’Āmuira’a rahi
’Ua here te Atua i tāna mau tamari’i
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2021


’Ua here te Atua i tāna mau tamari’i

’Ua hina’aro vau e fa’a’ite atu e toru rāve’a ta’a ’ē nō tō tātou Metua i te ao ra fa’a’itera’a mai i tōna here ia tātou, tāna mau tamari’i.

Te mau taeaʼe ʼe te mau tuahine, tē ʼoaʼoa nei au ’e ’o ʼoutou i roto i te ʼevanelia a Iesu Mesia. Tē ’āfa’i mai nei au i te here o te mau melo itoito nō Philipino ’e tē parau nei au, i tō rātou i’oa, Mabuhay !

I teie po’ipo’i Pāsa, tē fa’a’ite pāpū atu nei au nō te Mesia ora, ē ’ua ti’afa’ahou mai ’oia mai te pohe mai ’e nō tōna here nō tātou ’e nō tō tātou Metua i te ao ra e mea ateate ïa ’e te mure ’ore. I teie mahana, tē hina’aro nei au e rōtahi i ni’a i te here o te Metua i te ao ra ’e ’o Iesu Mesia nō te mau mea ato’a, ’o te ’itehia nā roto i te tāra’ehara ’o Iesu Mesia. « I aroha mai te Atua i tō te ao, ’e ’ua tae roa i te hōro’a mai i tāna Tamaiti fānau tahi » (Ioane 3:16).

I te uira’ahia te peropheta Nephi e te melahi nō ni’a i tōna ’ite nō te Atua, ’ua pāhono ’ōhie noa ’o Nephi ē, « ’ua ’ite au ē ’ua here ’oia i tāna mau tamari’i » (hi’o 1 Nephi 11:16-17).

Te hō’ē ’īrava nō roto mai i te Buka a Moromona : Te tahi fa’ahou ’ite nō Iesu Mesia ’o tē fa’a’ite pūai ra i te here parauti’a o te Fa’aora : « ’E nō tā rātou ’ino rahi, e mana’o ai tō te ao nei ē, e mea faufa’a ’ore ’oia … e tā’iri rātou iāna… e moto rātou iāna… e tufa rātou i te huare i ni’a iho iāna, e nāna ho’i e fa’a’oroma’i, nō tōna aroha rahi ’e tōna fa’a’oroma’i roa i te tamari’i a te ta’ata nei » (1 Nephi 19:9). Te here pā’āto’a o te Fa’aora ’o te pūai rahi ïa i muri mai i te mau mea ato’a tāna i rave. ’Ua ’ite tātou ē o te reira ato’a te here o tō tātou Metua i te Ao ra nō tātou, nō te mea ’ua ha’api’i mai te Fa’aora ma te ha’eha’a ē ’ō’na ’e te Metua « hō’ē ā ïa » (hi’o Ioane 10:30 ; 17:20-23).

I teie nei, nāhea ïa tātou i te fa’aho’i ’e i te fa’a’ite i tō tātou māuruuru nō tō rāua here i tō te ao nei ? ’Ua ha’api’i mai te Fa’aora ia tātou nā roto i teie anira’a ’ōhie ’e te rahi : « ’Ua hina’aro ’outou iā’u ra, e ha’apa’o i tā’u parau » (Ioane 14:15).

’Ua ha’api’i mai te Peresideni Dallin H. Oaks, « ’ua fa’a’itehia mai te aroha parauti’a o te Atua i tō te ao nei i roto i te mau ha’amaita’ira’a ato’a o tāna fa’anahora’a nō te ’evanelia, ’oia ato’a i te mea ē ’ua fa’ata’ahia tāna mau ha’amaita’ira’a maita’i ato’a nō te feiā o te ha’apa’o i tāna mau ture ».1

’Ua hina’aro vau e fa’a’ite atu e toru rāve’a ta’a ’ē nō tō tātou Metua i te ao ra fa’a’itera’a mai i tōna here ia tātou, tāna mau tamari’i.

