Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 5: Te mau Haamaitairaa no te Hoêraa


Pene 5

Te mau Haamaitairaa no te Hoêraa

Te hoêraa e to’na mau huru auraa atoa—te au-maitai-raa, te mana‘o maitai, te hau, te autaea‘eraa, te haro‘aro‘araa- te faaite nei te reira i te hoê huru ta te aau taata e hiaai tamau nei.1

Omuaraa

Mai te ava‘e atopa 1934 e tae atu i te ava‘e eperera 1951, ua tavini amui te peresideni J. Reuben Clark, Tamaiti e o David O. McKay ei na tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua, a tahi no te peresideni Heber J. Grant e i muri iho no te peresideni George Albert Smith. I roto i te taatoaraa o taua taime ra, ua tavini te peresideni Clark ei tauturu matamua e ua tavini te peresideni McKay ei tauturu piti.

I te 9 no eperera 1951, e pae mahana i muri mai i te poheraa o te peresideni Smith, ua ruru mai te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei no te Amuiraa Rahi e ua paturu i te peresideni David O. McKay ei peresideni no te Ekalesia. I reira to ratou faarooraa e, ua piihia te peresideni Clark, tei tavini na ei tauturu matamua fatata 17 matahiti i te maoro, ia tavini ei tauturu piti. Ua piihia te peresideni Stephen L. Richards ei tauturu matamua.

No to’na iteraa e, e uiui te mau melo no ni‘a teie nei tauiraa, ua rave te peresideni McKay i te taime i roto i te amuiraa rahi no te haamaramarama i te piiraa o to’na na tauturu e piti. Ua parau oia e, ua piihia te peresideni Richards ei tauturu matamua no te mea ua tavini maoro atu oia i te peresideni Clark i roto i te ti‘araa aposetolo. Ma te haapapû e, e ere teie raveraa i te hoê « faatureraa i haamauhia », ua parau râ te peresideni McKay e, « e mea au tera fanahoraa » i roto i te mau piiraa a te peresideni Richards e te peresideni Clark.

A tamau noa’i te peresideni McKay i ta’na a‘oraa, ua paraparau oia no ni‘a i te hoêraa ta’na e ite nei e to’na na tauturu : « Aita matou e hinaaro nei i te hoê noa‘e melo i roto i teie nei Ekalesia, eiaha atoa te hoê noa‘e tane aore ra vahine e faaroo nei, ia mana‘o no te hoê taime e, ua tupu te hoê au-ore-raa i roto i na tauturu e piti tei paturu i te peresideni Smith i roto i te pŭpŭ o te Peresideniraa Matamua, e te peresideni Grant no te mau matahiti i pihai iho raua i taua faatere faaûruhia. Eiaha atoa outou e mana‘o e, e ua tupu te hoê faahaereraa i muri. E tavini faahiahia mau te peresideni Clark… »

« E ti‘a ia outou ia haro‘aro‘a e, i roto i te ti‘araa tauturu no te Pŭpŭ o te Peresideniraa Matamua, ua aifaito noa teie na taata i roto i te parau no te mana, te here, e te ti‘aturiraa, te ti‘amâraa i te horo‘a i te mau mana‘o e te mau arata‘iraa, e i roto i ta raua mau hopoi‘a eiaha i roto noa i te Pŭpŭ, i mua atoa râ i te Fatu ia Iesu Mesia e i mua i te mau taata atoa. »

« E na taata faahiahia teie. Ua here au ia raua toopiti, e te parau nei au ia haamaitai mai te Atua ia raua e te haapapû atu nei au ia outou e, e vai noa te auraa maitai e te here e te ti‘aturiraa i roto i te pŭpŭ no te Peresideniraa Matamua mai ta outou i paturu ia raua i teie nei mahana. »2

I muri noa‘e i to te peresideni McKay faahitiraa i teie nei parau, ua a‘o atu te peresideni Clark i te Feia Mo‘a, ma te faaite atu i to’na hinaaro ia tavini au noa e to’na na tavini taea‘e : « I roto i te ohipa a te Fatu, e ere te vahi e tavini ai outou, e nafea râ ia tavini. I roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei, e rave te taata i te ti‘araa i piihia’tu oia, e ti‘araa ta’na i ore i imi aore ra e pato‘i. Te fafau nei au i te peresideni McKay e i te peresideni Richards e tavini au ma te haavare ore e hope roa i roto i te mau faaueraa ohipa e tae mai i ni‘a ia‘u ma to‘u puai atoa e to‘u nei aravihi atoa, mai te au i ta raua faati‘araa ia‘u ia rave, noa’tu to‘u nei mau paruparu. »3

