Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 24: « Ia Anaana to Outou Maramarama »


Pene 24

« Ia Anaana to Outou Maramarama »

Ia parahi na te Varua o te Fatu i roto i to outou na mau aau, e i roto i to outou na mau utuafare, ia faarii te feia i te anaana o to outou haavare ore, to outou parau-ti‘a, to outou haapa‘o maitai, e to outou faaroo i to tatou ra Fatu Iesu Mesia ia haamaitai ratou i to tatou Metua i te ao ra.1

Omuaraa

Ua farii te Peresideni David O. McKay i teie nei rata na Harold L. Gregory tei tavini ei Peresideni no te Misioni Heremani Hitia o te râ i te mau matahiti 1950:

« E te Peresideni McKay e :

« E anaanatae oe i te faarooraa i te hoê ohipa i tupu i ni‘a ia‘u i teie nei hebedoma. Ua haere mai e piti na taata i te faito maha ahuru matahiti, ma te ahu-veve-hia e farerei ia‘u i teie hebedoma. Ua parau mai raua ia‘u e, ua mo‘e to raua faaroo, e aita â i ti‘a ia raua ia fariu atu i te tahi o te mau haapa‘oraa aore ra faanahonahoraa faaroo ta raua i matau. Ua ani o Braun tane (te i‘oa o te hoê o na taata e piti) i to’na ra hoa, o Fascher tane, ia haere e farerei ia‘u. Ua parau oia ia Fascher tane e ua matau oia i ta tatou nei ekalesia e e tauturu tatou ia ratou. Ua pato‘i etaeta Fascher tane na mahana e piti, e i te pae hopea ua haere atoa mai. »

« Ua haamata Braun tane i te parau e, te ti‘a noa ra oia i te hiti o te hoê aroa purumu i te hoê mahana a ite ai oia e rave rahi hanere taata i te haereraa na mua ia’na. Ua ani atu oia i te hoê e haere ra na mua ia’na e, e haere ra oia i hea, e ua parau mai oia, ‘No te farerei i te peropheta’. Ua haere atoa’tura o Braun tane. E e oro‘a haamo‘araa no te fare pureraa i Berlin-Charlottenburg, e te peropheta o te taea‘e McKay ïa. »

« Ua na ô mai ra oia (e faahiti poto noa vau i ta’na i parau) : ‘Aita a‘ena vau i ite i teie huru varua no te here e no te itoito mai ta‘u i ite i rotopu i taua mau taata ra i taua mahana ra. E i muri iho ua ti‘a mai te peropheta, te hoê taata rahi i roto i te va‘u ahururaa o to’na matahiti, e te hoê upoo hinahina– -uouo roa—e ua paraparau atura i te amuiraa. Aita roa’tu vau i ite a‘ena i teie huru hoho‘a mata apî i ni‘a i te hoê taata o taua faito matahiti. I te taime a a‘o mai ai oia, ua haere mai te tahi mea na roto ia‘u. I muri mai, a fatata atu ai au i to’na ra pereoo uira, ua ite atura vau e, te aroha rima ra oia i te mau melo, e noa’tu e, e ere au te hoê o ratou ua haere ti‘a’tu vau i mua e ua aroha rima atoa’tu vau ia’na. Ua haere mai te tahi mea mahanahana e te au maitai na roto i to-‘u nei tino, e ua maere faahou â vau i to’na hoho‘a mata apî e te ateate. Ua haapouri-rii-hia to‘u nei haamana‘oraa i te mau pe‘ape‘a o te ao nei e i te mau fifi u‘ana i te pae faufaa, ua ite râ vau e, e ti‘a ia‘u ia ho‘i faahou mai no te faarahi â i to‘u nei ite. »