’A tahi, tē fa’a’ite ra te mau aura’a o te Atua ’e te ’utuāfare i tōna aroha

Tei tō tātou Metua i te ao ra ’e te Tamaiti ’e tō tātou iho ’utuāfare te vaira’a o tō tātou mau aura’a faufa’a roa, nō te mea e mea mure ’ore tō tātou mau tā’amura’a e o rātou. ’Ua riro te fa’anahora’a rahi o te ’oa’oa ’ei fa’a’itera’a nehenehe roa nō te here o te Atua nō tātou. Ma te mata rōtahihia i ni’a i te fa’anahora’a a te Atua, e mā’iti mau tātou ’ia fa’aru’e i te repo ’e te ’ōfa’i e pāturu ra i tō tātou mau hina’aro te’ote’o ’e ’ia mono i te reira i te mau niu o te patu i te mau aura’a mure ’ore. I te hō’ē hi’ora’a, e nehenehe te reira e parauhia « te hō’ē pāherura’a pae vārua ». Nō te rave i tā tātou pāherura’a pae vārua, e ti’a ia tātou nā mua roa ’ia ’imi i te Atua ’e ’ia ti’aoro iāna (hi’o Ieremia 29:12-13).

Nā roto i te ’imira’a ’e te ti’aorora’a iāna e ha’amata ai te fa’anahora’a ’e e hōro’a mai te reira i te hō’ē vāhi nō te patu ’e nō tē ha’apa’ari i tō tātou mau aura’a mure ’ore. E fa’a’ā’ano te reira i tō tātou hi’ora’a pae vārua ’e e tauturu te reira ia tātou ’ia rōtahi i ni’a i te tauira’a o tā tātou e nehenehe e fa’atere, ’eiaha rā i te mau mata’u e ’ore e ti’a ia tātou ’ia fa’atere. Te tuatāpapara’a i te orara’a ’e te tāvinira’a a tō tātou Fa’aora o Iesu Mesia, e ti’a ïa ia tātou ’ia hi’o i teie mau fifi nā roto i te hō’ē hi’ora’a mure ’ore.

Te tahi taime e nehenehe te mau fa’a’ana’anataera’a e ha’afifi ia tātou nō te ora i te here o te Atua i roto i tō tātou mau aura’a ’e tā tātou mau fa’a’oa’oara’a ’utuāfare. ’Ua ’itehia i te hō’ē metua vahine i te hō’ē rāve’a i tōna hi’ora’a ē, tē fa’a’ino roa atu ra te mau tao’a i tō rātou mau aura’a ’utuāfare. I te taime nō te tāmā’ara’a i te pō ’e te tahi atu mau taime nō te ’utuāfare, e tuō noa ’oia : « te mau niuniu ’āfa’ifa’i i ni’a i te pāpa’ira’a parau ; ’a vaiiho mai i te taime nō mātou ». Tē parau nei ’oia ē o te fa’anahora’a ’āpī te reira nō tō rātou ’utuāfare ’e ’ua ha’apūai te reira i tō rātou aura’a ’ei ’utuāfare ’ia rave mau ana’e rātou i te taime nō rātou. Tē fāna’o nei rātou i teienei i te ’oa’oa o te faufa’a o te Mai, pe’e mai nō te mau tāu’ara’a parau ’āmui ’ei ’utuāfare.

Te piti, tē fa’a’ite nei ’oia i tōna aroha i tāna mau tamari’i nā roto i te pi’ira’a i te mau peropheta

Tē dīluvihia nei tō tātou ao i roto i te « mau ’arora’a parau ra ’e te māniania nō te fa’a’itera’a i te mana’o » (Iosepha Semita—’Ā’amu 1:10). Tē fa’aha’amana’o mai nei o Paulo ia tātou ē « rahi noa atu ā te huru o te reo i te ao nei ». (1 Korinetia 14:10 Tō vai o te mau reo ato’a e matara maita’i ’e te pāpū i ni’a i te tā’āto’ara’a ? ’O te reo ïa o te mau peropheta a te Atua, te mau hi’o, ’e te mau heheu parau.

Tē ha’amana’o maita’i nei au i muri iho i tō’u tāpūra’ahia i te matahiti 2018, ’e i tō’u ho’i-fa’ahou-ra’a i te ’ohipa, tei roto vau i te vāhi tāpe’ara’a pere’o’o nō te pū a te ’Ēkālesia. I taua taime ra, ’ua fa’aro’o vau i te reo o te Peresideni Russell M. Nelson i te tuōra’a, « Taniela, Taniela ». ’Ua ha’afātata atu vau iāna, ’e ’ua ani mai ’oia iā’u e aha tō’ū huru.

Nā ’ō atu ra vau, « tē oraora maita’i nei au, Peresideni Nelson ».

’Ua hōro’a mai ’oia i te a’o ’e ’ua tauahi mai ’oia iā’u. ’Ua fāri’i mau vau i te tāvinira’a a te hō’ē peropheta iho i pīha’i i tē « hō’ē ».

