Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 18: Te Itoito i te Ora Parau ti‘a-noa-raa


Pene 18

Te Itoito i te Ora Parau ti‘a-noa-raa

Te hinaaro rahi roa‘e i roto i te ao nei i teie nei mahana o te faaroo ïa i te Atua e te itoito i te ravereraa i to’na ra hinaaro.1

Omuaraa

I roto i te hoê a‘oraa i te amuiraa rahi, ua faati‘a te Peresideni David O. McKay i te hoê aamu tei faati‘ahia e te hoê taata o James L. Gordon to’na ra i‘oa :

« Ua faaoti… te hoê tamaiti apî ia riro ei piahi i roto i te hoê o te mau taiete hamaniraa fare. E taure‘are‘a apî roa oia e te maramarama e ua oaoa roa te mau taata i te fariiraa ia’na. Ua parau atu ratou, ‘A haere mai, e inu tatou no te tomoraa mai teie nei taure‘are‘a i roto i ta tatou pŭpŭ !’ Ua manii ratou i te pia e horo‘a’tura te hapaina ia’na ra. »

Ua parau atura oia, « Aita, mauruuru, eita vau e inu ».

Parau maira te hoê melo paari ma te iria, « Na reira ïa, ‘eita matou e farii i te hoê noa a‘e taata eita e inu i roto i to matou nei pŭpŭ ».

« Parau atura te tamaiti apî e, Na reira, te vai ra ïa hoê i roto i te pŭpŭ mai te mea tei roto vau ia outou. »

« Haru maira te tahi atu taata ia’na na te arapoa e parau atura, E teie nei taure‘are‘a, e inu oe i teie nei pia, i roto anei aore ra i rapae ! »

« E mea maitai roa, ua haere mai au i ô nei e te hoê pereue mâ e te hoê feruriraa mâ. E nehenehe ta outou e haaviivii i to‘u nei pereue mai to outou hinaaro, eita râ outou e haaviivii i to‘u nei huru taata. »

Ua faaite mai te Peresideni McKay i to’na mana‘o no ni‘a i teie nei taure‘are‘a i roto i te aamu :

« Ua haapii-maitai-hia oia—te faaohipa ti‘a nei au i taua parau ra—eiaha ua haapii-noa-hia, ua haapii-maitai-hia râ oia ia ape i te faaohiparaa i te avaava e te inu puai, te inu taero. O tera ta‘u e mana‘o ra na roto i te itoito morare. Te hinaaro rahi roa a‘e i roto i te ao nei i teie nei mahana o te faaroo ïa i te Atua e te itoito i te raveraa i to’na ra hinaaro. »2

Te mau haapiiraa a David O. McKay

O te Faaora te hoho‘a rahi no te măta‘u ore.

Te taata o tei riro aore ra o te riro mai ei arata‘i no to tatou nei oraraa o te taata itoito roa a‘e ïa o te mau taata atoa. « Te ite nei tatou i roto ia Iesu te itoito i to’na maitai-roa-raa, te măta‘u ore i to’na teitei-roa-raa ; te huru aito i to’na puai-roa-raa ». E paruru te aito mau i te ohipa ti‘a e e aro atu i te ati ma te otohe ore. Ua riro te Faaora ei faahoho‘araa no te măta‘u ore e te aito mau. Ei faahoho‘a raa no te reira e faahiti noa vau i te tamâ-raa-hia te hiero [a hi‘o Mataio 21:12-13] ; aore ra to’na parau-măta‘u- ore-raa i te parau mau a tiavaru ai to’na mau taata tupu ia’na i rapae au i Nazareta [a hi‘o Luka 4:16-32, 43-44] ; aore ra [a faaitihia ai te numera] o na pae tauatini taata i Kaperenaumi… a fariu atu ai oia i [na Ahuru ma Piti] ma te parau atu e, « E haere atoa anei outou ? » [A hi‘o Ioane 6:66-67]. Area râ, aita roa’tu hoê noa‘e taime i hepohepo te Fatu aore ra i fariu ê atu oia i ta’na ra e‘a i faataahia. Teie te huru itoito e hinaarohia e tatou i roto i te ao nei i teie nei mahana.3

A haere atu ai te mau faehau no te tuu atu te rima i ni‘a ia Iesu, ua ou‘a atura… Petero no te faaora i to’na ra fatu, « e unuhi a‘era, tairi atura i te tavini o te tahu‘a rahi ra, e motu ê atura ta’na tari‘a atau » [A hi‘o Ioane 18:10]… « A oomo i to ‘o‘e i roto i te vehi » faaue ihora te Faaora, « eiaha vau e inu i te a‘ua a te Metua i ho mai na‘u ra ? » [Ioane 18:11]. Auê ïa haapiiraa ia Petero e ! « Noa’tu â ua arata‘i atu te hopoi‘a i te mauiui e te pohe », e ore â te Faaora i faataupupu i roto i To’na ra puai.