I roto i te hoê amuiraa rahi e toru matahiti i muri iho ua a‘o faahou â te peresideni McKay i ni‘a i te hoêraa ta’na e oaoa ra i pihai iho i te tahi atu mau taata faatere o te Ekalesia : « Te hinaaro nei au i te feia atoa e tae‘ahia’tura i to‘u nei reo i teie nei taime, o ratou atoa e mana‘o ino to roto i to ratou mau aau, ia ite i te mau Hui Mana Faatere i roto i te Fare o te Fatu i te po- ‘ipo‘i Mahana Maha ra, a ruru ai ratou na roto i te haapaeraa maa e te pure no te faaineine ia ratou no te mau hopoi‘a e tia’i nei ia ratou i roto i teie nei amuiraa rahi. E ti‘a ia outou ia ite i te hoêraa o te Peresideniraa Matamua e na roto i te reira aparauraa te aau i te aau, te varua i te varua, e ite ïa outou i to‘u here i to‘u nei na tauturu, no ta raua orama maramarama maitai e to raua feruriraa paari e to raua faaoromai i to raua faatere i te taime hinaarohia. E ti‘a ia outou ia ite i te hoêraa e te here o teie nei na taata e hoê ahuru ma piti [Te Tino hoê Ahuru ma piti Aposetolo], te mau Hitu Ahuru… e te Episekoporaa Faatere. Te pure nei matou e ia haere tia’tu te here e te hoêraa i roto i teie nei amuiraa i te mau peresideniraa tĭtĭ atoa, te mau peresideniraa misioni atoa, te mau episekoporaa atoa, te mau pŭpŭ autahu‘ araa e te mau pŭpŭ tauturu atoa i roto i te Ekalesia. Na roto i teie huru hoêraa e te hereraa, aore roa e puai i ni‘a i te fenua nei e nehenehe e tape‘a i te tereraa i mua o teie ohipa a te Atua. »4

Te mau Haapiiraa a David O. McKay.

Te hinaaro nei te Fatu i te hoêraa i rotopu i ta’na mau pĭpĭ.

« E tau Metua Mo‘a ra e, e tiai oe ia ratou i ta oe i homai no‘u i to i‘oa na, Ia hoê a‘e ratou mai ia tâua atoa nei â. »

« Aore ho‘i au i pure ia ratou ana‘e nei, i te feia atoa râ e faaroo mai ia‘u i ta ratou ra haapiiraa ; »

« Ia riro ratou atoa ei hoê ; mai ia oe, e tau Metua, i roto ia‘u nei ra, e mai ia‘u ho‘i i roto ia oe na, ia hoê atoa ratou i roto ia tâua, ia faaroo to te ao e na oe au i tono mai » (Ioane 17:11, 20-21).

No reira i roto i te hoê o te mau pure hanahana mau aita i pûpû-a‘ena-hia i rotopu i te taata nei, te faariro nei Iesu i te hoêraa ei mea faufaa roa i rotopu i ta’na mau pĭpĭ.

Te hoêraa e to’na mau huru auraa atoa—te au-maitai-raa, te mana‘o maitai, te hau, te autaea‘eraa, te haro‘aro‘araa-te faaite ra te reira i te hoê huru ta te aau taata e hiaai tamau nei. To’na mau pato‘i o te au-ore-raa ïa, te marôraa, te aroraa e te ano‘iraa…

E ti‘a anei i te piiraa a to tatou nei Fatu i roto i ta’na pure taparuraa no te hoêraa, ia tupu mai i roto i to tatou mau utuafare, to tatou mau paroita e te mau tĭtĭ, e i roto i to tatou patururaa i te parau tumu o te ti‘amâraa.5

E titauhia te hoêraa i roto i te opuaraa, ma te rave-au-noa-raa te mau taata atoa i te ohipa, no te rave faaoti i te ohipa a te Atua. I roto i te hoê heheuraa i horo‘ahia i te peropheta Iosepha Semita ra fatata hoê matahiti i muri i te faati‘araahia te Ekalesia, ua faaite mai te Fatu no te aha ta’na ohipa rahi te ti‘a ia rave-faaoti-hia, i faaho‘ihia mai no te maitai o te taata nei e no te faaineine i te e‘a no to’na ho‘i-piti-raa mai. Ua na ô mai oia e :

« E no reira atoa vau i hapono atu ai i ta‘u fafauraa hope‘a ore i te ao nei, ia riro ho‘i ei maramarama i to te ao nei, e ia riro ho- ‘i ei faito tumu no ta‘u nei mau taata, e no te mau Edene ia imi ho‘i ratou i te reira, e ia riro ei ve‘a i mua i to‘u nei aro no te faaineine i te e‘a i mua ia‘u » (PH&PF 45:9).

