’Āmuira’a rahi
Te tere o te hō’ē tamari’i nā te Atua
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2021


Te tere o te hō’ē tamari’i nā te Atua

’Ei tamari’i nō te fafaura’a ’e ’ei tamari’i nā te Atua, tē here nei tātou, tē fa’atura nei, tē aupuru nei, tē pāruru nei ’e tē fāri’i pōpou nei i teie mau vārua e haere mai nei nō ’ō mai i te ao hou te tāhuti nei.

’Ua māuiui tātou tāta’itahi i te pararera’a ma’i pohe ’ati a’e i te ao nei, nō te fa’aru’era’a te mau fēti’i ’e te mau hoa i’ō atu i te tāhuti nei. E fa’a’ite atu vau e toru ’o tā mātou e mihi tahi nei, e hi’ora’a rātou nō te mau ta’ata ato’a tā tātou i here roa.

Hōho’a
Te taea’e ’e te tuahine Nsondi

Teie te taea’e Philippe ’e te tuahine Germaine Nsondi. Tē tāvini ra ’ei patereareha nō te titi nō Brazzaville i te Rēpūpirīta nō Congo ’a fa’aru’e mai ai ’oia. E taote ’oia tei pūpū i tāna mau tārēni ia vetahi ’ē ma te rima here.1

Hōho’a
Clara Ruano de Villareal

Teie te tuahine Clara Elisa Ruano de Villareal nō Tulcán, i te fenua Ētuatōria. ’Ua fāri’i ’oia i te ’evanelia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai i te 34ra’a o tōna matahiti ’e e ti’a fa’atere herehia. ’Ua fa’atau aroha tōna ’utuāfare iāna ma te hīmene au-roa-hia e ana : « ’Ua ’ite au tē ora nei tō’u Tāra’ehara. »2

Hōho’a
Ray Tuineau ’e tōna ’utuāfare

Teie te taea’e Ray Tuineau nō Utaha, ’e tōna ’utuāfare iti. ’Ua parau tāna vahine ’o Juliet ē, « ’Ua hina’aro vau [i tā’u mau tamāroa] ’ia [ha’amana’o ē tō rātou pāpā] ’ua fa’aitoito noa ’oia i te tu’u i te Atua nā mua roa ».3

’Ua parau te Fatu : « E ora noa ’outou i pīha’i iho te tahi ’e i te tahi nā roto i te here, ’e ’ia pohe te tahi ra e ’oto iho ā ’outou nō rātou ra ’o tē pohe ».4

E ta’i tātou, e ’oa’oa ato’a rā tātou i roto i te ti’afa’ahoura’a hanahana o tō tātou Fa’aora. ’Aua’a a’e ’oia tē tāmau nei tei herehia ’e te mau hoa i tō rātou tere mure ’ore. Mai tā te peresideni Joseph F. Smith i parau : « E’ita rātou e nehenehe e mo’e ia tātou ; e’ita tātou e fa’aea i te here ia rātou […] ’Ua haere rātou i mua ; tē haere nei tātou i mua ; tē tupu ra ’a tupu ai rātou ».5 ’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson : « Tō tātou roimata nō te ’oto […] e taui ïa ’ei roimata nō te tīa’ira’a. »6

’Ua ’ite tātou i te parau nō te orara’a hou te tāhuti nei

E fa’a’ā’ano tō tātou hi’o-ātea-ra’a mure ’ore i tō tātou māramaramara’a ia rātou e tāmau nei i tō rātou tere i’ō atu i te tāhuti nei, e ’ere noa rā terā, tē ha’amatara ato’a nei te reira i tō tātou māramaramara’a nō ni’a ia rātou i te ’ōmuara’a o te tere, nō tomo noa a’enei i roto i te tāhuti nei.

