’Āmuira’a rahi
Teie tō tātou tau !
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2021


Teie tō tātou tau !

’Ua tono mai te Atua ia tātou i’ō nei, i teienei, i teie taime faufa’a roa o te ’ā’amu.

I te matahiti 1978, ’ua ti’a vau i ni’a i te hō’ē tahua fa’ahorora’a pōpō i roto i te hō’ē tahua tū’aro tei ’ī roa e 65 000 ta’ata. I mua iā’u tē vai ra e rave rahi mau ta’ata ti’apa’i, ’e ’ia hi’ohia atu, e au ē, tē hina’aro ra rātou e ’ōfati i tō’u upo’o. Tā’u terā ha’utira’a mātāmua ’ei ta’ata tāora pōpō mātāmua i roto i te tā’atira’a fa’ahorora’a pōpō nō te fenua, ’e tē ha’uti ra mātou i te mau ti’ara’a ’aito nō te Super Bowl. E fa’a’ite atu rā vau ia ’outou, ’ua uiui noa vau ē, ’ua rava’i ānei tō’u ’aravihi nō te ti’a i ni’a i te tahua. ’Ua ’ōtohe au nō te tāora i tā’u tāorara’a mātāmua, ’e i te fa’aru’era’a vau i te pōpō, ’ua fa’aūhia mai au ma te pūai ’aore ā vau i ’ite a’enei i te reira huru. I taua taime ra, ’a tārava noa ai au i raro a’e i te hō’ē ’āpapara’a maona teimaha, ’ua māere au ē, e aha tā’u ’ohipa i reira. E ti’a iā’u ’ia rave i te hō’ē fa’aotira’a. E vaiiho ānei au i tō’u mau fē’a’a ’ia upo’oti’a i ni’a iā’u, ’aore rā, e ’imi ānei au i te itoito ’e i te pūai nō te ti’a i ni’a ’e ’ia ha’uti ?

Hōho’a
Te tāorara’a mātāmua

Associated Press

I tāua taime ra, ’aita vau i ’ite ē, e nāhea teie ’ohipa i te fa’aineine iā’u nō te mau mea a muri a’e. ’Ua tītauhia iā’u ’ia ha’api’i mai ē, e nehenehe au e riro ’ei mea pūai ’e te itoito i mua i te mau tupura’a fifi.

E ’ere paha te hō’ē ha’utira’a fa’ahoro pōpō i te mea faufa’a roa mai te mau tāmatara’a tā tātou e fa’aruru nei. I te rahira’a o te taime, ’aita e ’itehia te hō’ē tahua tu’aro tei ’ī i te ta’ata māta’ita’i. Tā ’outou rā mau fa’aotira’a papū, e aura’a mure ’ore ïa tō te reira.

’Aita paha tātou e mana’o nei ē, e mara’a ia tātou te reira tāmatara’a. Terā rā, tē hi’o mai nei tō tātou Metua i te ao ra ia tātou ’ei feiā patu mata’u ’ore i tōna bāsileia. Nō reira ’oia i tono mai ai ia tātou i’ō nei i roto i teie tau faufa’a rahi roa o te ’ā’amu o te ao nei. Teie tō tātou tau !

’A fa’aro’o mai nā i te parau a te peresideni Russell M. Nelson i muri noa iho i tōna rirora’a ’ei peresideni nō te ’Ēkālesia : « E rave tō tātou Fa’aora ’e te Tāra’ehara, ’o Iesu Mesia, i te tahi ’o tāna mau ’ohipa pūai a’e mai teie atu nei ’e tae atu i te taime e ho’i fa’ahou mai ai ’oia. E ’ite tātou i te mau fa’a’itera’a temeio ē, tē peresideni nei te Atua te Metua ’e tāna Tamaiti ’o Iesu Mesia i ni’a i teie ’Ēkālesia ma te mana ’e te hanahana.(« Heheura’a nō te ’Ēkālesia, heheura’a nō tō tātou orara’a », Liahona, Mē 2018, 96).

