Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 11: Te Haapa‘oraa i te Parau Paari


Pene 11

Te Haapa‘oraa i te Parau Paari

Te Parau Paari o te hoê ïa tuhaa faufaa no te evanelia, oia ho‘i « te mana o te Atua no te faaoraraa ».1

Omuaraa

Ua haapii e ua faaite te peresideni McKay i to’na iteraa papû e e faaueraa te Parau Paari tei horo‘ahia mai e te Fatu no te haamaitai ia tatou i te tino e i te varua. Ua haapa‘o etaeta oia i teie nei faaueraa na roto i ta’na mau haapiiraa e ta’na atoa mau ohipa … I te hoê tere farereiraa i te arii vahine no te Fenua Holane i te matahiti 1952, ua tupu te hoê ohipa tei haaputapû te mana‘o o te peresideni e te tuahine McKay ; ua opua te arii vahine i te hoê farereiraa ia raua no te maororaa e 30 minuti. Ua haapa‘o maitai te peresideni McKay i te hora, e ia oti a‘era te afa hora, ua haamauruuru maitai atura oia i te arii vahine e ua haamata oia i te haere atu. « E McKay tane, a parahi ! » Ua oaoo vau i na toru ahuru minuti hau atu i te mau toru ahuru minuti atoa e mea maoro i teie nei. Te hinaaro nei au e ia faaroaroa’tu oe i to tatou nei farereiraa. Ua parahi faahou ihora oia i raro. Ua afaihia mai te hoê iri amuraa maa no te taofe, e ua manii ihora te arii vahine e toru na au‘a ti, horo‘a’tura te hoê na te peresideni McKay, te hoê na te tuahine McKay, e tape‘a ihora hoê au‘a na’na. I to’na iteraa e aita te hoê o te mau manihini i inu i te ti, ani ihora te arii vahine, « Eita anei orua e inu maa ti e te arii vahine ? » Ua haamaramarama ihora te peresideni McKay : « E ti‘a roa ia‘u ia parau atu ia oe e aita to matou feia e ti‘aturi nei i te inuraa i te raau faaitoito, e te mana‘o nei matou e, e raau faaitoito te ti. » Ua parau maira oia : « O vau te arii vahine no Holane, e e au ra e, te parau mai nei oe e, e ore oe e inu maa ti, noa’tu i pihaiiho i te Arii vahine no Holane ? » Pahono atura te peresideni McKay : « E ani anei te Arii vahine i te hoê faatere i ni‘a i te hoê milioni e toru hanere tauatini taata ia rave i te hoê ohipa ta’na e haapii nei eiaha e rave ? » Parau maira oia e, « E taata maitai oe, e te peresideni McKay, eita vau e ani ia oe ia rave i te reira. »2

Te mau Haapiiraa a David O. McKay

Te Parau Paari o te hoê ïa faaueraa maramarama maitai tei horo‘ahia na roto i te heheuraa e te Fatu.

I te 27 no febuare 1833, ua farii te peropheta Iosepha Semita i te heheuraa tei papa‘ihia i roto i te tuhaa 89 no te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau … Te hinaaro nei au e tai‘o atu i te tahi mau [irava] no roto mai i taua tuhaa ra :

« I rotoaha, oia mau, te na o mai nei te Fatu ia outou na e : No te mau ino e te mau uma e vai nei e o te vai â ho‘i i roto i te aau o te mau taata opuraa ino i te mau mahana hopea, ua faaara vau ia outou na, e te faaara nei ho‘i au ia outou na mua roa ra, na roto i te horo‘araa’tu ia outou teie parau no te paari na roto i te heheuraa. »

« Mai te mea e inu te hoê taata i te uaina e a ore râ te hoê inu puai i rotopu ia outou na, inaha e ere ïa i te mea maitai, e ere atoa ïa i te mea ti‘a i roto i te hi‘oraa o to outou Metua, i roto ana‘e râ i te haaputuputuraa ia outou iho i te vahi hoê ra ia pûpû atu i ta outou mau oro‘a i ni‘a i mua ia’na ra. »

« E, inaha, ei uaina teie e tia’i, oia ïa, ei uaina ateate ho‘i no te maa hotu o te vine, o ta outou iho i hamani ra » [PH&PF 89:4-6] …

