehia ratou no te maitai o te taata tata‘itahi—no ta outou tamaiti e ta‘u nei tamaiti, ta outou tamahine e ta‘u tamahine. Ua parau te Fatu, « E mai te mea ua hope to orua pue mahana i te pororaa i te parau tatarahapa i teie nei mau taata, e ia arata‘i mai orua, i te hoê noa a‘e varua taata ia‘u nei, aue ho‘i to orua oaoa rahi i pihai iho ia’na i roto i te basileia o to‘u Metua ! » [PH&PF 18:15]…

Te… tumu o te faati‘araa o teie nei Ekalesia faahiahia, tei hope roa, tei maitai roa, no te haamaitai ïa i te taata tata‘itahi.15

Ua faati‘ahia teie nei Ekalesia i roto i te hoê noa rave‘a e nehenehe ai te Ekalesia a te Mesia ia faati‘ahia, na roto i te mana ti‘a no ô mai i te Atua ra. Na roto i te reira, te titau manihini nei oia i te taatoaraa o te ao nei ia haere mai i te hoê Ekalesia tei itehia e te Atua iho, e o te horo‘a nei i te mau maitai atoa ta te mana‘o taata, ta te mau iteraa e te mau hiaairaa e nehenehe e mataitai i roto i te rave faaotiraa i te misioni a te taata tata‘itahi i ni‘a i te fenua nei. O te hoê are aano roa no te mana ti‘a, opua hope‘ahia no te haaputapû e no te taui i te mau taata atoa, e mai ia Iesu ho‘i i riro mai te Atua ra, ia riro atoa ratou mai te atua ra te huru. Ei faaroo kerisetiano mau, e faa‘ore « te haapa‘oraa Momoni » i te mana‘o ia’na iho, e faaau maite i te mau hinaaro rahi, e haavî i te mau hiaai, e faananea i te feruriraa, e faateitei i te aau here. E tura‘i i te ohipa, te parau-ti‘a, te parau mau, te viivii ore, e te maitai. E faahaehaa i tei te‘ote‘o, e faateitei i tei haehaa, e paturu i te ture, e tauturu i te ti‘amâraa, e mea faufaa roa no te reira, e e tahoê i te mau taata i roto i te hoê autaea‘eraa rahi.16

Ia rave faaoti te Ekalesia i ta’na misioni, e tauturu oia i te oraraa maitai o te taata nei.

E rave rahi mau huiraatira e pe‘ape‘a no te rahiraa o te ohipa taparahiraa taata, te rahiraa o te mau numeraa o te faataa-ê-raa e o te mau aiû fanauhia e aore te mau metua vahine i faaipoipohia, te rahiraa o te mau ma‘i purumu, te mau ohipa ti‘a ore i roto i te mau ti‘araa teitei, e te tahi atu â mau tapa‘o no te ohipa parau-ti‘a ore e ravehia ra e te taata iho e te hau fenua.

Te vai ra anei te hoê toparaa i te pae morare ? E ti‘a anei ia haape‘ape‘a ? Tei ni‘a te ao ia tatou paatoa, e e mea ri‘ari‘a mau te mau numera e tai‘ohia nei e tatou, e ua riro ratou ei faaararaa titauhia…

Te misioni a te Ekalesia o te faaitiraa mai ïa, e mai te mea e nenehene, te faaore-roa-raa i teie mau ino o te ao nei. E mea papû roa e, e ti‘a ia tatou ia tahoê i te tutavaraa no te faaore-roa-raa i teie nei mau ino. Teie huru tahoêraa, teie huru fâ o te evanelia ïa a Iesu Mesia, mai tei faaho‘ihia mai na roto i te peropheta ra Iosepha Semita. E faataa mai oia i te oraraa o te taata e ta’na opuaraa e tei roto ia’na iho te mau tuhaa faufaa no te faaoraraa, te mau mana‘o hanahana e te faaitoitoraa varua o ta te aau taata e hiaai nei.

Ua hinaaro mau te mau tane e te mau vahine e feruriraa afaro e te parau-ti‘a to ratou, ia faaore i te mau tuhaa ino i roto i to tatou mau vahi faaearaa o te haaparari tamau nei i te sotaiete—te fifi o te ava taero e te mau inuraa ava taero, te peu no te raau taero e to’na mau ino atoa, te viivii, te veve e te tahi atu â. Te imi nei te Ekalesia ia faariro i te utuafare e i te oire ei vahi maitai a‘e e te anaana a‘e.17

E faaite na tatou i ô nei e i teie nei, i te mauruuru i te Ekalesia a Iesu Mesia e i te mau pŭpŭ autahu‘araa e te mau pŭpŭ tauturu tei faanaho-taa-ê-hia no te aroraa i teie mau ino. Ua faati‘ahia na roto i te heheuraa hanahana a te Atua te Metua e ta’na Tamaiti o Iesu Mesia. Ta’na misioni hanahana o te pororaa ïa i te parau mau o te evanelia i faaho‘ihia mai ; te faateiteiraa i ni‘a i te sotaiete ia nehenehe te taata e amui hoa te tahi e te tahi ; te faatupuraa i roto i to tatou mau oire te hoê vahi maitai mau i reira ta tatou mau tamarii e ite ai i te puai no te pato‘i i te faahemaraa e te faaitoitoraa no te tutava i te maitai i roto i te mau peu tumu e te oraraa varua.18