Mau ’ohipa pūai a’e ? Mau fa’a’itera’a temeio ? Mai te aha ïa te huru o te reira ? E aha tā tātou ’ohipa, ’e nāhea tātou e māramarama ai i te ’ohipa e rave ? ’Aita vau i ’ite i te mau pāhonora’a ato’a, ’ua ’ite rā vau ē, tē hina’aro nei te Fatu ’ia ineine tātou ! E mea faufa’a mau ’ia fa’a’ohipa i te mana autahu’ara’a ma te ti’amā.

Tē ti’aturi ra ānei tātou i te peropheta o te Atua ? E nehenehe ānei tātou e ’ite ’e e fa’atupu i tō tātou haere’a ? ’Ē, e nehenehe tātou, ’e ’oia ïa, e tītauhia ia tātou, nō te mea teie tō tātou tau !

’Ia fa’aro’o ana’e tātou i te mau ’ā’amu nō te mau tāvini pūai o te Atua tei haere mai i mua ia tātou—mai ia Mose, Maria, Moroni, Alama, Esetera, Iosepha, ’e e rave rahi atu ā—mai te huru ra ē, e mea rarahi a’e rātou i te orara’a. ’Aita rā rātou i ta’a ’ē roa atu ia tātou. E mau ta’ata mātarohia rātou tei fa’aruru i te mau tāmatara’a. ’Ua ti’aturi rātou i te Fatu. ’Ua rave rātou i te mau mā’itira’a ti’a i te mau taime faufa’a mau. ’E, ma te fa’aro’o ia Iesu Mesia, ’ua rave rātou i te mau ’ohipa i tītauhia i tō rātou ra taime.

Hōho’a
Te peropheta Iotua

Goodsalt

’A hi’o na i te ’aito o te Faufa’a Tahito ’o Iosua. ’Ua riro ’oia ’ei pipi ha’apa’o nō Mose, hō’ē o te mau ti’a fa’atere rahi a’e i roto i te ’ā’amu. I muri a’e i te revara’a o Mose, ’o te tau ïa o Iosua. ’Ua tītauhia iāna ’ia arata’i i te tamari’i ’Īsera’ela i roto i te fenua i parauhia ra. Nāhea ’oia i te ravera’a i te reira ? ’Ua fānauhia ’e ’ua pa’ari o Iosua i roto i te fa’atītīra’a i Aiphiti. ’Aita tāna e buka arata’i ’aore rā e video ha’api’ira’a nō te tauturu iāna. ’Aita ato’a tāna e niuniu ’āfa’ifa’i ! Terā rā ’ua fāri’i ’oia i teie parau fafau nō ’ō mai i te Fatu ra :

« Mai iā’u i piha’i ato’a iho ia Mose ra, ’ei piha’i ato’a iho ho’i au ia ’oe : E ’ore roa ho’i au e tāhemo atu ia ’oe, e ’ore ho’i e fa’aru’e ia ’oe.

« E fa’a’eta’eta ’oe, ’e ’ia itoito roa » (Iosua 1:5–6).

I tō’u rirora’a ’ei Hitu ’Ahuru ’āpī ’e te ’aravihi ’ore, ’ua fāri’i au i te hō’ē niuniu rū nō roto mai i te piha tōro’a a te Peresidenira’a mātāmua, tē ani mai ra e ti’a ānei iā’u ’ia mono i te peropheta nō te fārerei i te hō’ē feiā ’āpī tamāroa i roto i te fare utuutura’a—i terā iho taime. ’O Zach te i’oa o te reira taure’are’a. Tē fa’aineine ra ’oia ’ia riro ’ei misiōnare terā rā ’ua tupu te hō’ē ’āti purūmu ’e ’ua pēpē roa tōna upo’o.

