’Āmuira’a rahi
Te mau ’āparaura’a faufa’a
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2021


Te mau ’āparaura’a faufa’a

E’ita tātou e nehenehe e tīa’i ’ia tupu noa te fa’afāriura’a o tā tātou mau tamari’i. E’ita te fa’afāriura’a ’ōpua-’ore-hia i te hō’ē parau tumu nō te ’evanelia a Iesu Mesia.

’Ua uiui a’ena ānei ’outou nō te aha tātou i pi’i ai i te Paraimere e « Paraimere [te tuatahi] » ? Noa atu ē tē fa’atoro nei te i’oa i ni’a i te ha’api’ira’a pae vārua e fāri’ihia e te mau tamari’i i te mau matahiti mātāmua o tō rātou orara’a, nō’u nei e fa’aha’amana’ora’a ato’a te reira i te hō’ē parau mau mana rahi. Nō tō tātou Metua i te ao ra ’aita roa te mau tamari’i i riro ’ei tuarua (secondaire)—’ua riro noa rātou ’ei « tuatahi ».1

Tē ti’aturi nei ’oia ia tātou ’ia ha’afaufa’a, ’ia fa’atura ’e ’ia pāruru ia rātou ’ei mau tamari’i nā te Atua. Te aura’a, e’ita roa tātou e ha’apēpē ia rātou i te pae tino, i te pae nō te paraura’a ’aore rā i te pae ’āehuehu i roto e rave rahi huru ravera’a, noa atu e mea pūai te ’ume’umera’a ’e te nē’ira’a. ’Āhiri i te reira e ha’afaufa’a tātou i te mau tamari’i, ’e rave tātou i te mau mea ato’a tā tātou e nehenehe nō te ’aro i te mau ’ino o te hāmani-’ino-ra’a. Tō rātou aupurura’a e ’ohipa mātāmua ïa nā tātou—mai te reira ato’a nōna.2

Tē parahi ra hō’ē metua vahine ’āpī ’e te metua tāne i te ’aira’a mā’a o te fare tūtu mā te fa’ati’ati’a i te mau ’ohipa o taua mahana ra. Mai te hope’a o te vāhi tomora’a, ’ua fa’aro’o rāua i te taparuru. ’Ua ui te metua vahine, « E aha terā ? »

I muri iho, ’ua fa’aro’o rāua i te hō’ē auē ha’iha’i mai roto mai i te piha o tō rāua tamaiti, maha matahiti. ’Ua horo rāua i te vāhi tomora’a. Tei reira ’oia, tē tārava noa ra i ni’a i te tahua i pīha’i i tōna ro’i. Amo mai ra te metua vahine i te tamaiti iti ma tē ani iāna e aha te ’ohipa i tupu.

Nā ’ō mai ra ’oia : « ’Ua topa vau nā ni’a mai i te ro’i ».

Parau atu ra ’oia : « Nō te aha ’oe i topa ai nā ni’a mai i te ro’i ? »

Pei mai ra i tōna pa’ufi mā te parau ē : « ’Aita vau i ’ite. Penei a’e ’aita vau i fānu’u ātea i roto i te ro’i ».

Nō ni’a i te « fānu’u ātea i roto » tā’u e hina’aro e paraparau i teie po’ipo’i. E ha’amaita’ira’a ’e e hōpoi’a nā tātou ’ia tauturu i te mau tamari’i ’ia « fānu’u ātea i roto » i te ’evanelia a Iesu Mesia. ’E mea ti’a ’ia ha’amata ’oi’oi i te reira.

