Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 6: « E Misionare te Melo Tata‘itahi »


Pene 6

« E Misionare te Melo Tata‘itahi »

Te po‘ia nei to te ao nei i te faarooraa i te parau mau… Tei ia tatou nei te parau mau. E ti‘a nei ia tatou ia rave i te reira ohipa—te hopoi‘a ta te Atua i tuu mai i ni‘a ia tatou ?1

Omuaraa

Emelo faafariuhia i te Ekalesia na metua toopiti o te peresideni David O. McKay, e hotu o te mau tautooraa pororaa evanelia a te mau misionare tei piihia no te rave i te ohipa i te Fenua Peretane. Ua amui atu te utuafare o to’na metua tane, o David McKay i te Ekalesia i te fenua Etotia i te matahiti 1850 e te tahi o te mau melo faafariu-matamua-hia i te Ekalesia i taua tuhaa fenua ra. Ua amui atu te utuafare o to’na metua vahine, o Jennette Evans, i te Ekalesia i te tuhaa fenua no Wales i taua ihoa area taime ra noa’tu te pato‘iraa u‘ana a te mau fetii piri mai.

Na roto mai i te faufaa tupuna i horo‘ahia ia’na e to’na na metua, ua farii te peresideni McKay i te hoê iteraa papû rahi no ni-‘a i te faufaa rahi e te mau hotu atea o te ohipa misionare. I te matahiti 1953, i roto i te hoê tere haati ia Europa, ua haere atu te peresideni McKay e mataitai i te fare haehaa o to’na metua tane i to’na tamariiraa i Etotia. Ua papa‘i te tamaiti a te peresideni McKay o Llewelyn tei apee atu ia’na i te ohipa i tupu mai teie te huru :

« [A fatata atu ai matou i te fare], ua fâ a‘era te mahana na roto mai i te mau ata e ua ataata mai ra ia matou mai te mea ra e te faaiteite mai ra oia i te oaoa e te poupou i roto i te aau o to‘u metua tane. A haaputuputu ai matou i mua i te fare, ua tahe mai te roimata i te mata o to‘u nei metua tane a hi‘o noa’i oia na roto i te opani. Ahiri e aita na misionare e piti i patoto atu i ni‘a i teie nei opani i te matahiti 1850, eita roa ïa vau e ti‘a mai i ô nei i teie nei mahana ! »2

Te mau Haapiiraa a David O. McKay

Ua faauehia te mau melo o te Ekalesia ia rave i te ohipa misionare.

« E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pĭpĭ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai : »

« Ma te haapii atu ia ratou i te haapa‘o i te mau mea atoa ta‘u i parau atu ia outou na : e inaha, tei pihai iho atoa iho ïa vau ia outou, e tae noa’tu i te hope‘a o teie nei ao… » (Mataio 28:19-20).

O te reira ïa te huru o te a‘oraa i horo‘ahia i te mau aposetolo matamua. O teie atoa te a‘oraa i horo‘ahia i te taata i teie nei u’i i roto i te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau ia riro ei maramarama i to te ao nei. « E no reira atoa vau i hapono atu ai i ta‘u fafauraa hope‘a ore i te ao nei, ia riro ho‘i ei maramarama i to te ao nei, e ia riro ho‘i ei faito tumu no ta‘u nei mau taata, e no te mau Edene ia imi ho‘i ratou i te reira, e ia riro ei ve‘a i mua i to‘u nei aro no te faaineine i te e‘a i mua ia‘u » [PH&PF 45:9].

Hoê matahiti to te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei faatia-raa-hia a horo‘ahia mai ai taua faaiteraa ra na roto i te faaururaa i te peropheta ra o Iosepha Semita. Tei roto o’na iho i te piti ahuru ma onoraa o to’na matahiti. E mea faahiahia ia faahiti i teie huru parau, te rahi i roto i to’na puai, e te haro‘aro‘a i roto i to’na mana…

… Ua faati‘a mai te faaroo momoni, mai tei piihia, i te hoê reva i to te mau nunaa atoa, e ma te mau parau aano mai teie te huru ta‘u i tai‘o i roto i te heheuraa, e titau manihini te reira faaroo momoni i to te ao i te hau, te faaearaa, e te oaoaraa.3