Te ite nei tatou i roto i teie nei heheuraa te mau titauraa rahi i tuuhia i ni‘a i teie nei nunaa no te tauturu i te Fatu ia faatupu i teie mau mea i rotopu i te taata nei. E titau te reira i te hoêraa e te haamo‘araa no teie nei mau opuaraa. No ni‘a i teie nei hinaaro, ua horo‘a mai te Fatu i teie nei faaararaa :

« … Te basileia i amaha e rave ia’na ihora, e pau ïa ; e te oire e te fetii i amaha e rave ia’na ihora, eita ïa e mau » (Mataio 12:25).6

E haapae tatou i te peu e te ohipa e arata‘i atu i te amahamaharaa.

Te hoê o te mau ohipa matamua roa e afai mai i te amahamaharaa o te huru haapa‘o noa ia’na iho ïa ; te tahi o te nounou ; « Ua haere mai te taea‘e ra o mea, na pihai iho ia‘u e aita oia i parau noa mai a‘e i te hoê parau no ni‘a i te reira. » « Ua pii te episekoporaa i te tuahine ra o mea, ia riro ei faatai piana e aita ho‘i oia i ite i te hauti i te afaraa mai ia‘u nei. » « Eita vau e haere faahou i te pureraa autahu‘araa no te mea ua pii te episekoporaa i te hoê taata ei haapa‘o i te mau tahu‘a. » « Ua maiti te Haapiiraa Sabati ia mea ei orometua haapii. » … « Aita te peresideniraa tĭtĭ i ite noa‘e i to‘u nei aravihi e ua riri au no te reira. » « Aita te mau Hui Mana Faatere e ite ra i te mau taime i te fifi mai ia‘u nei. » E riro e, ua hanere o te mau mea ha’iha’i mai te reira te huru o te tupu mai—te mau mea ha’iha’i roa, aore e faufaa mai te mea e faaau tatou i te reira i te mau mea hau atu i te maitai e ta faufaa o te oraraa nei. Noa’tu râ, te ite nei au na roto i te mau mea i tupu e, e nehenehe ta te enemi e faananea roa i te reira mau mea e tae roa’tu i te taime e riro mai ai ratou ei mau mou‘a i roto i to tatou mau oraraa, e ua riri ihora tatou, e i reira, pohe a‘era to tatou varuaraa no te mea te atuatu nei tatou i taua mau mana‘o ra.

Te vai nei te tahi atu ohipa—te imiraa i te hape—apitihia i te varua nounou. E imi tatou i te hape i roto i te hoê taata tupu. E parau ino tatou no te tahi e te tahi. Ia tae ana‘e mai taua mana‘o ino ra, e mea maitai roa ia himene i teie himene iti [a te Ekalesia], « Eiaha e parau i te parau ino. »

« Eiaha e parau ino ; Eita te hoê parau maitai e vaiiho

mai i te tara i muri mai

E ere i te mea maitai ia haapurara i te hoê aamu ta tatou

i faaroo tari‘a noa

I te mau taime atoa, e ueuehia te hoê huero maitai a‘e

Na roto i te maitiraa i te faanahoraa maitai a‘e.