Te parau taa ê ta‘u e hinaaro ia faaara’tu o teie ïa parau : « Mai te mea e inu te hoê taata i te uaina e a ore râ te hoê inu puai … inaha e ere ïa i te mea maitai, e ere atoa ïa i te mea ti‘a i roto i te hi‘oraa o to outou Metua. » O te parau ïa a te Atu i to te nunaa o teie nei u’i. Te ti‘a puai nei teie nei parau mai te mau parau a te Faaora, « O tei hinaaro maite i te haapa‘o i to’na ra hinaaro, e ite ïa i ta‘u e haapii nei e na te Atua, e na‘u iho » [Ioane 7:17]. E te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope nei, ua ite outou e e parau mau teie parau a te Faaora ; te faaite papû nei matou e mai te mea e rave te hoê taata i te hinaaro o te Atua e fari ïa oia i te iteraa papû, i roto i to’na aau e i roto i to’na nei oraraa, e e parau mau te Evanelia a Iesu Mesia. Te farii nei matou i te mau parau a te Faaora, « Ia ore râ outou ia tatarahapa, mai te reira atoa ïa to outou pohe » [Luka 13:3] Te farii nei tatou i taua mau parau mau mure ra tei faaahiti-poto-noa-hia e mea mau. Eita paha tatou e haapa‘o i te taatoaraa, area râ ei nunaa te farii nei tatou ia ratou, no te mea e parau na te Atua. Te ti‘a puai nei ma te mure ore teie nei parau mau … « E ere te mau inu puai te mea maitai no te taata. » [PH&PF 89:7] E rave rahi mau matahiti tei ma‘iri, e i roto i taua area taime ra ua porohia teie nei haapiiraa i te mau hebedoma atoa, mai te mea ra e, i te mau mahana atoa, i roto i te tahi amuiraa o Iseraela, e te ite noa nei â tatou i rotopu ia tatou te tahi o te parau, na roto i ta ratou mau ohipa, e e mea maitai te reira no te taata.

E oaoa vau ia tai‘o ana‘e au i teie nei irava, ia ite e aita te Fatu i parau mai e, « Te inu puai e rahi hau a‘e e ere i te mea maitai ; » aore ra, « E ere te inuraa ava i te mea maitai. » A mana‘o noa e ua haaparuparu Oia i taua parau na roto i te faahuru-ê-raa i te reira ma te parau e : « Te mau inu puai tei rahi hau a‘e, aore ra ia rave rahi ana‘e, e ere ïa i te mea maitai, » eaha ïa te vitivitiraa e faati‘a tatou ia tatou iho e e mea maitai te tahi maa inu iti. Mai te tahi atu parau mau mure ore aita te reira i ti‘a ; e ere te inu puai i te mea maitai.3

Te mana‘o nei au e e peu ino te avaava e ti‘a ia apehia mai te hohoniraa o te hoê ofi … Ua parau te fatu e ere te avaava i te mea maitai no te taata nei. Ua nava’i ïa te reira no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.4

E mea ‘oi‘oi roa te mau melo o te Ekalesia tei matau i te avaava aore ra i te ti e te taofe, aore ra na mea e piti, i te imi i te mau faati‘araa no ta ratou raveraa i te mau mea ta te Fatu i parau haapapû mai e ere i te mea maitai no te taata nei. Ia tamata ana‘e ratou ia na reira, te faaite noa ra ïa ratou i te paruparu o to ratou faaroo i te mau parau a te Fatu, tei horo‘ahia mai ei a‘oraa e ei « paari, » ei haapa‘oraa i te parau o te afai mai i te mau haamaitairaa papû maitai mai te mea ra e ua parau mai oia, « Eiaha roa oe. »5

E afai mai te ofatiraa i te Parau Paari i te mau hopea ino i te tino e te varua.

Te vai nei i roto i te ti e te taofe te hoê raau ia ravehia ana‘e i roto i te faanahoraa o te tino, o te faarahi i te otuiraa o te mafatu, e o te faarahi te vitiviti o te opereraa toto e te hutiraa aho. E faatupu te reira i te tino ia ve‘ave‘a a‘e e ia faaniania a‘e. Tera râ, i muri a‘e i te hoê taime, e ore teie anianiaraa poto, e e ti‘a roa i te tino ia faafaea e ia hamaha i te rohirohi hau atu na mua i te inu i inuhia’i. Ua riro te mau raau faaitoito no te tino mai te tairi i ni-‘a i te puaahorofenua e haaere ra—e faatupu te reira i te hoê ou-‘araa i mua eita râ e horo‘a mai i te puai tamau e te maa natura. E riro te mau tairiraa pinepine i te haafaatau roa i te puaahorofenua, e te rave-tamau-noa-raa i te inu puai, te avaava, te ti e te taofe, i te haaparuparu roa’tu â i te tino tei raro a‘e i te mana o te mau raau taero tei faahaamatauhia’tu.