Tē vai nei hō’ē taime ta’a ’ē mau i roto i te orara’a o te mau tamari’i, ’ia pāruru-ana’e-hia rātou i te fa’aurura’a a Sātane. E taime ïa e mea ti’amā rātou ’e te hara ’ore.3 E taime mo’a nō te metua ’e te tamari’i. E ha’api’ihia te mau tamari’i nā roto i te parau ’e te hi’ora’a maita’i, nā mua a’e ’e i muri a’e rātou « e tāpae ai i te matahiti e ta’a ai tō [rātou] mana’o i mua i te Atua ».4

’Ua ha’api’i te peresideni Henry B. Eyring : « Tē mau nei tātou i te taime tano maita’i i pīha’i iho i te taure’are’a. Te taime maita’i roa a’e nō te ha’api’i i te vai ’āpīra’a ïa, ’a vai pāruru-noa-hia ai te mau tamari’i i te mau fa’ahemara’a a tō rātou ’enemi tāhuti, ’e e nā mua roa a’e e riro ai te mau parau ’o te parau mau ’ei mea pa’ari nō rātou ’ia fa’aro’o i roto i te māniania o tā rātou iho mau ’arora’a ».5 E tauturu te reira huru ha’api’ira’a ia rātou ’ia ’ite i tō rātou ihota’ata hanahana, tā rātou fā ’e te mau ha’amaita’ira’a tao’a rahi e tīa’i mai ra ia rātou, ’a rave ai rātou i te mau fāfaura’a mo’a ’e ’a fāri’i ai i te mau ’ōro’a nā ni’a i te ’ē’a o te fāfaura’a.

E’ita e ti’a ia tātou ’ia tīa’i ’ia tupu noa mai te fa’afāriura’a nō tā tātou mau tamari’i. E’ita te fa’afāriura’a ’ōpua-’ore-hia i te parau tumu nō te ’evanelia a Iesu Mesia. Tē rirora’a mai tō tātou Fa’aora e’ita te reira e tupu mai terā noa. Te hia’ai mau ’ia here, ’ia ha’api’i ’e ’ia fa’a’ite pāpū, e nehenehe e tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’amata i te ’āpī-roa-ra’a ’ia ’ite i te fa’aurura’a o te Vārua Maita’i. E mea faufa’a roa te Vārua Maita’i nō te ’itera’a pāpū o tā tātou mau tamari’i ’e nō te fa’afāriura’a ia Iesu Mesia ; e hīna’aro tātou ia rātou ’ia « ha’amana’o ā rātou iāna ē a muri noa atu, ’ia vai noa tōna Vārua i roto ia rātou ».6

Hōho’a
’Āparaura’a ’utuāfare

’A feruri na i te faufa’a o te mau ’āparaura’a ’utuāfare nō ni’a i te ’evanelia a Iesu Mesia, te mau ’āparaura’a faufa’a, ’o tē nehenehe e tītau i te Vārua. ’Ia tupu ana’e te reira mau huru ’āparaura’a ’e tā tātou mau tamari’i, e tauturu tātou ia rātou ’ia ha’amau i te hō’ē niu, « ’o te niu mau ïa, ’o te tumu ’ia patuhia i ni’a e [rātou], e ’ore e ti’a ’ia ma’iri rātou i raro ».7 ’Ia ha’apūai ana’e tātou hō’ē tamari’i, e ha’apūai tātou i te ’utuāfare.

Nā teie mau ’āparaura’a faufa’a mau e arata’i i te mau tamari’i ’ia :

  • Māramarama i te ha’api’ira’a tumu nō te tātarahapa.

  • Roa’a te fa’aro’o i te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora.

  • Mā’iti i te bāpetizora’a ’e i te hōro’a o te Vārua Maita’i i te va’ura’a o te matahiti.8

  • ’E ’ia pure ’e « ’ia haere ’āfaro noa i mua i te Fatu ».9

’Ua a’o te Fa’aora : « Nō reira te hōro‘a atu nei au i te hō’ē fa’auera’a ia ’oe, ’ia ha’api’i atu i teie mau mea i tā ’outou mau tamari’i mā te tāpe’ape’a ’ore ».10 E aha tāna i hina’aro ’ia ha’api’i tātou mā te tāpe’ape’a ’ore ?