Te ta’ata tāta’itahi e haere mai i ni’a i te fenua nei, e tamaiti ta’a ’ē ïa ’e e tamāhine ta’a ’ē nā te Atua.7 ’Aita te tere o te hō’ē ta’ata i ha’amata i te fānaura’a. Hou te fānaura’a, i roto tātou pā’āto’a i te hō’ē ao fa’aineinera’a, i reira tātou i te fāri’ira’a « i tā [tātou] ha’api’ira’a mātāmua i roto i te ao o te mau vārua ».8 ’Ua parau Iehova ia Ieremia : « ’Aita ’oe i hāmanihia e au i roto i te ’ōpū, i ’ite ai au ia ’oe ; ’e ’aita ’oe i fānau, i fa’ata’ahia ai ’oe e au. »9

Tē uiui nei vetahi ē, e ha’amata ānei te ora i te ’oifētō (embryon) ’aore rā i te taime e ’ōtu’itu’i ai te māfatu ’aore rā i te taime e nehenehe ai te ’aiū e ora i rāpae i te ’ōpū, nō tātou nei rā, ’aita e fēa’ara’a ē, e mau vārua tamāhine ’e tamāroa nā te Atua e haere mai nei i tō rātou iho tere i te fenua nei nō te fāri’i i te hō’ē tino ’e nō te ’ite i te tāhuti nei.

’Ei tamari’i nō te fafaura’a ’e ’ei tamari’i nā te Atua, tē here nei tātou, tē fa’atura nei, tē aupuru nei, tē pāruru nei ’e tē fāri’i pōpou nei i teie mau vārua e haere mai nei nō ’ō mai i te ao hou te tāhuti nei.

Te tauturura’a fa’ahiahia a te mau vahine

Nō te vahine, e nehenehe te fānaura’a i te tamari’i ’ia riro ’ei fa’atusiara’a rahi i te pae tino, i te pae manava ’e i te pae faufa’a. ’Ua here tātou ’e tē fa’atura nei tātou i te mau vahine fa’ahiahia roa nō teie ’Ēkālesia. Ma te māramarama ’e te pa’ari, tē amo nei ’outou i te hōpoi’a o tō ’outou ’utuāfare. Tē here nei ’outou. Tē tāvini nei. Tē fa’atusia nei. Tē ha’apūai nei i te fa’aro’o, tē tāvini nei ia rātou i roto i te ’ati, tē tauturu rahi nei i te sōtaiete.

Te hōpoi’a mo’a e pāruru i te ora

E rave rahi matahiti i ma’iri, nō tōna ha’ape’ape’ara’a rahi i te rahira’a ha’amaruara’a tamari’i i roto i te ao nei, ’ua paraparau te peresideni Gordon B. Hinckley i te mau vahine o te ’Ēkālesia ma te parau tano maita’i nō tātou. ’Ua nā ’ō ’oia : « ’Outou te mau vahine ’e te mau metua vahine, ’o ’outou te tūtau o te ’utuāfare. E fānau ’outou i te tamari’i. ’Auē ïa ha’amaita’ira’a rahi ’e te mo’a […] E aha te ’ohipa e tupu nei i ni’a i tō tātou hi’ora’a i te vaira’a mo’a o te ora ta’ata nei ? E ’ohipa ’ino te ha’amaruara’a tamari’i, e mea pōiri, e ’ohipa pāpū ’e e mea hava, ’e tē ’āere nei ho’i i ni’a i te fenua. Tē tāparu nei au i te mau vahine o te ’Ēkālesia ’ia horo ’ē i te reira, ’ia nā ni’a atu i te reira, ’ia fa’aātea ia rātou i teie mau ’ohipa ha’afifi ’o tei fa’ahi’ohia ’ei mea hina’arohia. E mau taime paha e ti’a te reira ’ia tupu, e mea iti roa rā.10 […] ’O ’outou te mau metua vahine o te mau tamaiti ’e te mau tamāhine a te Atua, e mea mo’a ho’i tō rātou ora. ’Ua riro te pārurura’a ia rātou i te mau fifi tīa’i-’ore-hia ’ei hōpoi’a e’ita e nehenehe e tu’u noa i te hiti. »11