Te parau… « E haere outou na te mau fenua atoa » o te faaueraa misionare mau ïa i horo‘ahia e te Mesia ti‘a faahou i ta’na mau Aposetolo. Teie mau ta’na i parau :

A hi‘o na i teie nei ohipa tei ore i hope e tae noa’tu i te taime e farii ai te mau nunaa atoa i te evanelia e ia faariro ia ratou iho ei mau pĭpĭ na‘u…

Na roto atoa i te reira faaueraa ti‘a no roto mai i te Fatu i ti‘a faahou tei fâ tino roa mai e te Metua i te omuaraa o te ahuru ma ivaraa o te tenetere, te ravehia nei te faaiteraa o te evanelia na te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei « i te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa e te mau nunaa atoa » mai te au i te vitivitiraa o ta te mau rave‘a e ta te mau taata e nehenehe e faahaere i mua.4

Ia rave tata‘itahi te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei i te ohipa misionare e tia’i.

Ahiri e papa‘i au i roto i te mau parau papû maitai no na iteraa papû puai roa‘e i roto i te aau o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei, e faahiti ïa vau : A tahi, te hoê iteraa papû e te evanelia, mai tei haapiihia e te Taraehara a ora‘i oia i rotopu i te mau taata e o tei faahuruêhia, tei tauihia e tei faainohia e te taata, ua faaho‘ihia mai ïa e te Taraehara i roto i to’na viivii ore e to’na îraa ; te piti, ma te apee atu i tei na mua’tu, te hoê ïa iteraa i roto i te aau o te mau melo atoa o te Ekalesia e tei ni-‘a i te mau melo atoa o te Ekalesia te hopoi‘a no te pororaa i te evanelia i faaho‘ihia mai i te mau fenua atoa, te mau opu atoa, te mau reo atoa e te mau nunaa atoa.5

Te haamana‘o nei au e, i te taime a parahi mai ai te Mesia i ni- ‘a i te fenua nei, ua parau oia i te tahi mau taata tei ite atoa i to- ’na ti‘araa atua, e te vai atoa ra te hopoi‘a i ni‘a i te feia atoa tei farii i te iteraa e te ora nei te Atua e no te mau parau mau no te evanelia a te Mesia. « Area tei ore i ite ra, rave atura râ i te parau e au ia’na te papa‘i, e tairiraa iti ïa to’na : o tei tuuhia’tu te mea rahi ra, e mea rahi atoa te titauhia’tu ; e ta te taata ho‘i i tuu atu i te mea rahi ra, e mea rahi atoa ïa te anihia’tu ia’na ra » [Luka 12:48]. Ma teie nei iteraa ta te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei i farii ua tae atoa mai te hoê titauraa puai. Ua faahiti-pinepine-hia te nunaa o te Atua i roto i te papa‘iraa mo‘a, te tahito e te apî, ei hoê nunaa taa ê, ei hoê maramarama tei tuuhia i ni‘a i te hoê mou‘a. « O outou te maramarama o teie nei ao. E oire faati‘ahia i ni‘a i te mou‘a ra, eita ïa e mo‘e. E ore ho‘i te taata nei e tutui te lamepa a tuu ai i raro a‘e i te farii, ei ni‘a râ i te vairaa ra ; ia maramarama to te fare atoa ra. Oia atoa to outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hi‘o ratou i ta outou parau maitai, e ia haamaitai i to outou Metua i te ao ra » [A hi‘o Mataio 5:14-16].6

Aue ïa hopoi‘a… i te arata‘iraa i te mau tane e te mau vahine maitai na te ao atoa nei ia ite i te Atua, e ia ite eaha ta ratou misioni i ni‘a i te fenua nei ! E te mau metua tane e te mau metua vahine, te mau hoa ohipa, ua ite mau anei outou i teie nei mahana eaha te auraa no te parau ra, e rave i te hopoi‘a no te afairaa i te parau poro‘i no te hau e no te mana‘o maitai i te taata atoa ? 7

Te po‘ia nei to te ao nei i te faarooraa i te parau mau hau atu i teie nei mahana i na mua atu i roto i to’na aamu… Tei ia tatou nei te parau mau. E ti‘a nei ia tatou ia rave i te reira ohipa—te hopoi‘a ta te Atua i tuu mai i ni‘a ia tatou ?8