  1. Te hi’ara’a ’o Adamu

  2. Te tāra’ehara o Iesu Mesia

  3. Te faufa’a ’ia fānau-fa’ahou-hia11

’Ua parau Elder D. Todd Christofferson : « E mea pāpū roa ē, e ’oa’oa te ’enemi ’ia ha’apa’o ’ore te mau metua i te ha’api’i i tā rātou mau tamari’i, ’ia fa’aro’o i te Mesia ’e ’ia fānau-fa’ahou-hia i te pae vārua ».12

’Āre’a rā, ’ua hina’aro te Fatu ’ia tauturu tātou i te mau tamari’i « ’ia fa’atae atu i tō [rātou] ti’aturira’a i te reira Vārua ’o te fa’aarata’i atu ’ia rave i te ’ohipa maita’i ».13 Nō te rave i te reira, e nehenehe tātou e tauturu i te mau tamari’i ’ia ’ite ’āfea rātou e fāri’i ai i te Vārua ’e i roto i tō rātou ’itera’a, e aha te mau ’ohipa e fa’atupu ai i te fa’aru’era’a mai te Vārua. I reira rātou e ha’api’i mai ai ’ia tātarahapa ’e ’ia ho’i i te māramarama ra nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia. E tauturu te reira ’ia fa’aitoito ’ia roa’a te rē i te pae vārua.

E nehenehe tātou e hā’uti haere nō te tauturu i tā tātou mau tamari’i ’ia fa’ananea ’ia rē i te pae vārua i te mau fāito matahiti ato’a. ’Aita e tītauhia ’ia ’ohipa rahi ’aore rā e taime roa. Nā te mau ’āparaura’a ’ōhie ’e te tau’a maita’i e arata’i i te mau tamari’i ’ia ’ite, ’eiaha noa e aha tā rātou e ti’aturi nei, te mea faufa’a roa a’e rā, nō te aha rātou i ti’aturi ai i te reira. Te mau ’āparaura’a tau’a maita’i, e tupu au maita’i noa ’e te tāmau, e nehenehe te reira e arata’i i te hāro’aro’ara’a maita’i a’e ’e i te mau pāhonora’a. ’Eiaha tātou e vaiiho i te mau māteria roro uira ’ia tāpe’a ia tātou ’ia ha’api’i ’e ’ia fa’aro’o i tā tātou mau tamari’i ’e ’ia hi’o i roto i tō rātou mata.

Hōho’a
’Āparaura’a te metua vahine ’e te tamāhine

E nehenehe te tahi atu mau rāve’a nō te mau ’āparaura’a faufa’a roa e tupu nā roto i te ha’utira’a i te ti’ara’a. E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e ha’uti mai i te mau huru e fa’ahemahia ai ’aore rā e fa’ahepohia ai ’ia rave i te hō’ē mā’itira’a ’ino. E nehenehe teie huru ravera’a e ha’apūai i te mau tamari’i ’ia fa’aineine ia rātou i roto i te hō’ē tītaura’a fifi. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe tātou e ha’uti i te reira ’e i muri iho e ’āparau tātou mā te ui i te mau tamari’i :

  • Mai te mea e hema rātou ’ia ’ōfati i te parau pa’ari.

  • Mai te mea tei mua rātou i te mau hōho’a faufau.

  • Mai te mea e hema rātou ’ia ha’avare, ’ia ’eiā ’aore rā ’ia tāviri.

  • Mai te mea e fa’aro’o rātou i te tahi parau nō roto mai i te hō’ē hoa ’aore rā i te ’orometua i te fare ha’api’ira’a ’o tē pāto’i nei i tō rātou ti’aturira’a ’aore rā i tō rātou faufa’a rahi.

’A ha’uti ai ’e ’a ’āparau noa ai rātou, hau atu ’a ineine ’ore ai rātou i roto i te hō’ē pupu nā te mau tamari’i ’ī’ino, e nehenehe te mau tamari’i ’ia ’ahuhia i « te pāruru o te fa’aro’o nā roto ho’i i te reira e pohe ai [ia rātou] te mau ihe auahi a te feiā parauti’a ’ore ra »14

’Ua ha’api’i ’oi’oi mai te hō’ē hoa piri roa iā’u i teie ha’api’ira’a i te 18ra’a o te matahiti. ’Ua fa’aō ’oia ’iāna i roto i te nu’u a te fenua Marite i te tau ’arora’a i rotopū i te fenua Marite ’e te fenua Vietnam. ’Ua tu’uhia ’oia i roto i te ha’api’ipi’ira’a tumu a te pupu nu’u faehau a te fenua nō te riro mai ’ei fa’ehau vaevae. ’Ua fa’ata’a mai ’oia ē, e mea rohirohi roa te ha’api’ipi’ira’a. ’Ua fa’ahōho’a mai ’oia i tōna ’orometua fa’aineine, mai te ta’ata taehae ’e te ’ino.