No te mea, mai te mea ua itehia te hoê ohipa maitai

E parau maitai tatou mai te au i te maraa ia tatou. »

« Eiaha e parau i te parau ino no vetahi ê, ia faaoromai

tatou i te mau hapa a vetahi ê mai i to tatou ra mau hapa

Mai te mea o oe te taata matamua i ite i te hoê hape

Eiaha oe e riro te taata matamua no te haapuhararaa

No te mea eita te mahana e faaea mai

Aore roa e utu e nehenehe e parau eaha te potoraa o

te taime

E no reira, no te taime poto noa e faaea mai ai tatou

A parau i te mea maitai e maraa ia tatou. »

[Te mau Himene, no. 233] 7

Ia haere tatou i mua ma te hinaaro rahi a‘e ia paruru te tahi e te tahi i roto i te oraraa parau-ti‘a, no te paruru i te Ekalesia, eiaha no te faaino te tahi i te tahi, eiaha no te pato‘i atu i te mau faatere o te Ekalesia, i roto i te paroita, te tĭtĭ aore ra te mau Hui Mana Faatere. E ape tatou i te parau ino ; e ape tatou i te faatia i te aamu hape e te tihotiho parau. E mau raau taero ana‘e teie mau mea no te varua o te feia e na reira nei. E tu’ino te parauraa i te parau ino i te taata e na reira nei e ere râ te taata o te faa’inohia ra.8

Te vai nei te mau manumanu ino i roto i te mau utuafare mai tei roto i te mau fare, e te tahi o taua mau manu ino ra o te faahaparaa ïa, te parau-ino-raa no ni‘a ia vetahi ê, te imiraa i te mau hape i roto i te mau metua e i te mau tamarii. Ua riro te faainoraa ei raau taero no te varua. « Ua riro te feia faaino ra e mau ra‘o o te maurere noa na ni‘a i te mau vahi maitai o te taata no te haere atu e turama i to’na mau tutua. » I roto i te utuafare maitai aita e faahaparaa i te mau … orometua haapii, te feia faatere o te fenua aore ra te feia faatere no te Ekalesia.Ua mauruuru roa vau i muri mai e rave rahi mau matahiti i to‘u metua tane o tei parau ma te afa‘i i to’na na rima i ni‘a : « Aita e faainoraa i to outou orometua haapii aore ra te tahi atu taata. »9

E faariro te hoêraa o te utuafare i te fare ei vahi haapuraa e te parururaa.

E ti‘araa to te hoê tamarii ia ite e te vai nei i roto i to’na iho utuafare te hoê vahi haapuraa, te hoê vahi parururaa i te mau ati e te mau ino o te ao nei. E mea titauhia te hoêraa e te parau-ti‘a o te utuafare no te hamaharaa i teie nei hinaaro.10

E nehenehe ta‘u e feruri i te tahi mau mea tano ore i roto i te utuafare mai te vai ore raa o te hoêraa e te au raa maitai. I te tahi pae, ua ite au e, te hoê utuafare tei roto i reira te hoêraa, te tautururaa te tahi e te tahi, e te here, o te hoê ïa tuhaa no te ra‘i ni- ‘a i te fenua nei.Te mana‘o nei au e fatata te rahiraa o outou e nehenehe e faaite i te mărû o te oraraa i roto i te hoê utuafare e vai puai nei teie nei mau viretu.Te poihere nei au ma te mauruuru e te haehaa i te haamana‘oraa e aita roa’tu hoê a‘e taime i roto i te utuafare o to‘u apîraa i ite ai au i te hoê taime amahamaharaa i rotopu i to‘u metua tane e to‘u metua vahine, e ua riro noa te mana‘o maitai e te haro‘aro‘araa amui ei nati taati tei tapea amui noa i te hoê pŭpŭ haamaitaihia o te mau taea‘e e te mau tuahine. E ti‘a i te hoêraa, te au-maitai-raa e te mana‘o tae ei mau viretu e ti‘a ia faatupuhia e ia poiherehia i roto i te mau utuafare atoa.11

E mea pinepine te mau amahamaharaa e tupu mai i roto i te utuafare no te mea te hinaaro nei te mau tane faaipoipo ia faaora i to ratou iho tura e ia rave mai ta ratou i hinaaro, e ia ravehia ta ratou iho mau hiaairaa. Te hinaaro atoa nei te mau vahine faaipoipo ia na reira atoa. Te faaohipa nei te tahi i te peu e tei ia ratou ra te parau hope‘a. I te tahi mau taime e mea ‘oi‘oi a‘e te mau tane faaipoipo i te mau vahine faaipoipo ia noaa ia ratou te reira parau hope‘a. Te tamata ra te tane e te vahine i te faaora ia- ’na iho, e maori râ te au-maitai-raa e te hau i roto i te utuafare o te amahamaharaa ïa te tupu mai. Eita te reira e faatupu i te au-maitai-raa i roto i te utuafare, e ere outou i te reira, no te mea noa ua imi outou i te faaora i to outou iho oraraa, aore ra i te rave mai i ta outou iho rave‘a. E mea maitai a‘e ia faaru‘e i taua hinaaro ra. Eiaha e parau i te hoê noa‘e parau, e na roto i te faaru‘eraa i to outou hinaaro e taua mana‘o au ore ra, mana‘o haavî, mana‘o faatere, eiaha outou e parau i te parau e noaa mai to outou oraraa i roto i te utuafare.12

