Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 4: Te mau Tuhaa no te Haamoriraa


Pene 4

Te mau Tuhaa no te Haamoriraa

Te pure nei au e ia farii tatou i te puai no te ora maitai ia nehehene ia tatou ia fana‘o i te arata‘iraa e te faaururaa a te Atua ; e ia nehenehe ia tatou na roto i te haamoriraa, te feruriraa hohonu, te aparauraa, e te tura ia ite e, e nehenehe mau ia tatou ia haamau i te hoê auraa piri roa e to tatou Metua i te Ao ra. Te faaite nei au i to‘u iteraa papû e e parau mau te reira ; e e nehenehe mau hoa ia aparau tatou i to tatou Metua i te Ao ra.1

Omuaraa

I roto i te mau matahiti matamua o to’na oraraa, ua ite David O. McKay i te hau e roaa na roto i te aparauraa e te Atua. « Te haamana‘o nei au i to‘u taravaraa [i ni‘a i te ro‘i], te haamana‘o ra oia, » ma te rurutaina e te ri‘ari‘a. Ei tamarii ua matau hoa vau i te măta‘u i te pouri, e e tarava vau ma te mana‘ona‘o i te feia eiâ, te mau tupapa‘u e te tahi atu mau mana ite-ore-hia e te mana. No reira i taua pô ra ua ta‘oto vau ma te ri‘ari‘a mau area râ ua haapiihia vau e, e pahono te Atua i te pure. Ma to‘u puai atoa ua ti‘a mai au i ni‘a, tuturi ihora vau i raro i roto i te pouri, e pure atura i te Atua ia tatara i te ri‘ari‘a ; e ua faaroo papû ihora vau mai ta outou e faaroo ra i to‘u reo i teie nei avatea, « Eiaha e măta‘u, aore roa e ohipa e hamani ino ia oe » Oia mau e parau mai paha te tahi mau taata e- ‘e mana‘o noa tera.’ A parau i te mea ta outou e hinaaro i te parau- ua ite râ vau e, ua tae mai i roto i to‘u varua te hau mărû no te hoê pure tamarii tei pahonohia. O tera te faaroo tei niniihia i roto i te mau feruriraa atoa o te mau tamarii i roto i te mau utuafare atoa o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei i ni‘a i te fenua nei. Te parau atu nei au e i te vahi e faaamuhia te mau tamarii i roto i te auraa piri e to tatou Metua i te ao ra eita ïa e rahi te hara e te ino i roto i taua utuafare ra.2

Taa ê noa’tu i te imiraa i te « auraa e tei Mure Ore », 3 ia parahi oia o’na ana‘e ra, ua oaoa te peresideni McKay i te haamoriraa e te tahi atu mau Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei. Ua faaite oia i te hoê ohipa e ore roa e mo‘ehia i roto i te hoê pureraa a te Ekalesia :

« Te hoê o te mau pureraa faahiahia roa ta‘u i haere atu o te hoê ïa pureraa i haerehia’tu e te hoê pŭpŭ taata i hau atu i te vau hanere tei farii i te oro‘a e i roto i taua pureraa ra aita roa hoê noa a‘e maniania i faaroohia maori râ te ta‘i o te uati—e va‘u hanere taata, tei farii i te rave‘a i te aparauraa i te Fatu. Aore e hautiraa, aore e pŭpŭ faata‘i upaupa, aore e himeneraa, aore e a‘oraa. Ua farii tata‘itahi ratou i te rave‘a no te feruri hohonu i roto ia’na iho e ia hi‘opo‘a i to’na parau-ti‘a aore ra parau-ti‘a ore no te rave i te oro‘a. Tei ia’na ra te rave‘a no te hafata atu ia’na i to’na Metua i te Ao ra ! O tera te rave‘a maitai roa a‘e ! »4

Ua faaitoito te peresideni McKay i te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hope‘a nei ia titau i teie huru maitai i roto i ta ratou mau haamoriraa e i roto i to ratou iho mau oraraa. Ua parau oia, « Te aparauraa e te Atua, na roto i ta’na Varua Mo‘a, o te hoê ïa o te mau hiaairaa hanahana mau o te oraraa. »5

Te mau Haapiiraa a David O. McKay

Te tura o te faaturaraa hohonu ïa i anoihia i te aroha.