Ua aueue te puai e te here o Petero, aita râ i noaa ia’na i te horo ê atu e te tahi atu mau pîpî. Aita atoa oia i faaoti i te mana‘o e, e mea maitai a‘e ia haere atu na muri ia Iesu ; no reira aita atoa oia i na reira, area râ « ua pee atura Petero ia’na i muri ê atu, e tae atura i te aumoa i te fare o te tahu‘a rahi ra » [Mareko 14:54]. I te haamataraa, ua faaea oia i rapae au, area râ ua haere atu oia i te vahi i reira te mau tavini i te parahiraa…

I muri a‘e i to Petero hunaraa i te ite i te Fatu e toru taime, ua « fariu maira te Faaora, hi‘o maira ia Petero ; » E no to’na haamana‘oraa i te mau parau a to’na ra Fatu, « E e ore e aaoa te mo‘a, a toru atura a oe hunaraa ia‘u, haere atura Petero i rapae, mauiui roa a‘era i te oto rahi » [A hi‘o Luka 22:54-62].

Ua parauhia e « a haere ai Petero i rapae ma te parau ore i mua i te aro o te mau taata atoa… e ua î te mamu e te mauiui i te oto rahi, e no te teimaha to’na mauiui ua vai noa oia o’na ana‘e i te taatoaraa o te mahana i te Faraire e te Mahana Maa i muri a‘e i te faasataurohia te Faaora. Mai te mea ua na reira mau oia, e mea u‘ana ïa to’na mauiui no te mau mea ta’na i rave a haamana‘o ai oia i te mau parau au e rave rahi ta te Faaora i parau atu ia’na, e te mau taime oaoa e rave rahi ta’na i ite i pihaiiho i te Fatu. E pura mai te mau parau e te mau ohipa atoa no ni‘a i to’na ra Fatu i roto i to’na feruriraa ma te hoê auraa apî… Ua ite oia na roto i te oto rahi o to’na mau roimata te mau tapa‘o mau o te ti‘araa tane mai tei faahoho‘ahia e Iesu—te tura, te autaea‘eraa, te faaoroma‘i, te parau-ti‘a, te măta‘u ore. »4

Ua faatumuhia te ti‘aturiraa e te hopearaa o te ao nei i ni‘a i te Taata no Galilea, to tatou ra Fatu e te Faaora, o Iesu Mesia. I te taime outou e aro ai i te aroraa o te mahana, e hi‘o na outou i roto ia outou iho e ia hi‘o mai te mea te ti‘aturi mau anei râ outou i te reira ? Ua ani te hoê [taata papa‘i buka] i teie nei uiraa i te hoê taime : « Ua riro anei Iesu ei hoê noa taata no te aai tahito, te hoê Taata Mo‘a i penihia i ni‘a i te mau hi‘o haamaramarama no te fare pureraa… eiaha e tapirihia’tu e eiha roa e faahitihia to’na ra i‘oa, aore ra o oia noa â mai to’na riroraa i roto i te tino, te hoê taata mau e mana‘o mai to tatou, te hoê tuaana, te hoê arata‘i, te hoê tauturu, te hoê taata tamahanahana, te hoê reo faahiahia e pii ra ia tatou mai tahito mai râ no te ora maitai, no te arata‘i-itoito-raa, e te tape‘araa i to tatou itoito e tae noa’tu i te hopearaa. » Eaha oia no outou, e to‘u nei tavini taea‘e ?5

E pihaa mai te itoito na roto mai i te faaroo e te ti‘aturiraa.

Ua rahi roa’tu â ta tatou nei hopoi‘a ia haapii e ia ora i te Evanelia a Iesu Mesia. E ohipa rahi ta tatou i mua ia tatou. Aita â i oti te ohipa hopea… E ti‘a ia tatou ia faa itoito no te tomoraa’tu i roto i taua mau ao apî ra ; e ti‘a ia tatou ia faaitoito no te fariu atu i mua i te mau ohipa e te mau huru o to tatou nei anotau, e no reira vau i ma‘iti ai i te papa‘iraa, « Ia etaeta, e na’na e faaitoito mai i to outou aau, outou atoa, e te feia e ti‘aturi ia Iehova ra » [Salamo 31:24].