’Ua fa’ati’a mai Elder Marcus B. Nash i te ’ā’amu o te hō’ē vahine iti 84 matahiti, i roto i tāna uiuira’a bāpetizora’a, ’ua « fā’i i te hō’ē ha’amaruara’a tamari’i [e rave rahi matahiti nā mua atu]. » Ma te ’ā’au putapū, ’ua nā ’ō ’oia : « I amo noa na vau i te hōpoi’a nō te ha’amaruara’a i te hō’ē tamari’i i te mau mahana ato’a, i te roara’a o nā maha ’ahuru ’e ma ono matahiti […] Pau te mea tā’u i rave, ’aita i rave ’ē atu i te māuiui ’e te mana’o ha’avā i roto iā’u. ’Ua oti roa vau ē ha’api’ihia ihora vau i te ’evanelia mau a Iesu Mesia. ’Ua ha’api’i au nāhea ’ia tātarahapa […] ’e ’ua ’ī tā’ue roa atu ra vau i te tīa’ira’a. ’Ite ihora vau ē, e nehenehe tā’u e fāri’i i te fa’aorera’a hara mai te mea e tātarahapa mau vau i tā’u mau hara ».12

’Auē te māuruuru ē nō nā hōro’a hanahana nō te tātarahapa ’e te fa’aorera’a hara.

E aha tā tātou e nehenehe e rave ?

E aha tā tātou hōpoi’a ’ei pipi hau nō Iesu Mesia ? Ora ana’e i te mau fa’auera’a a te Atua, ha’api’i ana’e i tā tātou mau tamari’i, ’e fa’a’ite ana’e i te ta’ata tei ineine ’ia fa’aro’o.15 Fa’a’ite ana’e i tō tātou mau mana’o hōhonu nō ni’a i te mo’ara’a o te orara’a, ia rātou e ha’amana i te mau fa’aotira’a i roto i te sōtaiete. ’Aita paha rātou e au roa nei i te mea tā tātou e ti’aturi nei, tē pure nei rā tātou ’ia māramarama hope atu ā rātou i te tumu ho’i, nō tātou nei, ’ua hau atu ïa teie mau fa’aotira’a i te hina’aro noa o te hō’ē ta’ata nō tōna orara’a.

Mai te mea ’ua hapū te hō’ē vahine i te hō’ē tamari’i tīa’i-’ore-hia, toro ana’e i te rima here ’e te fa’aitoito, ’e mai te mea e tītauhia, te tauturu moni ato’a, nō te ha’apūai i terā metua vahine, ’ia fāri’i ’oia e fānau i terā tama, ’e ’ia fa’anu’u ā i tōna tere i te tāhuti nei.14

Te nehenehe o te fa’a’amura’a tamari’i

I roto i tō mātou nei ’utuāfare, ’ua ha’amaita’i-rahi-roa-hia mātou ’a piti ’ahuru matahiti i ma’iri, ’ua ha’api’i te hō’ē tamāhine 16 matahiti ē, ’ua hapū ’oia. ’Aita ’oia i fa’aipoipo i te pāpā o terā ’aiū, ’e ’aita rāua e mana’o ra e fa’aea rāua. ’Ua ti’aturi teie tamāhine ē e mea faufa’a teie ora i roto iāna. ’Ua fānau ’oia i te hō’ē tamāhine ’e ’ua fa’ati’a i te hō’ē ’utuāfare parauti’a ’ia fa’a’amu iāna. Nō Bryce rāua ’o Jolinne, ’o ’oia te pāhonora’a i tā rāua mau pure. ’Ua topa rāua iāna i te i’oa ’o Emily ’e ’ua ha’api’i iāna ’ia ti’aturi i tōna Metua i te ao ra ’e i tāna Tamaiti, ia Iesu Mesia.

Hōho’a
Emily rāua ’o Christian

’Ua pa’ari mai Emily. ’Ua māuruuru roa mātou ē, ’ua here Emily rāua tā māua mo’otua tamāroa, ’o Christian, ia rāua, ’e ’ua fa’aipoipo i roto i te fare o te Fatu. I teienei ’ua fānau Emily rāua ’o Christian i tā rāua iho tamāhine iti.