Eita te fariiraa e, te ora nei te Atua, e faataa-ê-hia i te mana‘o faatura, e o ta‘u e hinaaro nei i teie taime e ia haapa‘o maitai mai te taatoaraa o te Ekalesia. Te faaiteiteraa rahi roa a‘e o te varuaraa o te tura ïa ; oia mau, te tura o te varuaraa ïa. Te tura o te faaturaraa hohonu ïa i anoihia e te aroha. O te hoê ïa « mana‘o fifi i hamanihia e te mau mana‘o ano‘i o te varua. » Ua parau te hoê papa‘i ve‘a e « te mana‘o teitei roa‘e o te mau mana‘o taata. Ua parau vau i te tahi vahi e mai te mea ua riro te tura ei faito teitei roa‘e, ua riro ïa te tura ore te faito haehaa roa‘e e nehenehe ta te taata e ora i roto i te ao nei… »

Tei roto i te tura te haapa‘o, te faatura, te hanahana e te au maitai. Mai te mea aita te tahi tuhaa o te tura, aita ïa e peu maitai, te mărû, te haapa‘oraa i to vetahi ê mana‘o, aore ra to vetahi e ti‘araa taata. Ua riro te tura ei viretu faufaa mau i roto i te haapa‘oraa faaroo. O te hoê « o te mau tapa‘o no te puai ; te tura ore o te hoê ïa tapa‘o papû mau no te paruparu. Ua parau mai te hoê taata, » Aore roa e taata e ti‘a teitei atu mai te mea e faaoo oia i te mau mea mo‘a. Ua parau faahou oia, « E ti‘a i te mau here atoa o te oraraa ia faaturahia ia ore ratou e faaru‘ehia i te mahana haavaraa. »

E te mau metua e, mai te aroha, e haamata te tura i te utuafare. E ti‘a i to ratou aruaruraa ia haapiihia te mau tamarii ia faatura, ia ite i te mau peu maitai—faatura te tahi i te tahi, i te feia ĕê e te mau ratere—faatura i te feia paari e te feia huma—faatura i te mau mea mo‘a, i te mau metua e te here metua.

E toru na mana i roto i te oraraa utuafare e faaara i te tura i roto i te mau tamarii e e tauturu i to’na tupuraa i roto i to ratou mau varua. Teie ïa : a tahi, te arata‘iraa papû e te mărû ; te piti, te peu maitai faaitehia e te mau metua te tahi i te tahi e i te mau tamarii ; e te toru, te Pure e tei reira atoa te mau tamarii. E ti‘a i te mau metua i roto i te mau utuafare atoa i roto i teie nei Ekalesia ia tutava i te rave maramarama i te ohipa ia apo mai te mau tamarii i na parau tumu faufaa rahi e toru.6

E arata‘i tia’tu te tura i te mana‘o i te Atua ra. Ia ore te reira aore ïa e haapa‘oraa faaroo.7

Te faariro nei au i te tura mai te hoê o te mau maitai teitei roa‘e o te varua. Te taata tura ore e ere ïa te taata ti‘aturi…

E faaite te tura i te mau peu tumu teitei, e te faaroo mai i te atuaraa e i ta’na parau-ti‘a.8

Ua faaûruhia vau ia tuu te tura i pihai iho noa i te aroha. Ua faahiti matamua Iesu i te reira i roto i te pure a te Fatu : « E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe i‘oa… » [Mataio 6:9] Ia raa— ia haamo‘ahia—ia faaturahia.9

Ahiri ua rahi atu te tura i roto i te aau taata, e iti rii mai ïa te vahi no te hara e no te oto e e rahi atu â te rave‘a no te oaoa e te popou. Te faariroraa i teie ofa‘i tao‘a ei ofa‘i herehia, faaauhia, e te anaanataehia i roto i te mau viretu anaana, o te hoê ïa opuaraa e ti‘a ia vai i roto i te mau tautooraa amui e na roto i te pure o te feia faatere atoa, te mau metua atoa e te mau melo atoa o te Ekalesia.10

E arata‘i ti‘atu te feruriraa hohonu i te auraa varua e te Atua na roto i te Varua Mo‘a.