E ti‘a i te melo tata‘itahi o te Ekalesia ia faafariuhia e ia farii i te hoê iteraa no te evanelia, e te hoê iteraa atoa o te mau papa-‘iraa mo‘a. Eaha râ ïa te faahiahia ahani e nehenehe i te melo tata‘itahi o te Ekalesia, mai ia Petero i tahito ra, ia « faateitei outou i te Fatu ra i te Mesia i roto i to outou aau : e ia vai ineine â outou ia parau atu i te taata atoa ia ui mai ia outou i te ti‘aturi i roto ia outou na… » (1 Petero 3:15).

Te hopoi‘a a te Ekalesia o te pororaa ïa i te evanelia a Iesu Mesia mai tei faaho‘ihia mai i te peropheta ra Iosepha Semita, eiaha râ te poro-noa-raa i te reira e te faaite-noa-raa i te reira na roto i te parau, e te opereraa i te mau ve‘a, hau atu râ i te mau mea atoa, oia ho‘i te oraraa ïa i te evanelia i roto i to tatou mau utuafare e i roto i ta tatou mau maimiraa moni, na roto i te faaroo e te iteraa papû i roto i to tatou mau aau, e na roto i te faaiteraa i te reira i te mau vahi atoa e haere atu tatou… Aita’tu e mea e nehenehe e tape‘a i te tereraa o te parau mau maori râ to tatou mau paruparu e to tatou manuia ore i te rave i ta tatou nei hopoi‘a.9

E misionare te melo tata‘itahi. Tei ia’na ra te hopoi‘a i te afairaa’tu te reira ia vetahi ê : te hoê metua vahine, te hoê metua tane, te hoê taata tupu, te hoê hoa ohipa, e te hoê fatu ohipa, te tahi taata e tuati i te mau ve‘a o te evanelia. Mai te mea e amo te melo tata‘itahi i taua hopoi‘a ra e mai te mea e ravehia te faanahoraa ia farerei taua metua vahine e aore ra, taua metua tane e aore ra, te tahi atu taata i te mau ti‘a mana o te Ekalesia, aore roa e mana i ni‘a i te fenua nei e tape‘a i teie nei ekalesia i te tupu rahi. E na te farereiraa tino roa’tu e tauturu i taua feia e maimi ra i te parau. Tei roto i to outou rima te huru o taua farereiraa tino, te natura o te reira farereiraa. O te hoê mea te reira o ta‘u e hinaaro nei i te haapapû. Te vai nei hoê hopoi‘a e ore roa e nehenehe i te taata e ape, o te hopoi‘a ïa no te mana o te taata tata‘itahi… O to outou iho huru e ere i te mea ta outou e faahua ra i te riro e afa‘i mai i te taata ia maimi i te parau mau.10

Ia riro te melo tata‘itahi no te Ekalesia ei misionare e tia’i. Eita paha oia e faati‘ahia ia haere atu mai tera fare i tera atu fare, ua faati‘ahia râ oia, na roto i to’na melo-raa-hia, ia horo‘a i te hoê hi-‘oraa maitai ei taata tupu. Te hi‘o nei te mau taata tupu ia’na. Te hi‘o nei te mau taata tupu i ta’na mau tamarii. E hoê maramarama oia, e e hopoi‘a na’na ia ore taua maramarama ra e tuuhia i raro a‘e i te hoê farii, ia tuuhia râ i ni‘a i te hoê mou‘a ia arata-‘ihia te taata atoa e a’na…

… Mai te mea e ora outou mai te au i taua mau ture haehaa ra i raro a‘e i te mau fafauraa ta outou i rave i te hiti o te pape, e mai taua taime ra i roto i te mau pureraa Oro‘a, e te rahiraa o outou i roto i te Fare o te Atua, e rave ïa outou i te hoê misioni hanahana e e utu‘a maitai ta outou i te Atua ra.