Ua parau te Fatu na roto i te mau parau hape ore e ere teie nei mau mea i te mea maitai no te taata nei. O te parau atoa a te mau Aivanaa. Ua nava’i noa te parau a te Atua no te mau Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hopea nei haapa‘o maitai.6

Na te huru o te hoê taata i mua i to’na mau hiaai e to’na mau itoito apî ia ara ana‘e ratou e horo‘a i te faito o te huru o taua taata ra. I roto i teie mau huru e heheuhia mai ai te puai o te taata ia faatere aore ra to’na faatîtîraa faahepohia no te hamaha i to’na hiaai. No reira, te haere hohonu atu â taua tuhaa o te Parau Paari no ni‘a i te mau raau faataero, te mau raau taero, e te mau raau faaitoito i roto i te mau hopea ino i ni‘a i te tino, e o te ta-‘iri i te a‘a mau o te hamaniraa i te huru taata …

I roto i te hoê hanere matahiti ma‘iri a‘e nei, na te haereraa i mua maerehia o te ite aivanaa i nehenehe ai i te taata ia ite na roto i te mau tamatamataraa i te hopea ino o te mau raau faataero e te mau raau taero i ni‘a i te mau uaua e te mau iri o te tino taata.. Ua faaite mai te hi‘opo‘araa e te tamatamataraa i to ratou hopea i ni‘a i te huru o te taata. Ua faaite papû mai taua mau tamatamataraa e te mau hi‘opo‘araa i te parau mau o te … parau : « E ere te mau inu puai e te avaava i te mea maitai no te taata nei. »7

Ia haamana‘o vau i te mau mana i ni‘a i to‘u nei oraraa apî, te ti‘aturi nei au i te ohipa faufaa rahi roa o te tamau-aau-raa ïa i taua parau faufaa rahi ra : « E ore roa to‘u nei varua e parahi i roto i te hoê tetene viivii. »

I muri mai te vai ra … te tahi atu, i raro a‘e ratou paatoa i te huru o te faaararaa. Ua tae mai te hoê o taua mau faaararaa ia‘u a parahi ai au ei tamaiti i ni‘a i te parahiraa niuniu i pihaiiho i to-‘u ra metua tane a tere atu ai maua na ni‘a i te pereoo i te oire o Ogden. Hou maua i tere atu ai na ni‘a i te e‘a turu na ni‘a i te anavai o Ogden, ua haere mai ra te hoê taata i rapae mai o te hoê fare inu, tei te hiti apatoerau o te anavai. Ua ite au o vai oia. E mea au roa na‘u ia’na no te mea ua ite au ia’na i te teata taata ora o te oire. I taua râ taime ra, tei raro a‘e oia i te mana o te ava, e te mana‘o nei au, ua vai noa oia mai te reira te huru e rave rahi mau mahana i teie nei.

Aita roa’tu vau i ite e … te inu nei oia, area râ a marua ai oia i raro e a tuo ai oia e a ani ai oia i to‘u metua e pae ahuru farane no te ho‘i faahou atu i te fare inuraa, ua ite au ia’na i te haere-êraa’tu ma te peretete. A tere ai maua na ni‘a i te e‘a turu ua parau maira to‘u metua tane : « E David, i rave amui na o’na e o vau i ta maua tere hahaereraa utuafare. »

O te râ noa ta’na i parau mai, ua riro râ te reira ei hoê faaararaa ia‘u i ore i mo‘e noa a‘e ia‘u no ni‘a i te hopea o te ohipa ti-‘a ore [aore ra te inu rahi].

Tau taime i muri mai, ua [ani] mai te hoê orometua haapii ia matou ia tai‘o i te hoê aamu no te hoê pŭpŭ feia apî tei fano atu na ni‘a i te Anavai no St Lawrence … Eita e nehenehe ia‘u ia horo‘a’tu te i‘oa o te taata tei papa‘i i te aamu, eita e nehenehe ia‘u ia horo‘a’tu i te i‘oa o te buka, e nehenehe râ ta‘u e horo‘a i te haamana‘oraa tei vai mai ia‘u nei, no taua feia apî tei inu e tei inu hua noa i te ava e tei arearea i ni‘a i te poti e fano ra na ni‘a i taua anavai ra. Ua ite râ te hoê taata e ti‘a ra i te hiti o te anavai, e ua taa ia’na te ati i mua ia ratou, pii atura : « E, outou, tei raro atu te mau opape ia outou. »

Ua vahavaha râ ratou i ta’na faaararaa, e ua tamata atura ia’na. « E mea maitai roa matou », e tamau noa’tu ra i ta ratou mau tahitohito e ta ratou inuraa. Ua tuo faahou atura oia : « tei raro atu te mau opape ia outou » e faahoua â aita ratou i faaroo i ta’na faaararaa.