Te vai nei i roto i teie nei fafauraa e piti na ture e ti‘a ia herehia e te mau taata faaroo atoa—te faaroo e te itoito. Eaha tei parauhia ra i roto i teie nei papa‘iraa ? Ua ite tatou ma te papû e te tape‘a nei te Fatu i te faaroo i to’na ra nunaa ; no reira, eiaha roa te hoê e taiâ, a faaitoito râ e e ore roa to ratou ti‘aturiraa e vai faufaa ore noa. Na te faaroo i te Atua, te tape‘araa i te parau, te ti‘aturiraa i to tatou nei taata tupu, te itoito no to tatou mau iteraa, e tauturu ia tatou ia rave faaoti paha i te mau huru ohipa parau-ti‘a atoa.6

Ma te faaroo i te hoê mana faatere i te mau mea atoa, i te parururaa tata‘itahi e te paruru hoa a to tatou Metua—e e mea au na tatou ia faariro ia’na mai te hoê Metua Tane here—e hi‘o atu tatou i to tatou mau fifi ma te itoito.7

Ia faatupu te Feia apî i te itoito no te tape‘a raa i te mau faufaa varua e tia’i.

[Te tape‘araa] i ta tatou mau fâ o te tahi atu ïa ohipa e nehenehe ta tatou e faaite atu i te itoito, e ia noaa te faati‘araa a te Atua o ta tatou e ti‘aturi nei. O teie te mau taime e tia’i i te taata nei ia faaea hau noa eiaha râ ia tau‘e-atea-hia i to ratou mau taamuraa e te haapiiraa faufaa ore o tei horo‘a-hia mai mai te raau rapaau i te mau ino atoa o teie nei mahana. Te taime no te piiraa i te feia apî itoito ia tape‘a teitei noa i te faito tumu morare. Aita to tatou mau aito tuiroo roa‘e i itehia i ni‘a i te tahua aroraa i te mau taime atoa. Te mana‘o nei au e ite tatou ia ratou i rotopu i to tatou mau u’i apî. Ia tuuhia ana‘e ratou i roto i te mau pŭpŭ sotiare, e ti‘a mai ïa te Feia apî Tane e te Feia apî Vahine ma te măta‘u ore no te faahapa atu i taua mau mea o ta tatou i ite e tuino i te huru taata, te ito mau no te oraraa o te u’i apî.

Ua papa‘i te hoê papa‘i ve‘a e : « Aita roa’tu â i roto i te aamu o te ao nei i hinaaro-rahi-hia’i te mau aito morare. » Te tia’i nei te ao nei i teie nei mau aito.Ua faaue te maitai o te Atua i te ite ia haa e ia faaineine i te e‘a no taua mau aito ra. Te tuu nei te ite i ta’na mau purumu auri, te huti nei i ta’na mau taura auri, e te haafatata nei i te mau moana. Tei hea râ ratou ? O vai te huti i te aho i roto i to tatou mau auraa tivira e politita no te hoê oraraa teitei a‘e ? Ua parau te hoê aivanaa tuiroo e, « Te mea hau atu i te faufaa rahi roa i te ao nei e ere te iteraa a Galileo, a Faraday e a te tahi atu mau taata, o te hoê râ ti‘aturiraa i te vai-mau-raa o te mau faufaa morare e te varua. » Te ani nei au i te feia apî ia faaitoito i te tape‘a-maite-raa i te mau faufaa morare e te varua no te Evanelia a Iesu Mesia. I te hopearaa, « Eaha ta te taata faufaa i noaa, ia noaa ia’na te tao‘a atoa o teie nei ao, ia ere oia i te ora ? Eaha ho‘i ta te taata e ore e horo‘a ei hoo i to’na iho ora ? » [Mataio 16:26]8

Te fâ o te haapiiraa o te faatupuraa ïa i te mau rave‘a i roto i te tamarii o te tauturu i to’na oraraa maitai a vai noa mai ai te ora ; te faatupuraa i te mana no te haavîraa ia’na iho ia ore roa oia e riro ei titi no to’na hamaharaa i to’na mau hiaai aore ra no te tahi mau paruparu, no te faatupuraa i te ti‘araa tane puai, te ti‘araa vahine nehenehe e ia itehia i roto i te mau tamarii atoa e te mau u’i apî atoa te fafauraa a te hoê hoa, te hoê peeau, te hoê taata e nehenehe e riro mai a muri a‘e ei tane faaipoipo aore ra ei vahine faaipoipo, te hoê metua tane hi‘oraa maitai aore ra te hoê metua vahine maramarama, te hoê o te nehenehe e fariu atu i te oraraa ma te itoito, e ti‘a atu i mua i te ati ma te puai, e te fariu atu i mua i te pohe ma te măta‘u ore.9