Ia ite te melo tata‘itahi o te Ekalesia i teie tauiraa i roto i teie nei oraraa, e ia ora ratou ia nehenehe ia vetahi ê, na roto i to ratou hi‘oraa i ta’na mau ohipa maitai, ia arata‘ihia i te faahanahana i to tatou Metua i te ao ra.11

O te Evanelia to tatou nei tutau. Ua ite tatou eaha ta’na e ti‘a nei. Mai te mea e ora tatou i te reira, e e ite tatou i te reira, e e aparau maitai tatou i te Evanelia, i te Autahu‘araa, e te mau hui mana faatere, e e parau maitai tatou no to tatou atoa mau enemi, e ite tatou ia tatou ei mea oaoa a‘e, e e poro tatou i te Evanelia a Iesu Mesia. E nehenehe ta te mau taata atoa e rave i te reira. E nehenehe roa. Aita te Atua i ani ia tatou ia rave i te reira e ia faaere ia tatou i muri iho i te mana no te raveraa i te reira.12

E ti‘a i te mau misionare rave tamau ia ti‘a parau-ti‘a no te taviniraa.

I roto i te Tuhaa 4 no te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, ua farii Iosepha Semita i te hoê heheuraa e « inaha, te fatata mai nei te tau e tupu mai ai te hoê ohipa maere i rotopu i te mau tamarii a te taata nei. »

« No reira, o outou o te haamata i te rave i te ohipa a te Atua, a mata na outou i te taviniraa ia’na ma to aau atoa, ma to puai, to mana‘o e ma to itoito ho‘i, ia ti‘a parau-tia mai outou i mua i te aro o te Atua ia tae i te mahana hope‘a ra » (PH&PF 4:1-2).

Te hoê tuhaa faufaa roa i roto i teie nei heheuraa, e i roto i te tahi atu, tei horo‘ahia i roto i taua iho area taime ra, o te faahitiraa ïa i te mau titauraa faufaa rahi o te feia e rave ra i te ohipa no te faatupuraa i teie nei ohipa maere. Teie nei mau titauraa e ere ïa te roaaraa mai i te tao‘a moni, te tiaraa sotiare, e aore ra, te auraa politita, e aore ra, te manuiaraa i roto i te nuu faehau, e aore ra, te hanahana o te fanauraa ; o te hoê râ hinaaroraa ia tavini i te Atua ma to aau, to puai, to mana‘o e to itoito « te mau maitai varua e tauturu i te hanahana o te varua. Te tapiti nei i te parau : Aita e tuirooraa, e tao‘a rahi, e aore ra, e haapiiraa faaroo i roto i te faatereraa o te ekalesia—o te hoê ra ohipa maere [e] fatata i te tupu mai i rotopu i te mau tamarii a te taata nei. »13

Te vai nei te tahi faito tumu e tia’i i [te mau episekopo e te mau peresideni tĭtĭ] ia arata‘ihia i roto i te piiraa i te mau misionare. A tahi, eiaha e pii i te [misionare] no te tumu o te faaoraraa ia’na. Te taiva ra te hoê taure‘are‘a tane e te mana‘o nei outou e na te hoê misioni e haamaitai ia’na. E ere te reira te tumu e tono atu ai outou ia’na. A maiti i te mau [misionare] tei ti-‘a parau-tia no te mono atu i te Ekalesia, a hi‘opo‘a mai te mea e mea paari maitai ratou, e, hau atu i te mau mea atoa, e huru taata puai to ratou.14

E mea maitai no tatou ia haamana‘o eiaha no te maitai ana‘e o taua mau ve‘a no ni‘a i to ratou faaineineraa e te maitairaa i te pae tino no te amoraa i te mau hopoi‘a i titauhia i roto i te hoê piiraa misionare. No te maiti i te hoê misionare e mea maitai ia haamana‘o i teie nei mau uiraa i muri nei :

Ua ti‘a parau-tia anei oia no te tiaraa’tu no te Ekalesia ?

Ua navai anei to’na mana‘o no te pato‘iraa i te faahemaraa ?

Ua tape‘a mâ anei oia ia’na iho a faaea ai oia i te utuafare e na roto i taua faito tumu ra, i faaite mai ai oia e, e nehenehe ta’na e pato‘i i te faahemaraa i roto i te misioni ?

Ua rave itoito anei oia i te ohipa i roto i te mau pŭpŭ o te Ekalesia i to’na vahi faaearaa ?