I te hō’ē mahana ta’a ’ē, ’ua ’ahuhia tāna pupu faehau i te ha’ana tama’i tā’āto’a, mā te ta’ahi haere nā roto i te ve’ave’a pu’unena o te mahana. ’Ua tuō tā’ue te ’orometua fa’aineine ’ia fa’atopa i raro i te repo mā te ha’uti’uti ’ore. ’Ua tae roa te ’orometua i te araara i te hō’ē noa a’e hā’uti’uti ha’iha’i roa. E riro te hō’ē noa a’e ha’uti’utira’a ’ei tumu nō te mau fa’ahope’ara’a ’ino i muri iho. ’Ua fa’aruru te pupu fa’ehau i te mamae rahi i te roara’a e piti hora i roto i te ve’ave’a rahi ’a ta’uma noa ato’a ai tō rātou riri rahi ’e te ’ino’ino i tō rātou ta’ata arata’i.

E rave rahi ’āva’e i muri mai, ’ua fa’auehia tō māua hoa ’ia arata’i i te hō’ē pupu fa’ehau nā roto i te mau uru rā’au o te fenua Vietnam. E mea mau te reira, e’ita i te ha’api’ipi’ira’a. ’Ua ha’amata te mau pūpuhi i te pa’apa’a’ina nā ni’a mai, ’ati a’e i te mau tumu rā’au. ’Ua fa’atopa te pupu fa’ehau tā’āto’a i raro i te repo.

E aha tā te ’enemi e ’imi ra ? Te ha’uti’uti. Noa atu te huru ’o te ha’uti’utira’a, e pupuhihia iho ā. ’Ua parau mai tō’u hoa ē, ’a tārava ai tōna tino hou ’e te ha’uti’uti ’ore i raro i te tahua o te uru rā’au, mā te tīa’i e rave rahi hora ’ia pō te ao, ha’amana’o ihora ’oia i te mau ha’api’ipi’ira’a tumu. Ha’amana’o ihora ’oia i tōna au ’ore rahi i tōna ’orometua fa’aineine. I teienei, tei roto iāna te ’ā’au mēhara hōhonu—nō te mea tāna i ha’api’i iāna ’e e mea nāhea ’oia i te fa’aineinera’ahia e āna ’ia fa’aruru nō teie huru fifi. Nā roto i te mana’o pa’ari, ’ua fa’a’ahu te ’orometua fa’aineine i tō māua hoa ’e i tāna pupu fa’ehau i te ’aravihi nō te ’ite e aha tē rave i te taime e ’ū’ana ai te ’arora’a. ’Oia ho’i, ’ua fa’aora ’oia i tō māua hoa.

Nāhea tātou e nehenehe ai e nā reira ato’a nō tā tātou mau tamari’i i te pae vārua ? Nā mua roa a’e rātou e tomo ai i ni’a i te tahua ’arora’a o te orara’a nei, nāhea tātou ’ia tūtava hope roa i te ha’api’i, i te ha’apūai ’e i te fa’aineine ia rātou ?15 Nāhea tātou e nehenehe ai e tītau ia rātou ’ia « fānu’u maita’i i roto » ? ’Aita ānei tātou e hina’aro ’ia « houhia » rātou i roto i te vāhi ha’api’ipi’ira’a pāruruhia o te ’utuāfare maoti ’ia tahe te toto i ni’a i te tahua ’arora’a o te orara’a nei ?