Ua parau mai Fascher Tane e, aita’tu e parau ta Braun Tane e nehenehe e parau maori râ e mau parau maere e te faahiahia no ni‘a i te taata ta’na i ite. Ua parahi na taata e piti i roto i to‘u piha ohiparaa e ua faaroo maite raua i te parau poro‘i no te faaho-‘iraa mai ta‘u i horo‘a’tu ia raua, ma te apo mai i te mau parau faufaa rahi atoa. Aita ta raua e moni e e mea fifi roa to raua oraraa, area râ e mea haehaa roa raua e aita raua i oaoa i te mau ekalesia a te taata nei. Ua horo‘a’tu vau ia raua i te hoê Buka a Moromona e ua fafau mai raua e, e haere raua i te pureraa i te Sabati. Te ti‘aturi nei au e ua ineine teie na taata toopiti (e feia mau auri raua no te tama‘i na te Rusia) no te evanelia. »

« Ia haamaitai mai te Fatu ia oe, e te taea‘e McKay. Ua riro oe e to tatou mau taea‘e i roto i te faatereraa o to tatou nei ekalesia ei hi‘oraa anaana no te mau mea parau-ti‘a e te maitai atoa. »2

E rave rahi te feia i ite i roto ia David O. McKay mai ta teie na taata toopiti i ite—te hoê hoho‘a no te hoê pŭpŭ mau na te Mesia. Ua faati‘ahia te aamu no te hoê taata pata hoho‘a no te hoê ve‘a tei ite i te Peresideni McKay no te taime matamua :

« Ua ravehia te mau faanahonahoraa no te pataraa i te mau hoho‘a, aita râ te taata pata hoho‘a matauhia i nehenehe ia haere atu, e i te pae hopea ua rave te United Express i to ratou taata pata hoho‘a no te feia taparahi taata—te hoê taata tei matau maitai i te huru ohipa fifi i roto i te oire no New York. Ua haere atu oia i te tauraa manureva, faaea ihora e piti hora i reira, e ho‘i atura i muri iho i te piha pouri no te rapaauraa i te hoho‘a e te mau hoho‘a huru e rave rahi. Ua mana‘ohia e, e pata oia e piti ana‘e hoho‘a. Ua a‘o ihora to’na paoti ia’na e, ‘Eaha oe i haamau‘a ai i te taime e taua mau materia atoa no te pataraa hoho‘a ? »

« Ua pahono ta‘ue noa’tu te taata pata hoho‘a ma te parau atu e, e oaoa oia i te aufau i te mau materia hau ta’na i faaohipa e nehenehe atoa ta ratou e tape‘a i ta’na moni ohipa no te hora hau ta’na i rave. I na hora e rave rahi i muri mai, ua pii maira te mono peresideni ia’na ia haere i roto i to’na piha ohipa, ma te hinaaro ia ite eaha mau te ohipa i tupu. Ua parau te taata pata hoho‘a no te feia taparahi taata e, « I to‘u tamarii-rii-raa, ua matau to‘u metua vahine i te tai‘o ia‘u i roto i te Faufaa Tahito, e ua mana‘o noa na vau i roto i te taato‘araa o to‘u nei oraraa eaha râ te hoho‘a mau no te hoê peropheta a te Atua. No reira, i teie nei mahana ua ite au i te hoê peropheta. »3

Te mau Haapiiraa a David O. McKay

Te mau Haapiiraa a David O. McKay E mana to tatou i ni‘a ia vetahi ê na roto i te mea ta tatou e parau, ta tatou e rave e na roto i to tatou iho huru.