Aita tatou e haapa‘o maitai nei i te faufaa o te feruriraa hohonu, te hoê ture no te haamoriraa. Te vai nei i roto i ta tatou nei haamoriraa e piti na tuhaa : Te hoê, e aparauraa varua no roto mai i ta tatou iho feruriraa hohonu ; te tahi, te haapiiraa ïa no ô mai ia vetahi ê ra, o ratou ihoa râ e mana to ratou no te faatere e no te haapii ia tatou. I roto i na tuhaa e piti nei, te mea hoona roa no te taata iho o te feruriraa hohonu ïa. Te feruriraa hohonu o te reo ïa o te varua. Ua faaauhia te reira i « te hoê huru haamoriraa, aore ra ohipa varua, o te titau nei i te feruriraa hohonu e te tamau i ni‘a i te tahi parau tumu o te faaroo. » Te feruriraa hohonu o te hoê ïa huru no te pure…

Ua riro te feruriraa hohonu te hoê o te mau uputa huna roa‘e e te mea mo‘a roa‘e e rave tatou no te haere atu i mua i te aro o te Fatu. Ua horo‘a mai Iesu i te hoho‘a no tatou. I muri noa iho i to’na bapetizo-raa-hia e to’na faatia-raa-hia e te Metua « Tau Tamaiti Here teie, ua mauruuru roa vau ia’na » [Mataio 3:17] ua [haere] Iesu i te vahi i matauhia i teie nei e, te mou‘a no te faahemaraa. E mea au na‘u ia mana‘o i te reira mai te mou‘a no te feruriraa hohonu i reira oia, no na mahana haapaeraa maa e maha ahuru, i aparau ai i to’na Metua, e i feruri ai i te hopoi‘a no ta’na misioni faufaa rahi. Te hoê hotu no teie nei aparauraa varua o taua puai ra ïa i ti‘a ai ia’na ia parau atu i te taata faahema e :

« … E haere ê atu oe, e Satani : ua oti ho‘i i te papa‘ihia, O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e o oia ana‘e ra ta oe e faaroo » (Mataio 4:10).

Hou oia i horo‘a’i… i te a‘oraa nehenehe mau i ni‘a i te mou‘a, ua vai oia o’na ana‘e ra, i roto i te aparauraa. Ua na reira atoa oia i muri a‘e i te mahana Sabati ohipa roa, a ti‘a ‘oi‘oi ai oia i te po‘ipo‘i, i muri i to’na riroraa ei manihini na Petero. Ua ite papû ihora Petero e, aita e taata i roto i te piha ta‘otoraa no te mau hoa e a imi ai ratou ia [Iesu] ua ite ho‘i ratou ia’na o’na ana‘e. I taua po‘ipo‘i ra to Petero parauraa e :

« …Te maimi nei te taata atoa ia oe » (Mareko 1:37).

Faahou â, i muri a‘e i to Iesu faaamuraa i na taata e pae tauatini ua parau atura oia i na Ahuru ma Piti ia tuu atu te nahoa taata, area râ ua haere atu Iesu i ni‘a i te mou‘a oia ana‘e ra. Te parau nei te taata papa‘i aamu e, « e rui noa ihora oia i reira » (Mataio 14:23). Te feruriraa Hohonu ! Te pure !11

A faariro na i te Atua ei haapûraa no to tatou mau oraraa… Te aparauraa e te Atua, na roto i ta’na Varua Mo‘a o te hoê ïa o te mau hiaai hanahana roa‘e o te oraraa. E tupu te reira ia tomo ana‘e te hau e te aroha i te Atua i roto i te aau e ia riro te taviniraa ia’na e tumu tura‘i i roto i te oraraa e te vairaa mai o te taata tata‘itahi.12

E haere tatou i te Fare o te Fatu no te aparau Ia’na na roto i te varua.