Ia haamaitai mai te Atua ia outou paatoa, e ia arata‘i e ia tauturu oia ia outou ia parahi mai te parau-ti‘a, te au-maitai-raa, e te here no te tahi e te tahi i roto i te mau utuafare atoa.13

E arata‘i tia’tu te hoêraa i roto i te Ekalesia i te tereraa i mua e te varuaraa.

Te misioni a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei o te haamauraa ïa i te hau. O te Mesia Ora to’na upoo. I raro a‘e ia’na e rave rahi ahuru tauatini tane i roto i te Ekalesia tei faati‘ahia e a’na no te ti‘a atu i roto i te mau ti‘araa huru rau tei faataahia. E hopoi‘a na teie nei mau ti‘a ia faaite i te here taea‘e, na mua te tahi i te tahi, e i muri iho i te taata atoa ; ia imi te hoêraa, te au-maitai-raa, te hau i roto i te mau pŭpŭ i roto i te Ekalesia, e i muri iho, na roto i te parau e te hoho‘a, ia horo‘a’tu i teie mau viretu i to te ao atoa.14

I roto i te mau amaa e te mau paroita o te Ekalesia, aita’tu e viretu hau atu i te faaitoito i te tereraa i mua e te varuaraa maori râ te vairaa o teie nei parau tumu. Ia mono ana‘e te pohehaeraa, te ohumuraa, [e] te parau ino i te ti‘aturiraa amui, te hoêraa, e te au-maitai-raa, e tape‘ahia te tereraa o te faanahoraa…

E mea hau atu i te fifi e te pohe te paruparu i roto i te patoiraa no rapae mai. E mea iti roa e aore ra aita roa’tu te Ekalesia e mamae na roto i te hamani-ino-raa e te mau faainoraa [aore ra te mau pariraa havare] a te mau enemi pouri, ite ore aore ra ino ; e rahi atu a‘e te tapearaa i to’na tereraa na roto mai i te feia e imi i te hape, te feia ape ohipa, te feia ofati ture e te mau pŭpŭ taiva i roto i te ekalesia.15

O te ture no te hoêraa tei faati‘a na i te mau paroita, te mau tĭtĭ, e te mau misioni o te Ekalesia ia haere i mua e ia rave faaoti i te mau tumu i faatiahia’i te Ekalesia. Eita te reira e hope i te ravehia na roto i te amahamaharaa e te tairoiro. Ua tupu mai te mau fifi. Te vai ra to te melo tata‘itahi iho o te Ekalesia mau mana‘o. I te tahi taime e ere te hoê â mau mana‘o mai to te episekoporaa, e ere atoa mai to te peresideniraa tĭtĭ, e ere atoa mai to te Peresideniraa o te Ekalesia ; area râ, e ti‘a i te taata tata‘itahi ia vaiiho i to’na iho mau mana‘o no te maitai o te taatoaraa, e i roto i taua opuaraa amui i rave faaoti ai tatou i te tahi mea faahiahia.

A feruri ai au i te tau amuri a‘e o teie nei Ekalesia e te oraraa maitai o te feia apî tane e te feia apî vahine, o te mau metua vahine e te metua tane, te ite papû nei au e aita’tu e parau poro‘i hau atu i te faufaa rahi maori râ « ia hoê » e ia ape tatou i te mau mea e faatupu i te amahamaharaa i rotopu i te mau melo. Ua ite au e aita’tu e mauhaa puai roa‘e a te enemi no te aroraa i te mau pŭpŭ tane e te vahine i roto i teie nei Ekalesia maori râ te taoraraa i te mauhaa no te hoê-ore-raa, te feââ e te au-ore-raa…