E mana to te taata tata‘itahi e ora nei i roto i te ao nei, no te maitai anei aore ra no te ino anei. E ere noa na te mea ta’na e parau nei, e ere noa na roto i te ohipa ta’na e rave nei. Na roto râ i to’na ra huru. E faaanaana mai te tane tata‘itahi, te taata tata‘itahi i to’na iho huru taata. Ua riro te taata tata‘itahi ei farii no te anaana. Ua ite te Faaora i te reira. I te mau taime atoa e haere atu oia i pihai iho i te hoê taata, ua ite oia i taua anaana ra—te vahine anei no Samaria e to’na oraraa tahito ; te vahine anei i fatata i te pehihia i te ofai aore ra te mau taata e opua ra i te pehi ia’na i te ofai ; te tavana anei, o Nicodemo, aore ra te hoê o te mau lepera. Ua ite oia i te anaana no roto mai i te taata tata‘itahi. Oia atoa tatou i te tahi tuhaa iti, e o vau atoa. Na to tatou huru e to tatou anaana e haaputapû i te feia i pihai iho ia tatou.

… E ti‘a ia tatou ia mana‘o i te mau mana‘o maitai a‘e ei taata tata‘itahi. Eita e ti‘a ia tatou ia faaitoito i te mau mana‘o ino e aore ra, te mau titauraa haehaa. E faaanaana tatou i teie nei mau mea mai te mea e na reira tatou. Mai te mea e mana‘o tatou i te mau mana‘o maitai, mai te mea e faaitoito tatou e e here tatou i te mau titauraa maitai, e vai mai ïa taua anaanaraa ia farerei tatou i te taata, i te feia ihoa râ ta tatou e rave amui atu i te ohipa.4

E mea faufaa rahi roa te hopearaa o ta tatou mau parau i roto i teie nei ao. I te mau taime atoa o te oraraa nei e taui outou i te tahi faito i te oraraa o te taato‘araa o te ao nei… No reira, e ere te mau mea na pihai iho, e ere te mau ti‘araa ; te mea e haamaitai nei ia [vetahi ê] o te huru ïa o te mau taata. Noa’tu e o vai outou, e ite te taata i te reira. E anaana outou, eita e nehenehe ia outou ia huna i te reira. E faahua outou i te riroraa i te tahi atu mea, eita râ te reira e haaputapû i te taata.5

E mea faufa rahi… e ia imi outou, i roto i te oraraa nei e i roto i te mau buka, te hoaraa o te mau tane e te mau vahine maitai roa‘e e te hanahana roa‘e. Ua parau o [Thomas] Carlyle, te hoê papa‘i ve‘a Peretane tuiroo e « Te mau taata maitai e farereihia e mau hoa maitai ïa. Eita e nehenehe ia tatou ia hi‘o atu i te hoê taata rahi, noa’tu to’na ra mau paruparu, ma te ore e farii i te tahi mea na roto mai ia’na. O oia te tumu ora no te maramarama e e mea maitai e e mea au ia parahi i pihai iho. »

Mai te mea e tai‘o outou i te oraraa o teie nei mau « tumu ora no te maramarama » o te ao nei, e ite ïa outou i te hoê a‘e mea o tei faahaamana‘o i to ratou ra mau i‘oa. Teie ïa : Ua horo‘a tata‘itahi ratou i te tahi mea o to ratou oraraa no te haamaitai atu â i te ao nei. Aita ratou i rave i te taato‘araa o to ratou ra taime imiraa i te faaoaoaraa ana‘e e te oraraa ohie, e te hoê « taime maitai » no ratou ana‘e, ua ite râ ratou i to ratou oaoa rahi roa‘e i roto i te faaoaoaraa e te haamaitairaa ia vetahi ê. E vai noa taua mau ohipa maitai ra e amuri noa’tu, noa’tu e aita to te ao nei i faaroo a‘ena i to ratou ra parau.6

Aore roa e ohipa maitai, aore roa e parau maitai e nehenehe e parauhia ma te ore e itehia to ratou maitai i ni‘a i te taata atoa. I te tahi mau taime e mea iti roa paha te maitai, area râ mai te hoê ofa‘i e ta‘uehia i roto i te hoê apoo pape hopu o te haamata i te faatupu i te are mai ropu atu e tamau noa i te rahi e tae noa-’tu i te hiti o te apoo pape, mai te reira atoa ta outou mau ohipa, maniania ore, te rahiraa o ratou, e mea ite-ore-hia e te taata, parau-ore-hia, faaara-ore-hia, o te tamau i te anaana e te haaputapû i te mau aau e rave rahi.7