Hōho’a
Emily rāua tāna tamāhine

’Ua pāpa’i mai Emily ’aita i maoro a’enei : « I roto i teie nā ’āva’e hapūra’a e iva, ’ua fāna’o vau i te taime nō te feruri nō ni’a i tō’u iho fānaura’a. ’Ua feruri au i te metua vahine i fāna’u iā’u, 16 noa matahiti tōna. ’A nā roto ai au i te mau māuiui ’e te mau tauira’a nō te hapūra’a, e’ita e nehenehe tā’u ’eiaha e feruri i te tāfifira’a nō te hō’ē tamāhine 16 matahiti […] Tē tahe nei ā tō’u roimata ’ia feruri au i te metua vahine tei fānau iā’u, tei ’ite ē e nehenehe tāna e hōro’a i te orara’a [tāna i hina’aro nō’u ma te tu’u pipiri ’ore] iā’u i roto i te fa’a’amura’a. E’ita tā’u e nehenehe e feruri i te mea tāna i fa’aruru i roto i terā nā ’āva’e e iva—te hi’o-’ē-ra’a-hia ’oia ’a taui ai tōna tino, te orara’a taure’are’a tāna i ’ere, te ’itera’a ē i te hope’a o tāna ’ohipa here ’ei metua vahine, e tu’u ’oia i tāna tama i roto i tō vetahi ’ē rima. ’Ua māuruuru roa vau nō tāna mā’itira’a nounou ’ore, ’aita ’oia i mā’iti e fa’a’ohipa i tōna ti’amāra’a ’ia mā’iti nō te fa’a’ore i tō’u iho nei. » Te parau hope’a a Emily : « ’Ua māuruuru roa vau nō te fa’anahora’a hanahana a te Metua i te ao ra, nō tō’u nā metua fa’ahiahia mau tei [here ’e tei aupuru] iā’u, ’e nō te mau hiero i reira tātou e nehenehe ai e tā’ati ia tātou i tō tātou ’utuāfare ē a muri noa atu. »15

Hōho’a
’Āpapara’a hōho’a

« ’Ua rave atu ra [te Fa’aora] i te hō’ē tamaiti, ’ua tu’u atu ra i rōpū ia rātou, ’ua rave atu ra ho’i ’e ’ua hi’i ihora, nā ’ō atu ra ia rātou, ’O tē ’ite mai i te hō’ē [o teie mau] tamaiti iti mai teie nei nō tō’u nei i’oa, ’ua ’ite mai ïa iā’u ».16

I te taime ’aita ā te mau hia’ai parauti’a e tupu nei

Tē parau nei au i tō’u here ’e tō’u aumihi i te mau ta’ata parau ti’a tei fa’aipoipo ’e e’ita e nehenehe e fānau i te tamari’i ’o tā rātou e tīa’i roa nei, ’e i te mau vahine ’e te mau tāne tei ’ore i fāna’o i te rāve’a ’ia fa’aipoipo mai te au i te ture a te Atua. E mea fifi roa ’ia māramarama i te mau moemoeā tupu ’ore mai te mea e hi’o-noa-hia nā roto i te hi’ora’a tāhuti nei. ’Ei tāvini nā te Fatu, tē parau fafau nei au ia ’outou ē, mai te mea e ha’apa’o maita’i ’outou ia Iesu Mesia ’e i tā ’outou mau fafaura’a, e fāri’i ’outou i te mau ha’amaita’ira’a fa’aho’ona i roto i teie orara’a, ’e tō ’outou mau hina’aro parauti’a i roto pāpa’ara’a mure ’ore a te Fatu.17 E nehenehe e noa’a te ’oa’oa i roto i te tere nō te tāhuti nei, noa atu ā ’aita te tā’āto’ara’a o tō tātou mau tīa’ira’a parauti’a i fa’atupuhia.18