Ua ite anei oia eaha ta te Ekalesia e pŭpŭ i to te ao nei ?

Ua ite anei oia e, ua riro te Ekalesia ei mea faahiahia roa a‘e i te ao nei, e tera ana‘e te pŭpŭ i faati‘ahia no te ti‘a atu no te Fatu ra o Iesu Mesia i roto i te faaoraraa o te taata nei ?

Ua ite anei oia, na roto i te pure e aore ra, te ohipa i tupu, i to te Atua piriraa’tu ia’na e nehenehe ai ia’na ia haafatata’tu i te Fatu mai ta’na e na reira i to’na metua i te tino nei ? 15

E no reira e tia’i i te peretiputero tata‘itahi o te haere atu i te fenua atea no te poro i te evanelia ia ora na mua roa i te evanelia mai te au i to’na iteraa, e ia mau i te hoê iteraa i roto i to’na aau e te poro ra oia i te parau mau. E parau mau, i te haamataraa, e ere paha to’na iteraa i te mea papû maitai ; area râ ua farii te taatoaraa o ta tatou mau tamarii i te hoê tuhaa o te reira iteraa… Na roto i te haapiiraa, te taviniraa, te haehaa e te pure, e rahi atu ai teie nei iteraa papû.

Te tahi atu titauraa o teie ïa : E ti‘a i te peresibutero tata‘itahi ia riro ei taata peu maitai i te mau taime atoa. Te hoê taata e peu maitai- o vai ïa oia ? O te taata atoa e mea matara to’na oraraa - aore e ohipa no te huna, aore e hi‘o i te mata i raro no te teiaha o te hapa, te taata atoa o tei tape‘a i ta’na parau—tape‘a i te parau mau, i te viretu, i te Ture no te Parau Paari—e parau mau, e aau aroha e peu auhia, e taata tura nona iho e no te haavaraa ia vetahi ê, te tape‘a i ta’na ra parau i te ture, e te faaroo atoa i te te Atua e te taata—e taata peu maitai taua huru taata ra, e o tera te huru taata e ti‘a i te peresibutero o teie nei Ekalesia ia riro o te haere atu e faakeresetiano i to te ao nei.16

Te ite nei te diakono tata‘itahi, te haapii e te tahu‘a, te peresibutero i roto i te Ekalesia e, no te riroraa ei ti‘a parau-ti‘a no te Ekalesia a te Mesia, e ti‘a ïa ia’na ia riro ei taata mărû i roto i ta’na mau peu, e ei taata viivii ore. Ua haapiihia oia e, e ere e piti faito to te viivii ore, e e ti‘a roa i te taurearea tane tata‘itahi, e tae noa’tu i te taurearea vahine tata‘itahi, ia tape‘a ia’na iho ei mea mâ i te ino o te poreneia…

Ua haapiihia teie nei mau taurearea tane e, te haere nei ratou ei mau ti‘a no te Ekalesia, e te ti‘a no te mau huru pŭpŭ atoa—te pae faufaa e aore ra, te pae faaroo—e ti‘a ïa ia’na ia mau i te hoê a‘e maitai, oia ho‘i : taata ti‘aturihia. Ua ti‘a te taata tei parau e, « Te riroraa ei taata ti‘aturihia, ua riro ïa ei parau haapoupouraa hau a‘e i te rahi i te parau ra e taata herehia. » E o vai ta teie mau misionare e ti‘a nei ? A tahi, te ti‘a nei ratou no to ratou mau metua, te amoraa i te hopoi‘a no te tape‘a mâ noa i to ratou roo maitai. Te piti, te ti‘a nei ratou no te Ekalesia, e no te paroita ihoa râ no reira mai ho‘i ratou. E te toru, te ti‘a nei ratou no te Fatu ra o Iesu Mesia, inaha, ua riro ratou ei mau tavini faati‘ahia na’na ra.

Te ti‘a nei teie nei mau ve‘a, e mau ve‘a ihoa ho‘i ratou, no teie nei na pŭpŭ e toru e te amo nei i roto i taua ti‘araa ra, i te hoê o te mau hopoi‘a rahi roa a‘e o to ratou nei oraraa.17

E rave rahi mau haamaitairaa e noaa mai na roto i te ohipa misionare.