I reira iho ite atura ratou ia ratou iho i roto i te mau opape. Haamata ihora ratou i taua iho taime ra i te hoe atu i te hiti anavai area râ ua taere roa. Ua haamana‘o noa mai au i te mau parau no te paratarafa hopea, ma te tuhiraa, te tuotuoraa, na roto i te mau opape, tere tia’tura ratou i te toparaa pape.

E ere i te mea maitai ? Oia ïa. E parau râ vau ia outou e, e rave rahi tei roto i te taheraa o te oraraa o te hoe nei mai te reira te huru. Aita roa vau i haamo‘e i taua aamu ra.8

E ti‘a ia tatou ia vai ara noa i te mau « ino e te mau uma o te mau taata opuaraa ino. »

Ua itehia i roto i te tuhaa 89 te hoê o te mau faaiteraa parau faufaa roa i roto i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, e i roto ia’na ra te faaiteraa papû no te faaûrûraa o te peropheta Iosepha Semita … :

« No te mau ino e te mau uma e vai nei e o te vai â ho‘i i roto i te aau o te mau taata opuaraa ino i te mau mahana hopea, ua faaara vau ia outou na, e te faaara nei ho‘i au ia outou na mua roa ra, na roto i te horo‘a-raa’tu ia outou teie parau no te paari na roto i te heheuraa … » (PH&PF 89:4).

« Te mau ino e te mau uma e vai nei e o te vai â ho‘i i roto i te aau o te mau taata opuaraa ino … » Ua putapû to‘u aau e te parau poro‘i no teie nei heheuraa i roto i te mau matahiti piti ahuru e te mau matahiti toru ahuru no te piti ahururaa o te tenetere … Te ani nei au ia outou ia haamana‘o i te mau rave‘a i faaohipahia e te tahi mau taiete avaava no te faatianiraa i te mau vahine ia puhipuhi i te avaava.

Te haamana‘o ra outou te aravihi no te hamataraa i ta ratou opuaraa faatiani. A tahi, na roto i te parauraa e e faaiti mai te avaava i te faito teiaha. Te vai ra ta ratou parau faatiani : « A rave i te hoê avaava eiaha râ hoê monamona ».

I muri mai, ua ite te tahi o tatou tei au i te teata taata ora e faatutu’i ratou i te hoê potii apî i te avaava a te hoê tane. I muri mai i te reira ua faaitehia i ni‘a i te mau iri faatianiraa i te hoê rima vahine e tutu’i ra aore ra e rave ra i te hoê avaava. Hoê aore ra e piti matahiti i muri iho e aita i maoro roa’tu aita ratou i măta‘u i te faaite roa mai i te vahine i ni‘a i te paruai teata aore ra i ni‘a i te iri faatianiraa te puhipuhi ra i te avaava …

Ua hape paha vau, area râ ua mana‘o vau e ua ite iho nei au i te hoê faaiteraa e te vai nei ta te mau taata opuaraa ino e te uma i ni‘a i ta tatou nei feia apî. A vai ara noa e a haapa‘o maitai.9

E hopoi‘a na te mau melo no ratou iho e no te Ekalesia ia haapa‘o e ia haapii i te Parau Paari.

E ti‘a i te mau tane atoa, te mau vahine atoa ia amo i te hoê tuhaa o te hopoi‘a a teie nei Ekalesia. Noa’tu i hea tatou … eaha to tatou huru oraraa e eaha ta tatou mau imiimiraa faufaa e pii ia tatou, i roto anei i te faa ofai aore ra i te tahi atu vahi, e ua faahemahia tatou, i te hoê po‘ipo‘i to‘eto‘e, ia ofati i te Parau Paari ma te inuraa e piti aore ra e toru au‘a ti aore ra taofe, e ia ite tatou e, e mea ti‘a te mea ta tatou i rave.