’A tere ai au i te fare ma’i, ’ua tere haere tō’u ferurira’a. E ta’ata horohoro ’ohipa nō te peropheta—e fa’ao’ō’o paha te reira ? E aha tā’u e fa’aruru atu ? Nāhea vau ’ia tauturu i teie taure’are’a ? ’Ua rava’i ānei tō’u fa’aro’o ? ’Ua riro a’era te pure tu’utu’u ’ore ’e te ’itera’a ē, tē mau ra vau i te mana o te autahu’ara’a mo’a ’ei mau tutau nō’u.

I tō’u taera’a atu, tē tārava ra ’o Zach i roto i te hō’ē ro’i fare ma’i. Tē ti’a ra te hō’ē tuati ma’i ’ua ineine nō te tura’i iāna i roto i te piha tāpūra’a ’ia ti’a i te mau taote ’ia ha’amāmā i te teimaha e vai ra i ni’a i tōna roro. ’Ua hi’o atu vau i tōna metua vahine e ta’i noa ra ’e hō’ē hoa taure’are’a mata’u i pīha’i noa atu, ’e ’ua ’ite pāpū vau ē, e hina’aro ’o Zach i te hō’ē ha’amaita’ira’a autahu’ara’a. ’Aita i maoro a’e nei, te fāri’ira’a tōna hoa i te autahu’ara’a a Melehizedeka nō reira ’ua ani au iāna ’ia tauturu mai iā’u. ’Ua ’ite au i te mana o te autahu’ara’a ’a hōro’a ai māua i te hō’ē ha’amaita’ira’a ia Zach. I muri iho, ’ua fa’ahoro-’oi’oi-hia atu ra ’oia nō te tāpūra’a, ’e ’ua ha’apāpū mai ra te hō’ē mana’o hau ē, nā te Fa’aora e ha’apa’o i te mau ’ohipa mai te au i tōna pa’ari.

’Ua pata te feiā rapa’au i te hō’ē hōho’a rātio hope’a hou ’a rave ai i te fa’aotira’a hope’a. ’Ua ’ite a’era rātou ma te māere rahi ē, ’aita e tītauhia ’ia tāpū.

I muri a’e i te mau rapa’āura’a e rave rahi, ’ua ha’api’i mai o Zach i te haere ’e i te paraparau fa’ahou. ’Ua tāvini ’oia i te hō’ē misiōni manuia maita’i, ’e i teienei tē aupuru nei ’oia i te hō’ē ’utuāfare nehenehe roa.

’Oia mau, e ’ere mai te reira te hope’ara’a i te mau taime ato’a. ’Ua hōro’a vau i te tahi atu mau ha’amaita’ira’a autahu’ara’a i roto hō’ē ā fāito fa’aro’o, ’e ’aita te Fatu i hōro’a mai i te fa’aorara’a hope roa i roto i teie orara’a. E ti’aturi tātou i tāna mau fā ’a vaiiho atu ai te mau hope’ara’a iāna ra. E’ita tātou e nehenehe e mā’iti i te mau taime ato’a i te hope’ara’a o tā tātou mau ’ohipa, terā rā e nehenehe tātou e mā’iti ’ia ineine nō te rave.

E’ita roa atu paha ’outou e tītauhia ’ia mono ’outou i te peresidenira’a mātāmua i roto i te hō’ē tupura’a nō te hō’ē orara’a fifi. Terā rā, e tītauhia ia tātou pā’āto’a ’ia rave i te mau ’ohipa e taui i te orara’a ’ei mono nō te Fatu. E’ita ’oia e fa’aru’e ia tātou. Teie tō tātou tau !

Tei roto ’o Petero te ’āpōsetolo fa’atere nō te Fa’aora, i te hō’ē poti i roto i te vero, ’a ’ite atu ai ’oia ia Iesu i te haerera’a nā ni’a i te miti. ’Ua hina’aro ’oia e haere atu iāna ra, ’e ’ua parau mai ra te Fa’aora, « Haere mai ». Ma te itoito ’e ma te temeio, ’ua fa’aru’e ’o Petero i te pārurura’a o te poti ’e ha’amata a’era i te haere i te Fa’aora ra. ’Ia rōtahi a’era rā ’o Petero i ni’a i te mata’i ’ū’ana, paruparu ihora tōna fa’aro’o. « Mata’u ihora ’e tē paremo ra i raro ’ua pi’i atu ra, ’e te Fatu ’ia ora vau. ’Ua fa’atoro mai ra Iesu i tāna rima i reira ra, haru mai ra iāna ». (Hi’o Mataio 14:22–33.)