Ia haaamaitai mai te Atua ia outou, e to‘u mau hoa tavini, o outou te mau Hui Mana Faatere, te mau peresideniraa tĭtĭ, te mau episekoporaa, te feia faatere e te mau orometua atoa i ni‘a i te fenua nei, te mau melo atoa. Ia parahi mai te Varua o te Fatu i roto i to outou aau, e i roto i to outou mau utuafare, ia arata‘ihia te feia e farii ra i to outou anaana no te ohipa haavare ore, te parau-ti‘a, te afaroraa, e te faaroo i to tatou ra Fatu ia Iesu Mesia ia haamaitai i to tatou Metua i te ao ra.8

E nehenehe te mau utuafare o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia riro ei hoho‘a no te au-maite-raa e no te here.

E faaanaana to tatou mau utuafare i to tatou nei huru mau, e haere mai taua anaana ra na roto mai i ta tatou mau parau e ta tatou mau ohipa i roto i te utuafare… E ti‘a ia tatou ia tauturu i te paturaa i te hoê utuafare maitai na roto i to tatou nei huru taata, na roto i te haavîraa i to tatou mau hinaaro rahi, to tatou huru iria, te tape‘araa i ta tatou parau, no te mea na taua mau mea e faatupu i te huru mau o to tatou nei utuafare e e anaana te reira i te vahi e orahia ra e tatou…

Ua haere atu te hoê metua tane e mata‘ita‘i i te fare apî o ta’na ra tamaiti. Ua te‘ote‘o roa te tamaiti i te faaiteiteraa’tu ia’na i te piha taotoraa apî, te mau tauihaa apî i roto i te fare tunuraa maa. I muri a‘e i to raua faaotiraa i te mataitairaa, ua parau atu te metua tane, « Oia ïa, e mea nehenehe roa, te ite nei râ vau e aita e tapa‘o no te Atua i roto i to oe nei fare. E ua parau te tamaiti, »Ua ho‘i au i muri, e a hi‘o ai au na roto i te mau piha, ua ite au e aita roa ta‘u e mea e faaite ra no ni‘a i te Taraehara aore ra no te Faaora.

Te mea ta‘u e hinaaro i te parau o teie ïa, tei [ia tatou te hoê] hopoi‘a rahi atu â, ei taea‘e no te autahu‘araa, ei vahine no te ekalesia, ia faariro i to tatou mau utuafare ia anaana ratou i mua i to tatou mau taata tupu i te au-maitai-raa, te here, te hopoi‘a i roto i te taata tupu, te haavare ore. Ia ite e ia faaroo to tatou mau taata tupu i te reira. Eiaha roa ia parauhia i roto i te hoê utuafare Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei i te hoê parau tuhi, te hoê parau faahapa, te hoê faaiteiteraa no te riri aore ra te pohe hae aore ra no te au ore. A tape‘a i te reira ! Eiaha roa e faaite atu i te reira !…

Ua horo‘a mai te Faaora ia tatou te hi‘oraa, ia vai hau noa i te mau taime atoa, haavîhia i te mau taime atoa, anaanaraa i te tahi mea ta te taata e nehenehe ia ite a haere ai ratou na pihai iho… Ia tauturu mai te Atua ia tatou ia anaana i te puai, te haavî, te here, te aroha, te tahi i‘oa no te here, e te haapa‘o- maitai-raa te tahi i te tahi, te mau hinaaro maitai roa‘e no te taata nei.9