Mai te mea e, te hinaaro nei outou ia haapaarihia to outou mau iteraa papû, ia heheuhia mai te reira ia outou tata‘itahi i teie nei e, e tauturu mai te Mesia ia outou i roto i ta outou ohipa, e arata‘i oia i ta’na Ekalesia, te rave‘a maitai roa‘e o te… raveraa ïa i ta outou hopoi‘a, … te raveraa i te ohipa misionare.18

Te taviniraa… i roto i te aua misioni o te hoê ïa haamaitairaa no te mau taata atoa. Ua itehia te reira e rave rahi tauatini metua i roto i te Ekalesia o tei mauruuru i te faufaa o taua ohipa ra no ta ratou mau tamaroa e te mau tamahine, e ua faaaraara te reira i roto ia ratou i te mana‘o mauruuru no te utuafare e no te evanelia. Ua ite atoa te mau metua e, te afa‘i mai nei te ohipa misionare i te hoê iteraa no te parau mau o te evanelia i roto i te feruriraa, o ta te mau taure‘are‘a tane i ite paha, aita râ i faahiti atu.19

E rave rahi o tatou tei ore i ite i te faufaa e te maitai e vai ra i roto i teie nei tuhaa faahiahia no te ohipa a te Ekalesia [te ohipa misionare].

1—Ei hoê hoho‘a no te ohipa ravehia na roto i to te taata iho hinaaro i roto i te ohipa a te Fatu, aita ïa e tûraa.

2—Ei faaitoito no te oraraa mâ i rotopu i te Feia apî, ei rave‘a no te faatupu i te huru taata, aita ïa to’na mana e noaa i te faitohia.

3—Ei hoê puai haapiiraa e te mana faateitei i to tatou mau oire, ua ite-mau-hia ïa to’na maitai.

4—Ei tumu no te hoê haro‘aro‘araa maitai atu i rotopu i te mau nunaa, e no te faati‘araa i te hoaraa o te mau taata atoa na te ao nei, e faatupu te reira i te mana rahi.

5—No te mea ho‘i e titauraa na Te Mana Hope ia faaora i te taata nei… te rave au maitai nei te ohipa misionare i te faatupuraa i teie nei opuaraa mure ore !

« A haamana‘o e e faufaa rahi to te mau varua i to te Atua hi-‘oraa mai ; … »

« E mai te mea e hope to orua pue mahana i te pororaa i te parau tatarahapa i teie nei mau taata, e ia arata‘i mai orua, i te hoê noa a‘e varua taata ia‘u nei, aue ho‘i to orua oaoa i pihai iho ia-’na i roto i te basileia o to‘u Metua ! »

« E i teie nei, mai te mea ua rahi to orua oaoa i te varua taata hoê a‘e o tei arata‘ihia mai e orua ia‘u nei i roto i te basileia o to-‘u Metua, eaha’tura â ïa te huru o to orua oaoa rahi ia rahi noa-’tu â ta orua varua taata e arata‘i mai ia‘u nei ! » (PH&PF 18:10, 15-16).20

Ia taui te aau o te taata e tia’i. Ua haere mai te Mesia i roto i te ao nei no taua iho tumu ra. Te tumu rahi no te pororaa i te evanelia o te tauiraa ïa i te aau e te oraraa o te taata, e outou te mau taea‘e e haere ra i tera tĭtĭ e tera tĭtĭ e e faaroo ra i te faaiteraa e te iteraa papû o te feia tei faafariuhia i muri a‘enei, e nehenehe ta outou e faaite nahea te faafariuraa ia taui i to ratou mau oraraa mai ta ratou i faaite i roto i to ratou mau iteraa papû. Na roto i teie huru faafariuraa, te afa‘i mai nei ratou i te hau e te au maitai i roto i te ao eiaha râ te aroraa [e] te mauiui.21

Te faaite nei to tatou mau misionare… i to te hoê ao arepurepu e, e nehenehe te parau poro‘i i faaotohia i te fanauraa o Iesu— » ei hau to teie nei ao, e ia ite auhia mai te taata nei » [A hi‘o Luka 2:14]—e riro mai ei ohipa mau i ô nei, e i teie nei, na roto i te haapa‘oraa i te mau ture o te evanelia.22

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e no te Aparauraa

  • Ua faahiti pinepine te peresideni McKay i to’na mauruuru no te mau tautooraa a te mau misionare tei haapii i to’na na metua. Nahea to outou, e e aore ra, to te tahi taata ta outou i matau, haamaitai-raa-hia e te ohipa misionare ?