I muri iho i te fānaura’a, e tītau-noa-hia tō tātou tauturu nō te mau tamari’i. Tē vai ra tei hina’aro roa i te reira. I te mau matahiti tāta’itahi, nā roto i te mau ’episekōpo aupuru ’e tā ’outou mau ō rima here nō te ha’apaera’a mā’a ’e te mau ’ō tauturura’a i te ao nei, tē ha’amaita’ihia nei te orara’a o te mau tamari’i e rave rahi mirioni. ’Aita i maoro a’enei, ’ua fa’aara te Peresidenira’a Mātāmua i te tahi fa’ahou tauturu 20 mirioni tārā nō te UNICEF, nō tā rātou tauto’ora’a ’ati a’e i te ao nei e fa’afāna’o e piti miriā pātia ārai.19 ’Ua here te Atua i te mau tamari’i.

Te fa’aotira’a mo’a e fānau i te tamari’i

E mea huru pe’ape’a ē, i roto ato’a i te mau fenua hotu rahi roa o te ao, tē iti ra te mau fānaura’a.20 « Te fa’auera’a a te Atua i tāna mau tamari’i nō te fānau fa’arahi ’e nō te fa’a’ī i te fenua, tē mana noa nei ā ïa. »21 Ahea e fānau ai i te tamari’i, ’e e hia rahira’a tamari’i, e fa’aotira’a ’ōmo’e te reira i rotopū i te tāne ’e te vahine fa’aipoipo ’e te Fatu. Ma te fa’aro’o ’e te pure, e nehenehe teie mau fa’aotira’a mo’a ’ia riro ’ei ’ohipa nehenehe nō te heheura’a.22

E fa’ati’a atu vau i te ’ā’amu o te ’utuāfare Laing nō California Apato’a. Tē pāpa’i nei te tuahine Rebecca Laing :

Hōho’a
Te ’utuāfare Laing

« I te tau ve’ave’a nō te matahiti 2011, e au ē, ’aita atu ai te orara’a o tō mātou ’utuāfare. E mea ’oa’oa tō māua fa’aipoipora’a, e maha tamari’i—9, 7, 5 ’e 3 matahiti…

« E mea ataata roa tō’u mau hapūra’a ’e te mau fānaura’a […] ’e ’ua ’ite māua i te ha’amaita’ira’a [rahi] nō te fānaura’a e maha tamari’i, [ma te mana’o ē] terā ïa tō mātou ’utuāfare. I te ’āva’e ’Ātopa ra ’a fa’aro’o ai au i te ’āmuira’a rahi, ’ua putapū vau i te hō’ē mana’o e’ita e nehenehe e hape, e fānau ā māua i te tahi atu tama. ’A feruri ’e ’a pure ai māua LeGrand […] ’ua pāpū ia māua ē, e ’ōpuara’a ’ē tā te Atua nō mātou, ta’a ’ē i tā mātou nei.

« ’Ua hapū fa’ahou vau ’e ’ua fānau i roto i te fifi, ’e ’ua ha’amaita’ihia mātou i te hō’ē ’aiū tamāhine nehenehe. ’Ua topa māua i tōna i’oa ’o Brielle. E temeio mau ’oia. Ma’a taime i muri mai i tōna fānaura’a, i te [piha fānaura’a] noa, ’ua fa’aro’o vau i te reo o te Vārua e’ita e nehenehe e hape : « Tē vai fa’ahou ra hō’ē. »

« Toru matahiti i muri mai, te tahi fa’ahou semeio, ’o Mia ïa. ’Ua riro ’o Brielle ’e ’o Mia ’ei ’oa’oara’a rahi nō tō mātou ’utuāfare. » Tāna parau hope’a : « E ’oa’oara’a rahi a’e tē tae mai nō te vai-matara-ra’a i te arata’ira’a a te Fatu ’e te pe’era’a i tāna fa’anahora’a nō tātou, rahi a’e […] i te tūru’ira’a i ni’a i tō tātou iho māramarama. »23

Hōho’a
Brielle rāua ’o Mia Laing

’Ua here te Fa’aora i te tamari’i iti tāta’itahi.