’A hi’o ai au i muri, i te tahi mau taime e mana’o na māua tā’u tāne ē e nā ’orometua fa’aineine māua i roto i tō māua hia’ai mau e tauturu i tā māua mau tamari’i ’ia ora i te ’evanelia a Iesu Mesia. E au ra ’ua fa’ahiti te peropheta Iakoba i teie ā mau mana’o ’a parau ai ’oia : « ’Ua hina’aro vau ’ia maita’i tō ’outou vārua. ’Oia ïa, ’ua tapitapi au ia ’outou, ’e ’ua ’ite ’outou ē, ’ua nā-reira-hia mai te mātāmua mai ā ».16

’A ha’api’i mai ai ’e ’a haere noa ai te mau tamari’i i mua, e tāmatahia tō rātou mau ti’aturira’a. Nō te mea ho’i ē ’ua ’ahu-maite-hia rātou, e nehenehe rātou e tupu i te rahi i roto i te fa’aro’o, te itoito, ’e te ti’aturi, i rōpū ato’a i te mau pāto’ira’a ’ū’ana.

’Ua ha’api’i Alama ia tātou ’ia « fa’aineine ātea i te ’ā’au o [te mau] tamari’i ».17 Tē fa’aineine nei tātou i te u’i ’āpī ’ia riro ’ei mau pāruru nō ’ananahi nō te fa’aro’o, ’ia hāro’aro’a ē « ’e mea ti’amā [rātou] ’ia rave noa atu i tei au i tō [rātou] hina’aro—’ia mā’iti i te ’ē’a nō te pohe mure ’ore, ’aore rā, i te ’ē’a nō te ora mure ’ore ».18 E au i te mau tamari’i ’ia māramarama i teie parau mau rahi : te tau mure ’ore ’o te mea hape ïa i ni’a i te reira e hape ai.

’Ia riro tā ’outou mau ’āparaura’a ’ōhie e mea faufa’a rā ’e tā ’outou mau tamari’i ’ei tauturu ia rātou ’ia « ’oa’oa i te ’ite i te mau parau o te ora mure ’ore » i teienei, ’ia nehenehe rātou e ’oa’oa i te ora mure ’ore i te ao a muri atu, ’oia ato’a i te hanahana tāhuti ’ore ».19

’A aupuru ai ’e ’a fa’aineine ai tātou i tā tātou mau tamari’i, tē hōro’a nei tātou i tō rātou ti’amāra’a, tē here nei tātou ia rātou mā tō tātou ’ā’au ato’a, tē ha’api’i nei tātou ia rātou te mau fa’auera’a a te Atua ’e tāna ō nō te tātarahapa, ’e e’ita roa tātou, e’ita roa e huri tua ia tātou. ’Ia hi’ohia, e ’ere ānei teie te haere’a o te Fatu nō tātou tāta’itahi ?

« Haere ana’e i mua mā te ’aueue ’ore i roto i te Mesia », mā te ’itera’a ē, e fāri’i tātou « i te ’ana’ana maita’i roa ra o te tīa’ira’a »20 nā roto i tō tātou Fa’aora here.

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e riro noa ’oia ’ei pāhonora’a. Nā roto i te i’oa mo’a o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o 3 Nephi 17:23–24.

  2. Hi’o Michaelene P. Grassli, « Behold Your Little Ones », Ensign, Novema 1992, 93 : « Nō’u nei, te ta’o hi’o e mea faufa’a roa ïa. Tē tītau nei te reira ’ia nā ni’a a’e ‘’ia hi’o ’e ’ia ’ite’. I tō te Fatu ha’api’ira’a i te ’āti Nephi ’ia hi’o i tā rātou mau tamari’iri’i, tē mana’o nei au ’ua parau ’oia ia rātou ’ia ha’apa’o maita’i i tā rātou mau tamari’i, ’ia hi’o rōtahi ia rātou, ’ia hi’o i terā a’e pae o teie mahana ’e ’ia ’ite i tō rātou mau nu’ura’a mure ’ore ».