Ia parau te taata tata‘itahi ia’na iho, « Tei ni‘a i‘au te hopoi‘a no te meloraa i roto i te Ekalesia ; E ore roa vau e topa i roto i te faahemaraa. Noa’tu e e aita e taata e ite mai nei ia‘u, ua ite râ vau e ua ite te Atua e ia topa vau, e i te mau taime atoa e hema vau i te hoê paruparu e riro ïa vau e mea paruparu atu â e aita vau i faatura ia‘u iho. » Mai te mea tei roto outou i te mau imiimiraa faufaa, e e parau mai to outou mau hoa ia oe, « A haere mai, e haere tatou e inu no teie nei ohipa i faaotihia aore ra no teie nei hooraa’, ia riro ta outou pahonoraa, Aita, Aita ! » Noa’tu te hiaai o to outou nei poiha, a riro ei taata, ei Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e a parau atu, « Aita, tei ni‘a ia‘u te hopoi‘a no te meloraa i roto i te Ekalesia. »10

Te mau papû nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te haapiiraa e, e ere te ti, te taofe, te avaava e te mau raau taero i te mea maitai no te taata nei. E haapae te Feia Mo‘a mau i te mau Mahana Hopea nei i te rave i te avaava e te inu, te mau raau faaitoito anei aore ra te mau raau taero anei, e e haapii, na roto i te hi‘oraa e te parau, ia vetahi ê ia na reira atoa.11

E haapuai te haapa‘oraa i te Parau Paari i te huru taata e e afai mai i te oaoa.

Te faaitoito nei te Ekalesia i te mau taata ia haavî i to ratou mau hiaai, to ratou mau huru e ta ratou mau parau. E ere te hoê taata i to’na maitai roa ia riro ana‘e oia ei hoê titi no te tahi peu. E ere te hoê taata i to’na maitai roa ia ora ana‘e oia no te hamaha noa i to’na mau hinaaro rahi. O tera ïa te hoê tumu no te aha te Fatu i horo‘a’i i te Ekalesia te heheuraa no te Parau Paari ia nehenehe i te feia apî tane e te feia apî vahine, mai to ratou apîraa ra, ia haapii i te haavî ia ratou iho. E ere te reira i te mea ohipa i te mau taime atoa. Te farerei nei te u’i apî i te mau enemi—te mau haapiiraa hape e te mau peu viivii … E mea titauhia te faaineineraa papû no te aro atu e no te upootiaraa’tu i ni‘a i teie nei mau enemi.12

E ti‘a i te feia apî tane atoa i roto ia Ziona, ia ti‘a mai ana‘e oia mai raro mai i te pape no te bapetizoraa, ia ite e e tuhaa no ta’na hopoi‘a te pato‘iraa i te puhipuhiraa i te avaava, noa’tu te vahi i reira oia. E ti‘a i te feia apî atoa i roto i te Ekalesia ia haapiihia, e ia ti‘a ana‘e mai ratou mai raro mai te pape no te bapetizoraa, e e ti‘a ia’na ia pato‘i i te mau raau taero ia operehia ana‘e i roto i te mau rururaa taata. E ti‘a i te feia apî tata‘itahi o teie nei Ekalesia ia ite e eita i te mea ti‘a ia ravehia te avaava i roto i te mau huru atoa. E ti‘a ia’na ia pato‘i atu i teie mau peu ino atoa, eiaha noa no te haamaitairaa i fafauhia i roto e to tatou Metua, no te puai atoa râ tei noaa mai no te pato‘i i te mau faahemaraa huru rahi atu.13

Te hoê o te mau haapiiraa e au ia faaohipahia a te Ekalesia no ni‘a i te [haavîraa ia’na iho] o te Parau Paari ïa. E mea mau te reira. E haapa‘o noa te reira i te hiaairaa. E faaite mai outou i te hoê taata tei haavî i to’na hiaai, o te nehenehe i te pato‘i i te mau faahemaraa atoa no te raveraa i te mau raau faaitoito, te ava, te avaava, te raau taero marijuana, e te tahi atu mau raau ino, e e faaite atu ïa vau ia outou i te hoê feia apî aore ra taata paari tei faatupu i te puai no te haavî i to’na mau hiaai rahi e to’na mau hinaaro.14

Eita roa te Ekalesia aore ra to te ao nei e nehenehe ia ore e faaroo rahi no ni‘a i te Parau Paari. O te hoê haapiiraa teie te horo-‘ahia i te taata no te oaoaraa e te maitairaa o te taata. Ei tuhaa no te huru oraraa … Te taata o te ore e haapa‘o i te reira ua faaere ïa oia ia’na iho i te puai o te tino e te puai o te huru taata tei ti‘a ia-’na ia farii. Te parau mau o te hereraa ïa i te mea ti‘a mai ta tatou e ite ra ; o te oraraa ma te itoito i to tatou nei oraraa mai te au i to tatou mau mana‘o ; e mana te reira i te mau taime atoa.15

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e no te Aparauraa

  • Nahea te Parau Paari i na mua’i i to’na ra tau ?