Tei mua ia tatou te tamataraa ; eita e nehenehe ia tatou ia mairi i roto i te faaueraa a te Atua i horo‘ahia ia tatou ei nunaa, Te hoêraa i roto i te opuaraa, ma te haa amui i roto i te au-maitai-raa i roto i te faanahoraa a Ekalesia mai tei heheuhia mai e te Fatu, o ta tatou ïa fâ. Ia ite te mau melo tata‘itahi, te orometua haapii atoa e te feia faatere i te faufaa rahi o te ti‘araa ta’na e mau nei. E mea faufaa rahi ana‘e ratou no te manuïaraa o te ohipa a te Atua, o ta tatou atoa ho‘i ohipa.16

Ta tatou parururaa rahi roa‘e no te hoêraa e te puai i roto i te Ekalesia e itehia ïa i roto i te autahu‘araa, na roto i te faahanahanaraa e te faaturaraa i te reira. E ta‘u mau taea‘e e, te mau peresideni o te mau tĭtĭ, te mau episekopo o te mau paroita e te feia atoa tei mau i te autahu‘araa—Ia haamaitai mai te Atua ia outou i roto i ta outou faatereraa, i roto i ta outou hopoi‘ano te arata- ‘i, no te haamaitai, no te tamahanaha i te feia tei faataahia na outou e peresideni e e hahaere atu.

A arata‘i ia ratou i te Fatu ra e ia imi i te faaûruraa ia ora ia nehenehe ia ratou ia ti‘atu i ni‘a a‘e i tei haehaa e te ino, e ia ora i roto i te ao varua.17

Ia haamaitaihia te mau [pŭpŭ] atoa i roto i te Ekalesia e te varua hoê e te au-maitai-raa. Ia tiavaruhia i rapae au i to ratou mau aau te varua no te au ore, te omuhuraa, e te parau-ino-raa, e ia tape‘a ratou i roto i to ratou aau te parau mau i parauhia e Iesu a parau ai oia e, « … e mai te mea aita outou e riro ei hoê ra e ere ho‘i outou no‘u nei » (PH&PF 38:27).18

Ia riro taua varua hoê ra e te amuitahiraa o ta to tatou Fatu e te Faaora i pure i te ru’i o to’na haavareraahia, ei taipe no teie Ekalesia ta’na : E te Metua, ia hoê a‘e ratou mai ia tâua atoa nei â [a hi‘o Ioane 17:11].19

Te haapa‘oraa i te mau ture o te evanelia o te rave‘a papû a‘e ïa no te hoêraa.

Ua… [Parau] te hoê taata papa‘i ve‘a tuiroo e : « Te vai ra anei i roto i te ao nei e rave rahi mau taata maitai i teie nei mahana, ua rahi atu o tei ineine i te ti‘aturi hau atu i na mua’tu, area râ aita e fâ faatahoê to teie nei feia, aore e ture no te faanahonahoraa, aore e hi‘oraa afaro no te oraraa, aore e faanahoraa amui no te ohipa. Te haere mai nei te sotaiete i te ite ia’na iho, e te hamata nei i te ite i to’na mau fifi e to’na mau hinaaro, area râ aita e reni arata‘iraa ateatea, aore e mana no te faanahoraa, aore e fâ, aore e mana puai. Te vai ra anei te hoê mea e nehenehe ai i to tatou natura ia noaa to’na hoêraa, i to tatou nunaa i to’na autaea‘eraa, e to tatou faanahoraa taata i ta’na ohipa no te taatoaraa ? »

Te pahono nei matou, oia mau—taua huru puai hoê ra, taua fâ o te Evanelia ïa a Iesu Mesia mai tei faaho‘ihia mai na roto i te peropheta ra Iosepha Semita. E haro‘aro‘a oia i te oraraa o te taata e to’na tumu, e tei roto ia’na te mau tuhaa ora faufaa roa, te mau fâ hanahana, te faateiteiraa varua o ta te aau taata e hiaai nei i teie nei mahana.20

« Parau maitai no te oaoaraa » [Luka 2:10]—Te Evanelia a Iesu Mesia o taua ïa parau oaoa. Te auraa o te parau « Evanelia » e « parau apî » ïa. E teie taua parau apî no ni‘a mai… Ua vai na, i roto i te mau tau tuuraa atoa o te evanelia, te mau taime maitai no te taata ia farii i taua parau apî ra, ua faautahia i ni‘a ia ratou te hopoi‘a ia afa‘i i taua parau apî ra i te tahi o to ratou mau taata tupu, ia farii te feia e haape‘ape‘a ra no te mau mea o te ao nei i te parau oaoa e ia faaho‘ihia mai ratou i roto i te vahi no te hau, no te au-maitai-raa e no te mana‘o maitai.21