« ’E ’ua rave atu ra ’oia i tā rātou mau tamari’i ri’i, ha’amaita’i tāta’i hō’ē ihora ia rātou […]

« E […] nānā a’era rātou i tō rātou mata i ni’a i te ra’i […] ’e hi’o a’era rātou i te mau melahi […] tē pou mai ra rātou nō te ra’i mai nā roto i te auahi […] e ha’a’ati a’era i te mau tamari’i ra […] ’e ’ua tauturu mai ra te mau melahi ia rātou. »24

Tē parau pāpū nei au ē ’aita tō ’outou iho tere ’ei tamari’i nā te Atua i ha’amata ’a huti mātāmua ai tō ’outou māhāhā i te mata’i i te fenua nei, ’e e’ita te reira e hope i te hutira’a aho hope’a i te tāhuti nei.

’Ia ha’amana’o noa tātou ē, tē tae mai nei te tamari’i vārua tāta’itahi a te Atua i te fenua nei nō tōna iho tere.25 ’Ia maeva tātou ia rātou, ’ia pāruru ia rātou ’e ’ia here noa ia rātou. ’A fāri’i ai ’outou i teie mau tamari’i faufa’a rahi i te i’oa o te Fa’aora ’e ’a tauturu ai ia rātou i ni’a i tō rātou tere mure ’ore, tē parau fafau nei ’au ia ’outou ē, e ha’amaita’i te Fatu ia ’outou ’e e fa’atae mai ’oia i tōna here ’e tōna mana’o fāri’i i ni’a ia ’outou. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Rata a te hō’ē ta’ata.

  2. Rata a te hō’ē ta’ata. Hi’o « ’Ua ’ite au tē ora nei tō’u Fatu », Te mau hīmene, N°69.

  3. Rata a te hō’ē ta’ata.

  4. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42:45

  5. Joseph F. Smith, i roto Conference Report, ’Ēperēra 1916, 3.

  6. I roto Trent Toone, « ‘A Fulness of Joy’: President Nelson Shares Message of Eternal Life at His Daughter’s Funeral », Church News, 19 nō Tēnuare 2019, thechurchnews.com.

  7. Hi’o « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao Nei », ChurchofJesusChrist.org.

  8. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 138:56.

  9. Ieremia 1:5. Tē fa’ati’a nei te Faufa’a ’Āpī nō Ioane Bāpetizo tei ’ōu’a i roto i te ’ōpū ’a fārerei ai Elisabeta ’ia Maria, tei hapū ia Iesu (hi’o Luka 1:41).

  10. Te ti’ara’a mau a Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a Nnei

    « Tē ti’aturi nei Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i roto i te mo’ara’a o te ora ta’ata nei. Nō reira, tē pāto’i nei te ’Ēkālesia i te ha’amaruara’a tamari’i ’ōpuahia nō tō te ta’ata iho au maita’i ’aore rā, nō te au maita’i i te pae tōtiare, ’e tē fa’aitoito nei i tōna mau melo ’eiaha e tūra’i, e rave, e fa’anaho, e ’aufau ’aore rā e fa’aitoito i te ha’amaruara’a tamari’i.

    « Tē fa’ati’a nei te ’Ēkālesia i tōna mau melo nō te tahi tumu ta’a ’ē :

    « ’Ia hapū te vahine nā roto i te māferara’a ’aore rā te hara toto, ’aore rā

    « ’Ia parau te hō’ē taote ’aravihi ē, e mea atāta roa te reira nō te ea ’e te ora o te metua vahine, ’aore rā

    « ’Ia parau te hō’ē taote ’aravihi ē, e mau fifi rahi tō te fētō ’e e’ita te ’aiū e ora mai i te fānaura’a.

    « Tē ha’api’i nei te ’Ēkālesia i tōna mau melo ē noa atu ā teie mau fa’anahora’a ta’a ’ē, e ’ere te reira i te parau fa’ati’a ’ōhie nō te ha’amaruara’a tamari’i. E ’ohipa teimaha mau te ha’amaruara’a tamari’i ’e e ’ōpua-noa-hia te reira i muri mai teie mau ta’ata e paraparau i tō rātou feiā fa’atere o te ’Ēkālesia ’e ’ua fāri’i nā roto i te pure ē, ’ua tano tā rātou fa’aotira’a.