  • Tei ni‘a ia vai te hopoi‘a no te ohipa misionare i teie nei mahana ? (A hi‘o i te mau api 59-60.) Eaha ta tatou mau rave‘a no te pee atu i te arata‘iraa a te peresideni McKay e ia riro te melo tata‘itahi ei misionare ? Nahea e nehenehe ai ia tatou ia faaineine ia tatou no te rave i teie nei hopoi‘a ?

  • Eaha te mau rave‘a ta te Ekalesia e horo‘a mai nei no te tauturu ia tatou i te faaiteraa i te evanelia ? Eaha te mau rave‘a i faauehia ia tatou ia rave no te tauturu i te mau misionare rave tamau e te mau misionare paroita i roto i to tatou area ?

  • Eaha te mau aravihi e titauhia nei no te ohipa misionare rave tamau ? (A hi‘o i te mau api 60-63.) No teaha te parau-ti‘a e te riroraa ei taata ti‘aturihia i riro ai ei mea faufaa roa no te ohipa misionare ?

  • Eaha ta te Feia apî e nehenehe e rave no te faaineine ia ratou iho no te tavini i te misioni ? Eaha ta te feia paari e nehenehe e rave no te tauturu i te feia apî ia rave i te misioni ?

  • Nahea te mau taata e fifi to ratou i te pae tino e aore ra, i te pae feruriraa i te faahaere i te ohipa misionare i mua ? Eaha te tahi atu mau rave‘a e ti‘a ia ratou ia faaohipa no te tavini i te Ekalesia ?

  • Eaha te mau rave‘a e nehenehe ai te mau tane e te mau vahine paari ia riro ei mauhaa maitai i roto i te aua misioni ?

Te mau Papa‘iraa Mo‘a: 3 Nephi 12:14-16 ; PH&PF 4:1-7 ; 18:15-18 ; 75:2-5 ; 88:81 ; 90:11

Te mau Nota

  1. I roto Conference Report, atopa 1945, 113-14.

  2. Llewelyn R. McKay, Home Memories of President David O. McKay (1956), 15 ; ua tauihia te paratarafa.

  3. « Every Member a Missionary », Improvement Era, atopa 1961, 710-11.

  4. I roto Conference Report, atopa 1949, 118.

  5. I roto Conference Report, eperera 1927, 102.

  6. I roto Conference Report, atopa 1910, 47.

  7. I roto Conference Report, eperera 1927, 106.

  8. I roto Conference Report, atopa 1945, 113-14.

  9. I roto Conference Report, atopa 1969, 88-89 ; ua tauihia te paratarafa.

  10. « Talk by President David O. McKay Given to the North British Mission 1 March 1961 », Family and Church History Department Archives, The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 2-3.

  11. I roto Conference Report, atopa 1958, 93-94.

  12. I roto Conference Report, eperera 1910, 110.

  13. I roto Conference Report, atopa 1966, 86.

  14. I roto Conference Report, eperera 1950, 176.

  15. I roto Conference Report, eperera 1961, 96.

  16. I roto Conference Report, eperera 1927, 106.

  17. I roto Conference Report, atopa 1949, 119-20.

  18. I roto Conference Report, atopa 1959, 89.

  19. I roto Conference Report, eperera 1961, 96.

  20. I roto Conference Report, atopa 1949, 117.

  21. I roto Conference Report, atopa 1953, 11.

  22. I roto Conference Report, atopa 1966, 87.

Hōho’a
man sharing Book of Mormon

Tei ni‘a i te melo tata‘itahi o te Ekalesia te hopoi‘a no te faaiteraa i te evanelia.

Hōho’a
bishop interviewing member

Ua haapii te peresideni McKay i te mau episekopo e i te mau peresideni tĭtĭ « ia maiti i te mau [misionare] o tei ti‘a parau-ti‘a no te ti‘a atu no te Ekalesia. »