Ia haamaitai mai te Atua ia outou, e to‘u mau hoa tavini. Ia haamaitai mai oia ia outou i roto i to outou mau utuafare. Ia itehia to outou faaroo na roto i ta outou mau ohipa i roto i to outou utuafare. E te mau tane faaipoipo e, ia vai haavare ore noa outou i ta outou ra mau vahine faaipoipo, eiaha noa na roto i te ohipa, na roto atoa ra i te mana‘o ; e te mau vahine faaipoipo e vai haavare noa outou i ta outou ra mau tane faaipoipo. E te mau tamarii e, ia vai haavare ore noa outou i to outou ra mau metua ; eiaha e mana‘o e ua ruau roa ratou i roto i to ratou mau ti‘aturiraa e ua rahi a‘e to outou ite i to ratou. E te mau tamahine e, a pee atu i taua metua vahine maitai ra e ta’na ra mau haapiiraa. E te mau tamaroa e, ia vai haavare ore noa outou i to outou ra metua tane, o te hinaaro nei i te oaoa e te manuiaraa no outou, o te tae mai na roto ana‘e i te haapa‘oraa i te mau parau tumu o te evanelia. E e parau mai te feia ĕê, ia ite ratou i teie mau huru utuafare e, « E mea maitai ïa, mai te mea o tera te hopearaa o te faaroo Momoni, te mana‘o nei au e, e mea maitai ïa. » E faaite outou na roto i to outou nei faaroo e ta outou mau ohipa i roto i te oraraa o te mau mahana atoa e o vai mau râ outou.10

A vaiiho i te feia haavare ore e imi ra i te parau mau o te ti‘aturi hau atu na roto i ta ratou e ite ra e i ta ratou e faaroo ra, ia ite na roto i te titorotororaa e, te faaite nei te « Feia Momoni » na roto i te hi‘oraa i roto i te utuafare, na roto i te itoito, e na roto i ta ratou taviniraa i te Atua e te ti‘aturi nei ratou e te ite nei ratou e, o te Atua to ratou ra Metua.11

Mai te mea e ora tatou mai te au i to tatou nei mau ti‘aturiraa, e tutau ïa to tatou nei hi‘oraa maitai i te Ekalesia e e riro e hoê maramarama i to te ao nei.

Ia tauturu mai te Atua ia tatou ia haere i mua… ma te faaîhia e te Varua o te Fatu, e ia faaoti te mau tane atoa e te mau vahine atoa e ohipa ra i roto i te Ekalesia, —oia ho‘i te taatoaraa—ia ora i te hoê oraraa mâ e te viivii ore o te faaue i te puai o te ao nei, e te haapopouraa o te ao nei. Ei haapotoraa, ia horo‘a tatou i te mau mea parau-ti‘a i mua i te taata atoa. Mai te mea e nehenehe, ia au te maraa ia tatou, ia ora hau noa tatou e te mau taata atoa–eiaha na roto i to te ino upootiaraa i ni‘a i te ino, aore ra ia pau tatou i te ino, ia upootia râ te maitai i ni‘a i te ino. Ei reira ïa te Ekalesia e ti‘a mai ai ei maramarama i to te ao nei. O tera ïa to’na hope‘araa.12

Ia anaana to outou maramarama i mua i te aro o te taata nei e ia hi‘o ratou i ta outou parau maitai e ia haamaitai ratou i to tatou Metua i te ao ra. [a hi‘o Mataio 5:16 ; 3 Nephi 12:16] Aita’tu paha e rave‘a maitai atu e nehenehe ai te parau mau ia itehia i mua i te taata nei maori râ ia tape‘a te Feia Mo‘a tata‘itahi e ia faarahi i te ti‘aturiraa o to tatou mau hoa i rapae au i te Ekalesia i roto i te hoê melo haapa‘o maitai no te Ekalesia a te Mesia.