    « ’Aita te ’Ēkālesia e au nei, ’aita ato’a e pāto’i nei i te mau ’ōpuara’a ture ’aore rā te mau ta’ahira’a nō ni’a i te ha’amaruara’a tamari’i » (« Abortion », Newsroom, newsroom.ChurchofJesusChrist.org ; hi’o ato’a Buka arata’i rahi : Te tāvinira’a i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, 38.6.1, ChurchofJesusChrist.org).

  11. Gordon B. Hinckley, « Walking in the Light of the Lord », Ensign, Nov. 1998, 99 ; Liahona, Tēnuare 1999, 117.

    ’Ua parau mai te peresideni Gordon B. Hinckley ē :

    « E ’ohipa hā’iri’iri te ha’amaruara’a tamari’i, e mea ha’apito, e ’ohipa e fa’atae mai i te ha’amā ’e te ’oto ’e te tātarahapara’a.

    « Tē fa’ahapa nei mātou i te reira, terā rā, tē fāri’i nei mātou i te taime ’ua hapū te vahine nō te hara toto ’aore rā te māferara’a, i te taime e ataatara’a pāpū e vai ra i ni’a i te ora ’aore rā te ea o te metua vahine, nō roto mai i te mau taote mana, ’aore rā i te taime ’ua fa’aoti te mau taote mana ē, e mau fifi pāpū i ni’a i te ’aiū ’e e’ita ’oia e ora mai i muri iho i te fānaura’a.

    « E mea varavara rā, e mea iti roa te taime te reira e nehenehe e tupu. I terā mau taime, tē anihia nei i te feiā tē vai ra tō rātou mau uira’a, ’ia paraparau i tō rātou feiā fa’atere ’e ’ia pure ma te mana’o hina’aro mau, nō te fāri’i i te ha’apāpūra’a nā roto i te pure hou ’a rave ai i te reira » (« What Are People Asking about Us ? », Ensign, Nov. 1998, 71 ; Liahona, Tēnuare 1999, 83–84).

  12. Hi’o Neil L. Andersen, The Divine Gift of Forgiveness (2019), 25.

    I te hō’ē taime i te fenua Farāni, i roto i te hō’ē uiuira’a bāpetizora’a, ’ua paraparau mai te hō’ē vahine iā’u nō tāna ha’amaruara’a tamari’i e rave rahi matahiti nā mua atu. ’Ua māuruuru vau nō tōna maita’i. ’Ua bāpetizohia. Hō’ē matahiti mai te reira i muri mai, ’ua tāniuniuhia mai. I roto i terā matahiti mai tōna bāpetizora’a, ’ua ha’api’ihia teie vahine fa’ahiahia mau e te Vārua Maita’i. Tē ta’i ra ’oia i ni’a i te niuniu : « Tē ha’amana’o ra ’oe […] i tā’u i fa’ati’a atu nō ni’a i te ha’amaruara’a tamari’i e rave rahi matahiti nā mua atu ? I tātarahapa na vau nō te mea tā’u i rave. I teie rā matahiti i ma’iri, ’ua taui roa vau […] ’Ua fāriu tō’u ’ā’au i ni’a i te Fa’aora […] ’Ua māuiui roa vau nō te teimaha o tā’u hara, ’aita tā’u e rāve’a nō te fa’ahoi atu. »