    Hi’o ato’a Russell M. Nelson, « Listen to Learn », Ensign, Mē 1991, 22 : « Te tāvanara’a i te mau tamari’i nā roto i te fa’ahepo, e ravera’a te reira nā Sātane, e’ita i tā te Fa’aora. ’Aita, ’aita tātou i fatu i te mau tamari’i. Tō tātou ti’ara’a metua, ’o te herera’a ïa ia rātou, te arata’ira’a ia rātou ’e te vaiihora’a ia rātou ’ia haere ».

  3. Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 29:46–47.

  4. Te Parau Ha’api’ira’a’ ’e te mau Parau Fafau 20:71.

  5. Henry B. Eyring, « Le pouvoir d’enseigner la doctrine », Liahona, Tiurai 1999, 87.

  6. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 20:79.

  7. Helamana 5:12.

  8. Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 68:25 ; hi’o ato’a Te mau Hīro’a Fa’aro’o 1:4.

  9. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 58:28.

  10. Mose 1:12 ; ’āpitihia atu te ha’apāpūra’a.

  11. Hi’o Mose 6:59 ; hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 20:29–31.

  12. D. Todd Christofferson, « Nō te aha te fa’aipoipora’a, nō te aha te ’utuāfare », Liahona, Mē 2015, 52.

  13. Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 11:12–13 ; hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93.

  14. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 27:17 ; ’āpitihia atu te ha’apāpūra’a ; hi’o ato’a Marion G. Romney, « Home Teaching and Family Home Evening », Improvement Era, Tiunu 1969, 97 : « Tē ’aro ’ū’ana nei Sātane, tō tātou ’enemi, i te parauti’a. Tāna mau nu’u pūai, ’ua pu’e noa. O tā tātou mau tamari’i ’e te u’i ’āpī te mau te’ara’a i roto i tāna fā mātāmua roa. I te mau vāhi ato’a, tē māreihia nei rātou i roto i te mau fa’atianianira’a ’ino ’e te faufau. Te mau vāhi ato’a e fāriu atu rātou, tē ueuehia nei rātou ’e te ’ino, ’ua ’ōpua-māramarama-hia nō te rāmā ’e te ha’amou i te mau mea mo’a ato’a ’e i te mau parau tumu ti’a ato’a.… Nō te ha’apūai i tā tātou mau tamari’i ’ia ’ore ’ia vī i mua i te ’arora’a a Sātane, e ti’a ’ia ha’api’ihia rātou ’e ’ia ha’api’ipi’ihia i roto i te ’utuāfare, mai tei arata’ihia ’e te Fatu ».

  15. See Russell M. Nelson, « Children of the Covenant », Ensign, Mē 1995, 32:

    « Il y a des années, quand j’étais jeune étudiant en médecine, j’ai vu de nombreux patients affligés de maladies qui sont aujourd’hui évitables. Aujourd’hui, il est possible d’immuniser les gens contre les maladies qui, autrefois, entraînaient un handicap ou même la mort. Un moyen médical d’acquérir l’immunité est l’inoculation. Le terme inoculer est fascinant. Il vient de deux racines latines : in, qui signifie ‘à l’intérieur’, et oculus qui signifie ‘un oeil’. Le verbe inoculer, par conséquent, signifie littéralement ‘mettre un oeil à l’intérieur’—pour lutter contre le mal.

    « Une affliction comme la polio peut handicaper ou détruire le corps. Une affliction comme le péché peut handicaper ou détruire l’esprit. Les ravages de la polio peuvent maintenant être évités par l’immunisation, mais les ravages du péché requièrent d’autres moyens de prévention. Les médecins ne peuvent pas immuniser contre l’iniquité. La protection spirituelle ne peut venir que du Seigneur et à sa façon. Jésus a choisi non pas d’inoculer mais d’enseigner la doctrine. Sa méthode ne recourt à aucun vaccin, il utilise les enseignements de la doctrine divine, —un ‘oeil intérieur’—pour guider et pour protéger les esprits éternels de ses enfants ».

  16. 2 Nephi 6:3

  17. Alama 39:16

  18. 2 Nephi 10:23

  19. Mose 1:12 ; ’āpitihia atu te ha’apāpūra’a.

  20. 2 Nephi 31:20