’Ua rātere te Peresideni Nelson nā te mau nūna’a e rave rahi o te ao nei. I tō’u mana’o, ’aita ’oia e tāvini nei e tauatini ta’ata, tē tāvini nei rā ’oia nō e rave rahi mau tauatini o « rātou ». Nō reira e ’ōpere ’oia i te here o te Atua nō tāna mau tamari’i ato’a.

E’ita i te mea maoro, ’ua riro te mau parau a te Peresideni Nelson ’ei pū nō te pūai ’e nō te fa’aurura’a nō te mau ta’ata nō Pilipino. Mai te mau fenua ato’a o te ao nei, i te matahiti 2020 ’ua ’ati maita’i te mau ta’ata Philipino nō te ’aerera’a te ma’i COVI-19, ’e nā reira ato’a i te pihara’a o te hō’ē mou’a auahi, te mau ’āueuera’a fenua, te mau mata’i rorofa’i pūai, ’e te mau pape ha’ono fa’aano.

Terā rā, mai te hō’ē pou māramarama ’ana’ana i roto i te mau ata pōiri o te ri’ari’a ’e te tapineva, ’ua fā mai te mau parau a te peropheta. Tei roto tātou i te pi’ira’a nō te ha’apaera’a mā’a ’e te pure nā te ao ato’a ’e te mau a’ora’a ’ia haere i mua noa atu te ’aerera’a o te ma’i. ’Ua ani mai ’oia ia tātou ’ia fa’ariro i tō tātou mau fare ’ei nao iho nō te fa’aro’o. ’Ua pi’i ’oia i te Feiā Mo’a nō te mau Mahana Hope’a i te mau vāhi ato’a ’ia fa’atura i te mau tamari’i ato’a a te Atua ’e ’ia vaiiho i te Atua ’ia ’ohipa i roto i tō tātou orara’a.2

E mea aroha ato’a te video ’āpī nō te ’itera’a pāpū o te Peresideni Nelson nō ni’a i te mana nō te mana’o ha’amāuruuru, ’e tāna pure ’ōpanira’a e tāvevo nei i te mau motu Philipino.3 I roto i te tuha’a fenua nō Leyte, ’ua ha’apurorohia te video i roto i te hō’ē rurura’a nā te mau fa’aro’o, ’e ’ua fa’ahiti-ato’a-hia te reira i roto i te tātarara’a a te hō’ē tahu’a. ’Ua ha’amaita’ihia te mau ta’ata Philipino, mai te ao tā’āto’a, i te fāri’ira’a i te here o te Atua nā roto atu i te mau parau a tōna peropheta i mā’itihia.

Te toru, e nehenehe te tā’irira’a e riro ’ei tāpa’o nō te here o te Atua i tāna mau tamari’i

I te tahi taime, e fa’a’ite mai te Atua i tōna here ia tātou nā roto i te tā’irira’a ia tātou. E rāve’a te reira nō te fa’aha’amana’o ia tātou ē tē here nei ’oia ia tātou ’e ’ua ’ite ’oia ’o vai tātou. ’Ua matara tāna ha’amaita’ira’a i fafauhia nō te hau nō rātou ato’a e ta’āhi ma te itoito i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a ’e ’o tei ineine nō te fāri’i i te tā’irira’a.

’Ia hāro’aro’a ana’e tātou i te tā’irira’a ’e e feiā fāri’i maita’i tātou, e riro te reira ’ei tāpūra’a pae vārua. ’O vai tei au i te tāpūra’a ? Terā rā nō rātou ’o tei hina’aro ’e ’o tei ineine nō te fāri’i i te reira, e nehenehe te reira e fa’aora i te mau ta’ata. E tā’iri te Fatu i te feiā tāna e here nei. Tē parau nei te mau pāpa’ira’a mo’a ia tātou i te reira (hi’o Hebera 12:5–11 ; Helamana 12:3 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 1:27 ; 95:1). E hōpoi mai taua tā’irira’a ’aore rā taua tāpūra’a pae vārua i te tauira’a e au i roto i tō tātou orara’a. E ’ite tātou, te mau taea’e ’e te mau tuahine ē, e ha’amaita’i ’e e tāmā te reira i te mau uaua i roto ia tātou.