    ’Ua putapū a’era vau i te here rahi o te Fatu nō teie vahine. ’Ua parau te peresideni Boyd K.Packer : « Te fa’aho’ira’a i te mea e’ita e roa’a ia ’outou ’ia fa’aho’i atu, te fa’aorara’a i te pēpē e’ita e roa’a ia ’outou ’ia fa’aora mai, te tātā’ira’a i te mea tā ’outou i tupararī ’e ’o tē ’ore e roa’a ia ’outou ’ia tātā’i mai, ’o te tumu mau ïa nō te tāra’ehara a te Mesia. Mai te peu e mea ’āueue ’ore tō ’outou hina’aro ’e tō ’outou ineine e ’aufau i te ‘iti hope’a ra’ [hi’o Mataio 5:25–26], e vaiihohia ïa te ture nō te fa’aho’ira’a. E fa’autahia te fa’ahepora’a mai ni’a ia ’outou i ni’a i te Fatu. Nāna e ’aufau i tā ’outou tārahu. » (« The Brilliant Morning of Forgiveness », Ensign, Nov. 1995, 19–20). ’Ua ha’apāpū atu vau iāna i te here o te Fa’aora. ’Aita te Fatu i ha’amāmā noa i te hara i ni’a iāna, ’ua ha’apūai ato’a rā iāna ’e ’ua tāmā i tōna vārua. (Hi’o Neil L. Andersen, The Divine Gift of Forgiveness, 154–56.)

  13. Hi’o Dallin H. Oaks, « Pārurura’a i te mau tamari’i », Liahona, Novema 2012, 43–46.

  14. E hōpoi’a ato’a nā te metua tāne ’ia pāruru i te orara’a o te hō’ē tamāhine ’aore rā te hō’ē tamaiti nā te Atua. E hōpoi’a tō te mau metua tāne ato’a, i te pae manava, i te pae vārua ’e i te pae faufa’a, ’ia fāri’i i te hō’ē tama i fenua nei, ’ia here ’e ’ia aupuru iāna.

  15. Rata a te hō’ē ta’ata.

  16. Mareko 9:36–37.

  17. Hi’o Neil L. Andersen, « A Compensatory Spiritual Power for the Righteous » (Brigham Young University Education Week devotional, 18 nō ’Ātete 2015), speeches.byu.edu.

  18. Hi’o Dallin H. Oaks, « The Great Plan of Happiness », Ensign, Nov. 1993, 75 ; hi’o ato’a Russell M. Nelson, « Choices », Ensign, Nov. 1990, 75.

  19. Hi’o « Bishop Caussé Thanks UNICEF and Church Members for COVID-19 Relief », Newsroom, 5 nō Māti 2021, newsroom.ChurchofJesusChrist.org.

  20. ’Ei hi’ora’a, ’āhani ’ua tāpe’a noa te fenua Marite i tāna fāito ’ōpūfānau nō te matahiti 2008, ’a 13 noa matahiti, e 5,8 mirioni fa’ahou ïa tamari’i ora i teie mahana (hi’o Lyman Stone, « 5.8 Million Fewer Babies: America’s Lost Decade in Fertility », Institute for Family Studies, 3 nō Fepuare 2021, ifstudies.org/blog).

  21. « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », ChurchofJesusChrist.org. Tē parau ra te mau pāpa’ira’a mo’a ē « te tamari’i ra, e tufa’a ïa nō ’ō ia Iehova ra » (Salamo 127:3). Hi’o Russell M. Nelson, « E aha te huru o te pa’ari o to tātou tumu », Liahona, Tiurai 2002, 83–84 ; hi’o ato’a Dallin H. Oaks, « Te parau mau ’e te fa’anahora’a », Liahona, Nov. 2018, 27.

  22. Hi’o Neil L. Andersen, « Te mau Tamari’i », Liahona, Novema 2011.

  23. Rata a te hō’ē ta’ata, 10 nō Māti 2021.

  24. 3 Nephi 17:21, 24.

  25. « I tōna ti’ara’a mau, e mau ta’ata rātere ana’e tātou—’ei mau ta’ata mā’imi i roto i te tāhuti nei. ’Aita [tātou e fāna’o nei i te mea i ’itehia na e tātou nā mua atu]. E mea tītauhia rā ia tātou ’ia nā ni’a atu i te mau fifi ’e te mau ’ārepurepura’a o tō tātou iho nei tere i ni’a i te fenua nei » (Thomas S. Monson, « The Bridge Builder », Liahona, Nov. 2003).