I teie nei, no te faatupuraa i te reira, e ti‘a ia tatou ia vai parauti‘a noa i roto i te mau mea atoa. Mai te mea e mau tamuta fare tatou e ua faaau tatou i te tuu atu i roto i te hoê fare tera e tera materia, ia tuu ihoa tatou i taua materia ra i roto i taua fare ra. Mai te mea ua farii tatou i te mau titauraa no te hoê parau faaau, ia tuu atu hoê hanere e pae ahuru avae no te [mau materia haaveavea] i roto i te fare, e tuu ïa tatou hoê hanere e pae ahuru avae. E mau mea iti roa teie nei mau mea e ere anei, area râ e mau mea teie e haava ai te mau taata e rave ra i te ohipa e tatou i ta tatou mau ohipa. Mai te mea e afa‘i tatou i te matete i te mau umara putete o te tahi faito, e te faaite nei tatou i taua iho faito ra, ia ite tatou e, e faaite papû mai te hoê titorotororaa e, e parau mau ta tatou mau parau. Ua oto vau i to‘u faarooraa i te hoê taata hoo tao‘a tei parau e, ua tatara oia i te mau pute maa, tei afa‘ihia mai, na te faapu mai, e ua ite oia i roto te mau mea ê roa, mai te ofa‘i e te repo, tei tuuhia’tu no te faatano i te faito teiaha. Aita vau i ani ia’na te haapa‘oraa faaroo a taua mau taata ra ; aita vau i ani i to ratou mau i‘oa ; e mea haama râ taua mau raveraa ra, eita roa e nehenehe i te hoê melo mau o te Ekalesia a te Mesia ia rave i taua mau ohipa iino ra. Ia anaana to outou maramarama i mua i te aro o te taata nei. I roto i teie nei ao i teie nei mahana e ti‘a ia vai mai te hoê reva, te hoê nunaa e ite-maitai-hia, mai te hoê hoho‘a i to te ao nei no te parau-ti‘a e no te ohipa maitai.13

Mai te mea e nehenehe ta tatou e tape‘a noa‘e i te mau faito tumu o te evanelia a Iesu Mesia, ua papû ïa te oraraa i mua nei o te Ekalesia. Oia mau roa, e ite te mau tane e te mau vahine i te hoê maramarama e ore roa e hunahia i raro a‘e i te hoê farii, te hoê o te faati‘ahia i ni‘a i te hoê mou‘a ra e e haru atu to ratou mata i taua maramarama ra, e e arata‘ihia ratou ia imi i te parau mau hau atu na roto i ta tatou mau ohipa e ta tatou mau raveraa e na roto i to tatou anaanaraa i roto i te viivii ore e te parau-ti‘a, eiaha râ na roto i ta tatou mau parau.14

E horo‘a tatou i te hoê hoho‘a no te au-maitai-raa e te hau i to te ao nei. E faaite tatou e i Afirika anei tatou, i Marite Apatoa, i Niu Zelani, aore ra i Auteraria anei, hoê ana‘e tatou i roto i te Mesia. Hoê ana‘e ta tatou fâ : te pororaa i to te ao nei e, ua faaho‘ihia mai te evanelia a Iesu Mesia i roto i to’na îraa, e te evanelia a Iesu Mesia o te opuaraa ana‘e i horo‘ahia i te taata nei e nehenehe ai te hau ia tae mai i roto i te mau oire, i te mau nunaa.15

Ia tae mai i roto i te aau o te mau taata atoa, e i roto i te mau utuafare atoa, te varua mau o te Mesia, to tatou nei Taraehara, e ua ite mau vau e te ora nei oia e e mea mau ta’na arata‘iraa faauruhia.