Ua tai‘o vau i te pene pae ahuru ma toru o Alama, o te horo‘a mai nei i te hoê aamu no te feia apî e aito ana‘e i te măta‘u ore, te puai, e te ohipa—e mau taata haavare ore ratou i te mau taime atoa i te mau mea atoa e poro‘ihia ratou ra. O vai mâ teie nei mau taata apî ? E mau tamarii tamaroa ratou o te mau metua tei haavare ore i te mau ti‘aturiraa atoa. E mau ati lamana faafariuhia to ratou ra mau metua o tei horo‘a i to ratou mau ora no te taviniraa i to ratou ra mau taata tupu, a tae mai ai te Varua o te Atua i ni‘a iho ia ratou, e o tei fafau i roto i ta ratou ra taviniraa i roto i te Ekalesia e, e ore roa ratou e rave faahou i ta ratou ra mau mauhaa tama‘i no te aro atu i to ratou ra mau taea‘e i roto i te aroraa. O te râ ïa ta ratou tapu ; o te râ ïa ta ratou fafauraa ; e ua haavare ore ratou i te reira e tae noa’tu i te pohe.10

Te ani nei au i te u’i apî ia faaitoito i te tape‘a-maite-raa i te mau faufaa morare e te varua no te evanelia a Iesu Mesia. Te hinaaro nei to te ao i te mau aito morare !11

I roto i te mau parau a te [hôe taata papa‘i]… « Te vai matara nei e piti na e‘a no outou—te hoê o te arata‘i atu i te hoê faito haehaa roa i reira e faaroohia’i te mau ta‘i no te taiâ… ; e te tahi o te arata‘i tia’tu i te mau fenua teitei no te po‘ipo‘i e faaroohia’i te mau piiraa oaoa a te taata nei e i reira e faautu‘ahia’i te tautooraa parau-ti‘a e te tahuti ore… »

Na roto i te raveraa i te ma‘itiraa… te horo‘a nei te Atua ia outou i te orama ateate, te ite maramaramaraa, te mana‘o puai, te aau itoito. No to outou ma‘iti-paari-raa e neheneh ïa outou ia haere ma te upoo ti‘a, ma te hoho‘a mata oaoa e te faaiteraa e, e aita outou i hamani ino i te tahi taata. Noa’tu â te teimaha o te mau ohipa o te oraraa e te mau oto i ni‘a ia outou, ia arata‘i mai te maramarama o te oraraa o te Mesia ia outou ia vai noa ma te hepohepo ore.12

Na roto i te itoito morare, e nehenehe ta tatou e upootia i te mau ati o te oraraa nei.

Te itoito o te tapa‘o ïa o te feruriraa o te fariu atu i te ati aore ra i te pato‘iraa ma te hau e te aueue ore o te tauturu i te hoê taata ia fariu atu i te mau fifi e tarava ra i ni‘a i to’na e‘a e tae atu i te rave faaotiraa parau-ti‘a… Te itoito o te fariuraa’tu ïa i ni‘a i te mau fifi e te upootiaraa i ni‘a ia ratou.13

E mea ravai te ohie ia rave i te ohipa parau-ti‘a mai te mea tei rotopu outou i te feia maitai, e ere râ i te mea ohie no te parururaa i te ohipa ti‘a ia pato‘i ana‘e te pae rahi o te nahoa taata, e noa’tu râ, o te râ te taime no te faaite i te itoito mau. Ei hi‘oraa, ua au-ore-hia e ua hamani-ino-hia te peropheta Iosepha no to’na parauraa e, ua farii oia i te hoê orama, area râ, ua tape‘a noa oia i te mau taime atoa i to’na ra iteraa papû.. No‘atu e « ua auore-hia e ua hamani-ino-hia oia, ua parau tamau noa râ oia e, e parau mau te parau e, ua paraparau mai te Atua ia’na », e « aore roa te mau mea atoa o teie nei ao e faahuru ê i to’na feruriraa aore ra ti‘aturiraa » [A hi‘o Te mau papa‘iraa a Iosepha Semita, 1:24-25].