E tomo tatou i roto i te hoê fare pureraa no te haamori i te Fatu. Te hinaaro nei tatou i te farii i to’na Varua e na roto i te fariiraa i to’na Varua e patu ai tatou i to tatou iho puai varua.13

Ua haamo‘ahia e ua faataahia te mau fare pureraa ei fre no te haamoriraa. Te auraa o te reira, e o ratou atoa o te tomo atu no te haamori aore ra e faahua i te haamori, ma te hinaaro i te haafatata’tu i te aro o te Fatu e ore e noaa ia na reira i ni‘a i te purumu aore ra i rotopu i te mau pe‘ape‘a o te ohipa o te oraraa. Oia ho‘i, e haere tatou i te Fare o te Fatu no te farerei ia’na e no te aparau ia’na na roto i te varua. E ti‘a ïa i taua huru vahi farereiraa ra ia vai au maitai noa, e te nahonaho i te mau huru atoa, ia faarirohia te Atua ei manihini titauhia aore ra te feia haamori ei manihini na’na.

E fare pureraa haehaa roa teie vahi farereiraa aore ra te hoê « pehe i roto i te hamaniraa fare » patuhia e te ofa‘i maramora uouo e te mau ofa‘i nehenehe i roto aita ïa e taa-ê-raa i roto i to tatou fatataraa e to tatou huru i mua i te aro o te Mure Ore. Te iteraa e tei reira te Atua ua navai ïa no te tura‘i ia tatou ia rave i te ohipa ti‘a e te tura.

No te reira vahi, ei melo no te Ekalesia i roto i ta tatou mau pureraa haamoriraa, e rahi atu â te ohipa e ti‘a ia haamaitaihia. E ti‘a i te mau Mana faatere i roto i te mau pureraa a te tĭtĭ, a te paroita e a te pŭpŭ autahu‘araa, i te mau orometua haapii hoa râ, ia tautoo taa ê maitai no te faanaho maitai a‘e e ia rahi a‘e te tura i roto i te mau hora haamoriraa e te haapiiraa. Ia iti te paraparauraa i rotopu i te feia faatere i mua, e riro ïa ei tautururaa rahi i te feia e hi‘o atu nei ia ratou. E ti‘a i te mau tamarii na roto i te hi‘oraa e te parau, ia faaite-mata-hia i te auraa ore o te ano‘iraa e te hue i roto i te hoê amuiraa e haamori ra. E ti‘a ia ratou ia haapiihia i to ratou apîraa ra, e ia haapaarihia’tu te reira i to ratou taure‘araa, e e ere roa i te mea tura ia paraparau aore ra ia parau mărû noa i roto i te hoê a‘oraa, e e peu tano ore roa ia faaru‘e i te hoê rururaa haamoriraa na mua a‘e i te faaotiraa maori râ e ohipa rû.14

Te vai nei na tumu e piti i patuhia’i te mau fare pureraa atoa ; a tahi, ia riro ei vahi e haapiihia te taatoaraa i te mau e‘a o te Atua, e te piti, ia faahanahana te taatoaraa i to tatou Metua i te ao ra, o te ani nei i ta’na mau tamarii ia riro ei tane e ei vahine ma te huru hanahana no te ho‘i atu i mua i to’na ra aro.15

Ia tomo ana‘e outou i roto i te hoê fare a te Ekalesia, te haere nei ïa outou i mua i te aro o to tatou Metua i te ao ra ; e ua nava’i taua mana‘o ra no te tura‘i ia tatou ia faaineine i to tatou mau aau, to tatou mau mana‘o e tae noa’tu i to tatou ahu, ia parahi au noa outou e te nahonaho i mua i to’na aro.16