Te evanelia o to tatou ïa tutau. Ua ite tatou eaha ta’na e ti‘a nei. Mai te mea e ora tatou i te reira, e ite tatou i te reira, e e faaite papû tatou i to te ao nei na roto i te huru o to tatou nei oraraa, e tauturu ïa tatou i to’na tupuraa e to’na haapaariraa. A parau maitai no ni‘a i te reira, no ni‘a i te autahu‘araa, no te mau Hui Mana faatere, ia anaana noa te mau faito tumu o te evanelia i roto i to tatou nei oraraa.16

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e no te Aparauraa

  • No te aha e mea faufaa rahi roa ia haamana‘o e « e mea faufaa rahi roa te hopearaa o ta tatou mau parau e ta tatou mau ohipa i roto i teie nei ao » ? (A hi‘o i te mau api 270-72.) Nahea to outou iteraa e, e nehenehe ta te mau mea iti no te parau-ti‘a e haaputapû atea ?

  • Nahea to tatou mau mana‘o e ta tatou mau ohipa i te haaputapu i te mea ta tatou e faaite atu ia vetahi ê ?

  • Eaha ta tatou e nehenehe e rave i roto i to tatou mau faaipoiporaa e to tatou mau utuafare no te faaite e, e mau pŭpŭ tatou na te Mesia ? (A hi‘o i te mau api 272-74.)

  • O vai te tahi mau taata ua riro to ratou mau hi‘oraa ei tautururaa ia outou ? No te aha teie nei feia i riro ai ei tautururaa rahi i roto i to outou nei oraraa ?

  • Eaha te mau rave‘a e nehenehe ai i to tatou nei hoho‘a e faatupu i te hoê taa-ê-raa i roto i to tatou nei mau utuafare, ta tatou mau vahi raveraa ohipa, e i roto i to tatou mau vahi nohoraa ? (A hi‘o i te mau api 274-76.) Eaha ta outou e nehenehe e rave i teie nei mahana no te faaanaana i te maramarama o te Mesia i roto i to outou nei oraraa ?

  • No te aha te hi‘oraa i riro ai ei tuhaa faufaa rahi no te ohipa misionare ? Eaha te mau ohipa i tupu i ni‘a ia outou e faauru ai te hi‘oraa maitai o te Feia Mo‘a ia vetahi ê ia tuatapapa i te Ekalesia ?

Te mau Papa‘iraa Mo‘a : Mataio 5:14-16 ; Alama 5:14 ; 17:11 ; 3 Nephi 12:14-16 ; 18:16, 24

Te mau Nota

  1. I roto Conference Report, eperera 1953, 138.

  2. Quoted in Cherished Experiences from the Writings of President David O. McKay, haaputuhia mai e Clare Middlemiss, nene‘iraa hi‘opo ‘a-faahou-hia (1976), 109-10.

  3. Arch L. Madsen, quoted in « Memories of a Prophet », Improvement Era, febuare 1970, 72.

  4. I roto Conference Report, eperera 1963, 129.

  5. « Talk by President David O. McKay Given to the North British Mission 1 March 1961 », Family and Church History Department Archives, The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 3.

  6. Ancient Apostles (1918), 2-3.

  7. I roto Conference Report, perera 1953, 137.

  8. I roto Conference Report, eperera 1953, 138.

  9. I roto Conference Report, eperera 1963, 129-30 ; ua tauihia te paratarafa.

  10. I roto Conference Report, atopa 1967, 152.

  11. I roto Conference Report, atopa 1922, 78.

  12. I roto Conference Report, eperera 1912, 57.

  13. I roto Conference Report, atopa 1910, 48-49 ; ua tauihia te paratarafa.

  14. I roto Conference Report, eperera 1968, 94.

  15. Cherished Experiences, 189.

  16. I roto Conference Report, atopa 1967, 149.

Hōho’a
President McKay

Ua pee te Peresideni McKay i te a‘oraa a te Faaora : « Oia atoa to outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hi‘o ratou i ta outou parau maitai, e ia haamaitai i to outou Metua i te aora » (Mataio 5:16).

Hōho’a
woman touching Jesus’ robe

A pee ai tatou i te hoho‘a o te Faaora, e « anaana ïa tatou i te puai, te haavîraa, te here, te aroha… te haapa‘o- maitai-raa, te mau hinaaro maitai no te taata atoa. »