’Ua tā’irihia Iosepha Semita, te peropheta nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai. I muri iho i te mo’era’a ia Iosepha nā ’api pāpa’i e 116 o te Buka a Moromona, ’ua tā’iri ’e ’ua fa’a’ite te Fatu i tōna here ’a nā ’ō ai ē : « E ’ere i te mea ti’a ’ia rahi a’e tō ’oe ri’ari’a i te ta’ata nei i tō mata’u i te Atua… ’Āhiri rā ’oe i ha’apa’o maita’i… ’Inaha rā, ’o Iosepha ’oe, ’e ’ua mā’itihia ’oe… ’A ha’amana’o rā ē, e aroha tō tē Atua ; nō reira, ’a tātarahapa » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 3:7–10.

I te matahiti 2016 ra, ’a tāvini ai ’oia i te hō’ē misiōni i Little Rock, Arkansas, ’ua ani au i te taea’e Cava ’ia hōpoi i te hō’ē tauiha’a i tō’u tuahine pa’ari, e ora ra i ni’a i te hō’ē motu i Fiti. ’Aita roa atu vau i ineine nō te fāri’i i tāna pāhonora’a. « Peresideni Wakolo », ’ua pāmu iho ra ’oia i tōna aho, « ’ua fa’aru’e mai tō ’oe tuahine ’e ’ua hunahia ā ’ahuru mahana i teienei ». ’Ua ’oto vau i roto iā’u ’e ’ua riri ri’i au i te mea ē, ’aita tō’u fēti’i i fa’a’ite noa a’e mai iā’u.

I te mahana i muri iho, ’a ha’api’i ai tā’u vahine i te mau misiōnare, ’ua ō mai teie mana’o i roto i tō’u ferurira’a : « Taniela, e riro teie mau ’itera’a ’ei maita’i nō tō ’oe iho haerera’a i mua. ’Ua ha’api’ihia ia ’oe ’e ’ua fa’a’ite ’oe i tō ’oe ’itera’a pāpū nō ni’a i te Tāra’ehara a Iesu Mesia ; i teienei, ’a ora i te reira ». ’Ua fa’aha’amana’ohia mai iā’u ē « inaha, e ao tō te ta’ata i a’ohia mai e te Atua ; E tenā nā, ’eiaha ’oe e vahavaha i te a’o a te Pūai Hope » (Ioba 5:17). ’Ua riro te reira ’ei tāpūra’a pae vārua nō’u, ’e e mea ’oi’oi te hope’a.

I te taime iho ā ’a feruri ai au i taua ’ohipa ra, ’ua pi’ihia vau ’ia hōro’a i tō’u mau mana’o hope’a i roto i te tāu’aparaura’a. I roto i te tahi atu mau mea, ’ua fa’a’ite au i te mau ha’api’ira’a tei ha’api’ihia iho nei iā’u : Hō’ē, nō tā’iri-iho-nei-hia vau e te Vārua Maita’i ’e ’ua here au i te reira nō te mea o vau ana’e tei fa’aro’o i te reira ; te piti, nō te tusia ’e te ho’o a te Fa’aora, e’ita vau e fa’ariro fa’ahou i tō’u mau tāmatara’a ’ei mau tāmatara’a ’e ’ei mau ’ati, ’ei « mau ’itera’a rau rā nō te ha’api’ira’a » ; ’e te toru, nō tōna orara’a maita’i roa ’e te hara ’ore, e’ita ïa vau e fa’ariro fa’ahou i tō’u mau hapehape ’e tō’u ’aravihi ’ore ’ei paruparu, ’ei « rāve’a rā nō te fa’ahotu iā’u ». ’Ua tauturu teie ’ohipa iā’u ’ia ’ite ē, tē tā’iri nei te Fatu i tātou nō te mea ’ua here ’oia ia tātou.

Tē fa’aoti nei au ē, Tē fa’a’ite nei tō tātou Metua mure ’ore ’e tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia i tō rāua here nā roto i te fa’ati’ara’a ia tātou ’ia fa’atupu i te aura’a mure ’ore ’e o rāua ’e te mau melo o tō tātou ’utuāfare, nā roto i te pi’ira’a i te mau peropheta nō teie ’anotau ’ia ha’api’i ’e ’ia utuutu ia tātou, ’e nā roto i te tā’irira’a ia tātou, nō te tauturu ia tātou ’ia ha’api’i mai ’e ’ia tupu i te rahi. « ’Ia ha’amāuruuruhia te Atua nō te hōro’a fāito ’ore o tāna Tamaiti hanahana »,4 tō tātou Fatu tei ti’afa’ahou mai, ’oia ho’i te Mesia ora. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.