Eiaha tatou e faariro i te Sabati ei mahana arearearaa. E mahana mo‘a te reira, e i taua mahana ra e ti‘a ia tatou ia haere atu i te fare haamoriraa e ia imi i to tatou Atua. Mai te mea e maimi tatou ia’na i te Mahana Sabati, e ia haere i mua i to’na aro i taua mahana ra, e ite tatou e, eita i te mea fifi ia haere atu i mua i to’na aro i te mau mahana i muri atu o te hebedoma.17

Te horo‘a mai te oro‘a mo‘a i te hoê rave‘a no te aparau atu i te Fatu.

Te tamahanaha rahi roa‘e i roto i teie nei oraraa o te haapapûraa ïa i te vai fatataraa i te Atua… E ti‘a i te taime no oro‘a ei tumu no te faaararaa i teie autaatiraa.

« … e ua rave te Fatu ra o Iesu i te pane i te ru’i i haavarehia mai ai oia ra : »

« E oti a‘era ia’na te haamaitai i te Atua, vavahi ihora, na ô atura, A rave mai, a amu ; o tau tino teie e ofatihia no outou nei ; e na reira outou ei mana‘oraa ia‘u. »

« E ua na reira atoa ho‘i i te au‘a, ia oti a‘e ta’na amuraa, na ô atura, Teie nei au‘a, o te faufaa apî ïa i to‘u nei toto, e na reira outou ia inu ei mana‘oraa ia‘u. »

« Ua amu ana‘e outou i teie nei pane, e ua inu ana‘e i teie nei au‘a, ua faaite â ïa outou i te pohe o te Fatu, e tae noa mai oia ra. »

« E teie nei, o te amu i teie nei pane e o te inu i te au‘a a te Fatu nei ma te au ore ra, e hara ïa i te tino e te toto o te Fatu. »

« E hi‘opo‘a maite râ te taata ia’na iho, a amu ai oia i taua pane ra, a inu ai i taua au‘a ra » [1 Korinetia 11:23-28].

Aita’tu e oro‘a hau atu i te mo‘a e faaterehia ra i roto i te Ekalesia a te Mesia i te faatereraa o te oro‘a.

Te vai nei na mea faufaa rahi mau e toru i apitihia i te faatereraa i te oro‘a. Te matamua o te hi‘opo‘araa ia’na iho. O te hi‘oraa i roto i to’na iho oraraa. « O teie ïa ei mana‘oraa ia‘u » area râ e ti‘a ia tatou ia amu ma te au maitai, ma te hi‘opo‘a ia’na iho i te parau no to’na haapa‘o-maitai-raa.

Te piti, te vai nei te hoê fafauraa i ravehia ; te hoê fafauraa hau atu i te faaauraa… Aita’tu e mea hau atu i te faufaa i roto i te oraraa i taua parau ra… Te hoê fafauraa, te hoê faaauraa, e mea mo‘a ïa mai te ora e ti‘a’i. Te faaohipahia ra taua ture ra i te mau Sabati atoa a amu ai tatou i te oro‘a.

Te toru, te vai nei te tahi atu â haamaitairaa, e o te mana‘o ïa o te auraa piri e te Fatu. Te vai nei te hoê taime maitai no te aparau ia’na iho e no te aparau e te Fatu. Te ruru nei tatou i roto i te fare tei haamo‘ahia no’na ; ua horo‘a tatou i te reira fare ia’na ; ua pii tatou i te reira to’na fare. No reira, ia vai papû noa outou e i reira mau oia no te faaûru ia tatou mai te mea e haere atu tatou no te farerei ia’na. Aita tatou i ineine no te farerei ia’na mai te mea e afa‘i mai tatou i roto i taua piha ra i to tatou mau mana‘o no ni‘a i ta tatou mau ohipa, e mai te mea ihoa râ e afa‘i mai tatou i roto i te fare te mau mana‘o tairoiro no to tatou taata tupu, aore ra te au ore e te pohehae i te mau Hui Mana Faatere o te Ekalesia. E mea papû maitai eita e nehenehe i te hoê noa’tu taata ia ti‘aturi i te haere e aparau e te Fatu mai te mea te vai ra i roto ia’na taua mau huru mana‘o ra. Eita ratou e tuati atu i te haamoriraa, i te amuraa ihoa râ i te oro‘a…