O te râ ïa te itoito e te aueue ore e ti‘a ia noaa i te mau taata atoa. Ia ite ana‘e te hoê taa eaha te mea ti‘a e ti‘a ïa ia’na ia farii i te itoito no te parururaa i te reira e tae noa’tu i mua i te faainoraa aore ra te hamani-ino-raa.14

Ia itoito tatou i te parururaa i te mea ti‘a. Eiaha e măta‘u i te parau hua’tu no te mea ti‘a. Ia haavare ore tatou.15

Ia horo‘a mai te Atua ia tatou i te itoito no te ma‘itiraa i te mea ti‘a, te aravihi i te oaoa i te mau mea maitai o te oraraa nei, e te puai no te tavini-maite-raa Ia’na e to tatou mau taata tupu.16

Te parau mau o te haavare-ore-raa i te mea ti‘a mai ta tatou e ite nei ; o te ora-itoito-raa ïa i to tatou nei oraraa mai te au i ta tatou mau fâ ; o te mana ïa i te mau taime atoa.17

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e no te Aparauraa

  • Eaha te itoito ? (A hi‘o i te api 205-06.) No te aha te itoito morare i hau atu ai i te faufaa i te itoito i te pae tino ? Nahea tatou i te faarahi aore ra i te haapuai i to tatou nei itoito morare ? Nahea e ti‘a’i ia tatou ia ora i te evanelia ma te itoito hau i te mau mahana atoa ?

  • Eaha te tahi mau hi‘oraa to ta Faaora e to tahi atu mau taata i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, tei faaite i te morare mau ?

  • Eaha te auraa i rotopu i te faaroo e te itoito ? (A hi‘o i te api 206-07.) Nahea te Fatu e tauturu ai ia tatou ia fariu atu i te pato‘iraa u‘ana ? Eha te mea e ti‘a ia tatou ia rave no te fariiraa i Ta’na ra tauturu ?

  • Te haaparuparuraa o te ereraa ïa i to’na itoito. No te aha te haaparuparuraa e riro ai ei mauhaa ino roa na te enemi ? Nahea tatou i te paruru ia tatou e ia upootia’tu i te haaapruparuraa ?

  • Eaha te mau huru ohipa sotiare e te tahi atu mau ohipa e titau nei i te itoito faahiahia ? Nahea ta te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e nehenehe ai e faaite i te itoito i roto i taua mau huru ohipa ra ? Nahea tatou e nehenehe ai e tauturu e e faaitoito i te mau tamarii e te u’i apî o te Ekalesia ia faaitoito i te tape‘a-maite-raa i te mau ture arata‘i o te evanelia ? (A hi‘o i te mau api 208-09.) Nahea ta te buka No te Puai o te U’i apî e tauturu i roto i teie nei tautooraa ?

Te mau Papa‘iraa Mo‘a : Deuteronomi 31:6 ; 2 Te mau Arii 6:16 ; Roma 15:13 ; 1 Nephi 3:7 ; PH&PF 121:7-9

Te mau Nota

  1. I roto Conference Report, eperera 1963, 95.

  2. I roto Conference Report, eperera 1963, 95 ; story taken from James L. Gordon, The Young Man and His Problems.

  3. I roto Conference Report, eperera 1936, 58.

  4. Ancient Apostles (1918), 63-66 ; ua tauihia te paratarafa.

  5. I roto Conference Report, atopa 1954, 84 ; ua tauihia te paratarafa.

  6. I roto Conference Report, eperera 1936, 57-58 ; ua tauihia te paratarafa.

  7. I roto Conference Report, eperera 1936, 61.

  8. I roto Conference Report, eperera 1936, 60-61 ; ua tauihia te paratarafa.

  9. Gospel Ideals (1953), 436.

  10. I roto Conference Report, atopa 1927, 11-12.

  11. I roto Conference Report, eperera 1969, 152.

  12. Whither Shall We Go ? Brigham Young University Speeches of the Year, 10 me 1961, 7.

  13. I roto Conference Report, eperera 1936, 58.

  14. Ancient Apostles, 185 ; ua tauihia te paratarafa.

  15. I roto Conference Report, atopa 1968, 145.

  16. I roto Conference Report, eperera 1940, 118.

  17. I roto Conference Report, eperera 1959, 73.

Hōho’a
Peter

« Ua ite [Petero] na roto i te oto rahi o to’na mau roimata i te mau tapa‘o mau o te ti‘araa tane mai tei faahoho‘ahia e Iesu—te tura, te autaea‘eraa, te faaoroma‘i, te parau-ti‘a, te măta‘u ore. »

Hōho’a
two thousand stripling warriors

Mai te mau faehau apî a Helamana, e ti‘a ia tatou ia « aito ana‘e i te puai, te itoito e te măta‘u ore » e ia « haavare ore i te mau taime atoa ». (Alama 53:20)