I ni‘a anei i te mau motu no te moana, i te fenua Tapone, i Syria, i te mau fenua Scandinavia, i te fenua Peretane, i Helemani, i Farani, i Holane—i te vahi atoa e ruru ai te hoê pŭpŭ o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei e faaroo aueue ore to ratou, i reira e itehia’i te varua hoê, te varua no te here, te varua no te tusia no te maitai o te taata nei. Ia haamaitai mai te Atua i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei na te ao taatoa nei ia tamau noa ratou i roto i taua varua ra.22

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e no te Aparauraa

  • Nahea te Atua te Metua e Iesu Mesia i hoê ai ? Eaha te tahi mau rave‘a taa ê maitai e nehenehe ai ia taou ia hoê ei Ekalesia ? Ei mau utuafare ? Ei mau melo no te oire ? (A hi‘o i te mau api 48-49.) Eaha te mau maitai e noaa mai na roto i taua huru hoê ra ?

  • Eaha te tahi mau peu e te mau ohipa e afai mai i te amahamaharaa i roto i to tatou mau utuafare e te mau paroita ? (A hi‘o i te mau api 49-51.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faarahiraa i te au-maitai-raa e te hoêraa ? Nahea tatou ia faaohipa i te parau a te peresideni Clark (« I roto i te taviniraa i te Fatu, e ere te vahi, e nahea râ ia tavini ») a tutava ai tatou i te faarahi i te hoêraa i roto i to tatou mau utuafare e te mau paroita ?

  • Nahea te mau tamarii e haaputapûhia ai ia parau ino ana‘e te mau metua no te feia faatere e te mau orometua haapii ? No te aha te parau-ino-raa e tu’ino ai i « te taata e faa’ino ra hau atu i te taata i faa’inohia » ? (A hi‘o i te api 54-55.)

  • Eaha te mau rave‘a e nehenehe ai ta te evanelia e hamaha i te hiaai o te nunaa no te hoêraa e te au-maitai-raa ? (A hi‘o i te mau api 55.) Eaha te hoêraa i titauhia’i no te faatupuraa i te mau opuaraa mure ore a te Fatu i ni‘a i te fenua nei ?

Te mau Papa‘iraa Mo‘a: 1 Korinetia 1:9-10 ; Mosia 18:21 ; 3 Nephi 11:29-30 ; 4 Nephi 1:2, 15-17 ; PH&PF 38:23-27 ; 105:3-5 ; Mose 7:18.

Te mau Nota

  1. Te mau Nota : 1. I roto Conference Report, atopa 1967, 7.

  2. Hi‘o Conference Report, eperera 1951, 150-51.

  3. I roto Conference Report, eperera 1951, 154.

  4. I roto Conference Report, atopa 1954, 132-33.

  5. « Unity in the Home—the Church— the Nation », Improvement Era, febuare 1954, 77-78.

  6. I roto Conference Report, atopa 1967, 6.

  7. I roto Conference Report, atopa 1967, 7.

  8. I roto Conference Report, eperera 1969, 95-96.

  9. I roto Conference Report, eperera 1953, 16.

  10. I roto Conference Report, eperera 1945, 144.

  11. I roto Conference Report, atopa 1967, 7.

  12. I roto Conference Report, eperera 1954, 142.

  13. I roto Conference Report, atopa 1969, 137.

  14. I roto Conference Report, atopa 1964, 5.

  15. « Unity in the Home—the Church— the Nation », Improvement Era, febuare 1954, 77.

  16. I roto Conference Report, atopa 1967, 5-6.

  17. I roto Conference Report, atopa 1967, 6.

  18. I roto Conference Report, eperera 1967, 87-88.

  19. I roto Conference Report, atopa 1934, 91.

  20. I roto Conference Report, eperera 1941, 108 ; ua tauihia te paratarafa.

  21. I roto Conference Report, eperera 1910, 106.

  22. I roto Conference Report, eperera 1925, 11.

Hōho’a
First Presidency

Te peresideni McKay e to’na na tauturu, te peresideni Stephen L. Richards (i te pae aui) e te peresideni J. Reuben Clark, Tamaiti (i te pae atau). Ua parau te peresideni McKay e ua hinaaro oia i te mau melo o te Ekalesia ia ite i te hoêraa o te Peresideniraa Matamua.