Te ti‘aturi nei au e, te taime poto no te faatereraa i te oro‘a, o te hoê ïa taime maitai roa no te… feruriraa hohonu, e eita e ti‘a ia tupu mai i roto i taua taime mo‘a ra te hoê ohipa e faaatea ê i to tatou mana‘o i te tumu no taua oro‘a ra…

…. E [ti‘a] ia tatou ia haati i teie nei oro‘a mo‘a i te tura, te faanahoraa maitai, ia ti‘a i te mau taata atoa e haere mai i te fare no te Atua, ia feruri hohonu no ni‘a i to’na maitai, e ia faaite ma te parau ore e na roto i te pure, i to’na mauruuru no to te Atua maitai. Ia riro te hora no te oro‘a ei hoê ohipa maitai no te mahana i reira te taata haamori e tamata ai i te ite i roto ia’na e, e nehenehe ia’na ia aparau i te Fatu.

Ua tupu te tahi mau ohipa faahiahia i roto i teie nei Ekalesia no taua huru aparauraa ra, no te pahonoraa o te varua i te faaûruraa o te Mana Hope. Ua ite au e mea mau te reira. Ua farii rahi te peresideni Wilford Woodruff i taua horo‘araa ra. Ua ti‘a ia’na i te pahono atu ; ua ite oia i te « reo iti ha’iha’I » e aita te tahi i matau i taua reo ra. E ite outou e, ia farerei ana‘e outou i teie nei huru taime hanahana, e mau taime ïa o outou ana‘e e to outou Atua. E haere mai ratou i te taime e farerei ai outou i te hoê tamataraa rahi, ia topa mai te patu i ni‘a i to outou haere‘a, e e au ra tei mua outou i te hoê patu e ore e noaa i te pa’iuma, aore ra ua oto to outou aau no te tahi ati i roto i to outou nei oraraa. Te parau faahou atu nei au, te tamahanahana rahi roa‘e e nehenehe e tae mai ia outou i roto i teie nei oraraa o te iteraa ïa i te aparauraa e te Atua. Ua roaa mai te mau iteraa papû puai i roto i taua mau taime…

… Ia faaea rii ana‘e outou no te feruri i teie parau, e ite outou i roto i te faatereraa i te oro‘a e, aita e ohipa no rapae au hau atu i te faufaa rahi mai te haamana‘oraa i to tatou Fatu e te Faaora, aita’tu e ohipa e hoona i to tatou haapa‘oraa mai te feruriraa i te faufaa o te fafauraa ta tatou e rave nei. No te aha e tia’i i te hoê ohipa e faanevaneva ia tatou ? Te vai ra anei te tahi mea hau atu i te hanahana ? Te faaite nei tatou, i mua i te tahi e te tahi, e i mua ia’na, to tatou Metua, e e ti‘a ia tatou i te rave i te i‘oa o te Mesia i ni‘a iho ia tatou, e e haamana‘o noa tatou ia’na, pauroa te taime, e haapa‘o tatou i ta’na mau faaue ta’na i tuu mai ia tatou. E nehenehe anei ta outou, ta te hoê taata ora, o te feruri no te hoê taime, e tuu mai i mua ia tatou i te hoê mea hau atu i te mo‘a aore ra hau atu i te faufaa i roto i to tatou nei oraraa ? Mai te mea e amu tatou i te reira ma te haapa‘o ore, e ere ïa tatou i te taata parau-ti‘a, aore ra e parau tatou, e te faati‘a nei tatou i to tatou mau mana‘o ia nevaneva atea ê atu i te hoê oro‘a mo‘a…