Te horo‘a nei te Ekalesia, tei faati‘ahia na roto i te heheuraa o te ra‘i i te hoê taurea haapii-ore-hia, i to te ao nei i te rave‘a no te tatara i ta’na mau fifi sotiare atoa. Ua manuïa i te tamataraa o te tenetere matamua. I rotopu i te mau mana‘o maramarama o te taata o te piti ahururaa o te tenetere, tei maimi maite i te mau tauiraa sotiare e o te tapa‘o nei i te mata no te tai‘o i te hope‘araa o te taata, te ti‘a anaana nei te Ekalesia mai te mahana ra i roto i te mau ra‘i, e haatihia ra e te tahi atu mau fetia mai tei mau pahi peeutari faufaa ha’iha’i rii. Oia mau o te hamani e te faaherehere i te mau faufaa teitei roa‘e o te taata. Ta’na ohipa mau, te faaoraraa ïa i te ao o te taata. « O te maramarama o te parau mau e anaana ra i te mau vahi atoa i roto i te ao nei, e e ore roa e manuïa ore i te heheu mai i te taata nei, i teie nei aore ra araua‘e, te mau mana‘o hanahana e tia’i i te taata ia ora. »19

Te horo‘a nei te Ekalesia e ta’na faanahoraa hope roa i te taviniraa e te faaûruraa i te taata atoa… Eita oia e iriti atu i te mau taata i rapae atu i te ao, e imi râ oia i te faatupu i te mau taata maitai, mai te Atua ra te huru i rotopu i te sotaiete e na roto ia ratou ia tatara i te mau fifi o te sotaiete.20

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e no te Aparauraa

  • I te au i te mau haapiiraa a te peresideni McKay, nahea outou e faataa i te tumu o te Ekalesia ? (A hi‘o i te mau api 26-28.) No teaha tatou e faatupu ai i te mau apooraa e te mau amuiraa a te Ekalesia ? (A hi‘o i te mau api 28-29.)

  • Nahea te Ekalesia ia tauturu i te faaineine i te faati‘araa hope‘a o te basileia o te Atua ? (A hi‘o i te mau api 29-31) Eaha te mau rave‘a e riro ai e e faahoho‘a ai te Ekalesia i te basileia a te Atua aitâ i haamauhia ? (A hi‘o i te mau api 31.)

  • Eaha ta te Ekalesia horo‘a o te ti‘a ia arata‘i i te mau melo haapa‘o i te ora mure ore ? (A hi‘o i te mau api 31-32.) Ua ite anei outou e e tauturu te faanahoraa o te Ekalesia e ta’na mau pŭpŭ autahu‘araa e ta’na mau pŭpŭ tauturu ia haamaitai i te mau taata tata‘itahi ? (A hi‘o atoa Ephesia 4:11-13)

  • Eaha te tahi mau fifi e farereihia ra e te sotaiete i teie nei mahana ? (A hi‘o i te api 31.) Eaha te mau rave‘a e nehenehe ai te faaohiparaa i te mau parau tumu o te evanelia e tauturu i te tatara i teie nei mau fifi ? (A hi‘o i te mau api 31-32.)

  • Nahea to outou melo-raa-hia i roto i te Ekalesia i haamaitai ai i to outou nei oraraa ? Nahea outou e to outou utuafare e fana‘o rahi atu â i te mau mea ta te Ekalesia e horo‘a nei ?

  • Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu i te Ekalesia ia rave faaoti i ta’na mau hopoi‘a i teie nei mau mahana hope‘a nei ?

Te mau papa‘iraa mo‘a : Ephesia 2:19-22 ; 4:11-15 ; Moroni 6:4-9 ; PH&PF 10:67-69 ; 65:1-6

Te mau Nota

  1. Gospel Ideals (1953), 109.

  2. Cherished Experiences from the Writings of President David O. McKay, haaputuhia mai e Clare Middlemiss, nene‘iraa hi‘opo‘afaahou-hia (1976), 15-16.

  3. James B. Allen and Richard O. Cowan, « History of the Church : C. 1945-1990, Post–World War II I rototernational Era Period », Encyclopedia of Mormonism, 4 vols. (1992), 2:639.

  4. I roto Conference Report, eperera 1969, 152.

  5. I roto Conference Report, eperera 1941, 106.

  6. I roto Conference Report, atopa 1919, 76.

  7. I roto Conference Report, eperera 1941, 106.

  8. I roto Conference Report, eperera 1941, 109.

  9. I roto Conference Report, eperera 1963, 97.

  10. Gospel Ideals, 255-56.

  11. I roto Conference Report, eperera 1941, 107.

  12. I roto Conference Report, eperera 1915, 103.

  13. I roto Conference Report, atopa 1969, 8.

  14. I roto Conference Report, eperera 1968, 91-92.

  15. I roto Conference Report, eperera 1965, 137.

  16. I roto Conference Report, eperera 1927, 105.

  17. I roto Conference Report, eperera 1967, 5-6.

  18. I roto Conference Report, atopa 1948, 122.

  19. I roto Conference Report, eperera 1930, 83.

  20. Gospel Ideals, 109-110.

Hōho’a
President Mckay holding a sister

« Te… tumu o te faanahonahoraa o teie nei Ekalesia faahiahia, tei hope ora, tei maitai roa, o te haamaitairaa ïa i te taata tata‘itahi. »