  • No te aha te taata e tamata‘i i te tahi mau taime i te faati‘a ia ratou no te raveraa i te mau raau i opanihia i roto i te Parau Paari ? Eaha te tahi o te mau fifi i roto i teie nei huru feruriraa ? (A hi‘o i te mau api 120-22.)

  • No teaha e mea faufaa roa ia haapa‘o i to tatou nei tino ? Eaha te tahi o te mau huru fifi o te tino e noaa mai na roto i te ofatiraa i te Parau Paari ? (A hi‘o i te mau api 121-22). Nahea te ofatiraa i teie nei ture e haafifi ai i to tatou nei varua ? (A hi‘o i te mau api 122-24.)

  • Ua paraparau te peresideni McKay i te mau rave‘a faatiani no te avaava tei faaohipahia i te mau matahiti 1930 (a hi‘o i te mau api 124-25.) Eaha te mau hoho‘a ta tatou e ite nei i teie nei mahana no « te mau taata opuaraa ino » e faatiani nei i te raveraa i te mau raau taero ? Nahea ta tatou e nehenehe e tauturu i te feia apî ia ite i te mau maitai e noaa mai na roto i te haapa‘oraa i te Parau Paari ?

  • Nahea te Parau Paari e riro ai ei faaueraa no te pae tino e no te pae varua ? (A hi‘o i te mau api 124-25 ; 121-26.) Eaha te mau haamaitairaa i faufauhia ia ratou o te haapa‘o i teie nei faaueraa ? (A hi‘o PH&PF 89:18-21). Eaha te mau haamaitairaa faufaa rahi roa ta outou e aore ra ta to outou utuafare i farii na roto i te haapa‘oraa i te Parau Paari ?

  • Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faarahi i to tatou nei puai no te pato‘iraa i te mau faahemaraa ia ofati i te Parau Paari ? Nahea te haapa‘oraa i te Parau Paari e tauturu ai i te paruru e te haapuai i te huru taata ? (A hi‘o i te mau api 126-27.)

  • Eaha te mau raau ino e te faatiti e vai nei i teie nei mahana tei ore i faahiti taa-ê-hia i roto i te PH&PF 89 ? Nahea te mau haapiiraa i roto i te PH&PF 89 e te mau parau a te mau peropheta no te mau mahana hopea nei e tauturu ai i te arata‘iraa e te haapuairaa ia tatou i mua i teie nei mau raau taero ?

Te mau Papa‘iraa Mo‘a : Daniela 1:3-20 ; 1 Korinetia 3:16-17 ; PH&PF 89:1-21

Te mau Nota

  1. Gospel Ideals (1953), 379.

  2. Hi‘o Carl W. Buehner, People of Faith, Brigham Young University Speeches of the Year (14 tenuare 1953), 2.

  3. I roto Conference Report, eperera 1911, 61-62 ; ua tauihia te paratarafa.

  4. I roto Conference Report, atopa 1949, 188.

  5. Gospel Ideals, 375-76.

  6. Gospel Ideals, 376-77.

  7. I roto Conference Report, eperera 1964, 4.

  8. I roto Conference Report, eperera 1949, 180.

  9. I roto Conference Report, atopa 1949, 185-86.

  10. I roto Conference Report, atopa 1906, 115 ; ua tauihia te paratarafa.

  11. Gospel Ideals, 379.

  12. I roto Conference Report, atopa 1969, 7-8.

  13. I roto Conference Report, eperera 1960, 28.

  14. I roto Conference Report, eperera 1968, 8.

  15. Gospel Ideals, 377.

Hōho’a
President McKay

Ua faaite mai te peresideni McKay na roto i ta’na mau haapiiraa e to’na hi‘oraa maitai i te mau haamaitairaa no te haapa‘oraa i te Parau Paari.

Hōho’a
mother and son blessing food

Ua faaitoito te peresideni McKay i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia haapii i ta ratou mau tamarii e ia vetahi ê i te Parau Paari na roto i « te hi‘oraa e na roto i te parau. »