… E faariro na tatou i taua hora no te oro‘a ra, ei hoê o te mau rave‘a rahi mau no te farerei atu i te varua o te Atua. A vaiiho i te Varua Maitai, o ta tatou ho‘i e farii, ia arata‘i ia tatou i mua i to’na ra aro, e ia ite tatou i taua fatataraa ra, e ia pŭpŭ tatou i te hoê pure i roto i to tatou aau, e e faaroo mai ho‘i oia.18

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e no te Aparauraa

  • Eaha te auraa o te parau e rave i « te hoê huru tura ? » (A hi‘o i te mau api 35-37.) Eaha te mau rave‘a e riro ai te tura ei mea hau atu i te faaea-hau-noa-raa ? Nahea tatou e nehenehe ai e faatupu i teie nei faatura hohonu i ano‘ihia e te aroha ?

  • Nahea tatou e nehenehe ai e haapii i te parau o te tura i roto i to tatou mau utuafare e i roto i te ekalesia ? (A hi‘o i te mau api 37-38.)

  • No te aha e mea fifi i te tahi taime ia faataa i te taime no te feruri hohonu i te mau mea a te Atua ? Nahea tatou e nehenehe ai i te faataa i te taime no te feruriraa hohonu ? Eaha te mau haamaitairaa e nehenehe ia tatou ia farii ei hope‘a no ta tatou feruriraa hohonu ? (A hi‘o i te mau api 37-38, 39.)

  • Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faaineine ia tatou iho no te « haere atu i te Fare o te Fatu… [e] ia aparau i te Fatu i roto i te varua » ? (A hi‘o i te mau api 37-40). Nahea tatou ia faaineine ia tatou iho no te amu i te oro‘a mo‘a ? (A hi‘o i te mau api 38-40.)

  • Eaha te mau rave‘a e nehenehe ai ia tatou ia tauturu i ta tatou mau tamarii e ia vetahi ê ia hau atu i te tura i roto i te hiero, i roto i te pureraa oro‘a, e i roto i te tahi atu mau pureraa a te Ekalesia ? (A hi‘o i te mau api 40-43.) Nahea te haere taereraa mai i te hoê pureraa aore ra te faaru‘eraa i te pureraa na mua‘e i te hora e faahape ai i te tura ?

  • Eaha te auraa no te oro‘a mo‘a i roto i to outou nei oraraa ?

Te mau Papa‘iraa Mo‘a : Salamo 89:5-7 ; PH&PF 20:75-79 ; 63:64 ; 76:19-24 ; 109:21 ; 138:1-11

Te mau Nota

  1. I roto Conference Report, eperera 1967, 88.

  2. I roto Conference Report, eperera 1912, 52.

  3. I roto Conference Report, atopa 1936, 103.

  4. I roto Conference Report, eperera 1946, 114.

  5. I roto Conference Report, eperera 1967, 133.

  6. I roto Conference Report, atopa 1956, 6-7.

  7. I roto Conference Report, eperera 1929, 102.

  8. I roto Conference Report, atopa 1951, 179-80.

  9. I roto Conference Report, atopa 1950, 163.

  10. I roto Conference Report, atopa 1955, 5-6.

  11. I roto Conference Report, eperera 1946, 113.

  12. I roto Conference Report, eperera 1967, 133.

  13. « Reverence », Improvement Era, tiurai 1962, 508.

  14. I roto Conference Report, atopa 1956, 7.

  15. « Our Places of Worship », Improvement Era, setepa 1969, 2.

  16. « Reverence », Improvement Era, tiurai 1962, 509.

  17. I roto Conference Report, eperera 1929, 102.

  18. I roto Conference Report, eperera 1946, 111-12, 114-16 ; ua tauihia te paratarafa.

Hōho’a
girl taking sacrament