Hōho’a
Iesu e haru mai ra

’Ia pūpuhi ana’e mai te mata’i i roto i tō tātou orara’a, i hea tō tātou rōtahira’a ? ’A ha’amana’o ē, tē vai noa ra hō’ē tumu nō te pūai ’e te itoito. Tē toro mai nei Iesu te rima ia tātou, mai tāna i fa’atoro atu ia Petero ra. Mai te mea e haere tātou iāna ra, e fa’aora ’oia ia tātou ma te here. Nōna tātou. ’Ua parau ’oia, « ’eiaha e mata’u : ’ua fa’aorahia ’oe e au, nā’u i ma’iri i tō i’oa na ; nō’u ’oe ». E upo’oti’a ’oia i roto i tō ’outou orara’a mai te mea e vaiiho tātou iāna ’ia upo’oti’a. Nā ’outou e mā’iti. (Hi’o Russell M. Nelson « ’A vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a », Liahona, Novema 2020, 92–95.)

« ’A fa’ata’a na ’outou i teie nei mahana i tā ’outou e ha’amori […] ’āre’a vau ’e tō’u ato’a ra ’utuāfare, e ha’amori ïa mātou ia Iehova » (Iosua 24:15). Nō te mau mā’itira’a tāna i rave ’ia tāvini i te Fatu, ’ua riro mai ’o Iosua ’ei fa’atere rahi i tōna ra ’anotau. E a’u mau hoa here, tō tātou teie tau ! ’E nā tā tātou mau mā’itira’a e fa’ata’a i tō tātou haere’a (’a hi’o Thomas S. Monson, « Nā te mau fa’aotira’a e fa’ata’a i te haere’a » [Brigham Young University fireside, 6 nō Novema 2005], speeches.byu.edu).

’A tāvini ai au ’ei ’episekōpo, tē vai ra tā mātou hō’ē parau tumu i roto i tā mātou pāroita : Te mau mā’itira’a maita’i o te ’oa’oa ïa—ē a muri noa atu. ’Ia fārerei mai te feiā ’āpī iā’u i roto i te vāhi harera’a e parau mai rātou ē, « Bishop, te rave nei au i te mau mā’itira’a maita’i ! » Terā te hō’ē moemoeā o te ’episekōpo !

E aha tā tātou e parau nei ē, « mā’itira’a maita’i ? » I te hō’ē taime ’ua ui te hō’ē ta’ata ia Iesu, « E Rabi, tei hea te parau rahi i roto i te ture ? » ’Ua pāhono mai ra ’oia :

« Hina’aro ’oe i tō Atua ia Iehova ma tō ’ā’au ato’a, ’e ma tō vārua ato’a, ’e ma tō mana’o ato’a.

« ’O te ture mātāmua ’e te hau i te rahi.

« ’E mai te reira ato’a te piti, e aroha atu ’oe i tō ta’ata tupu, mai tō aroha ia ’oe iho na » (Mataio 22:36–39).

’Aita vau i ’ite nō ’outou, iā’u rā, ’ia tai’o ana’e au i teie nā ture rahi, e ’ite au i te toru o te ture : ’ia here ia ’oe iho.

’Aita a’enei ’outou i feruri ’ia here ia ’outou iho ’ei fa’auera’a ? E nehenehe ānei tā tātou e here mau i te Atua ’e e here i tāna mau tamari’i mai te mea ē, ’aita tātou e here ia tātou iho ?

’Aita i maoro a’e nei, ’ua a’o te hō’ē ti’a fa’atere pa’ari i te hō’ē ta’ata e tāmata ra ’ia upo’oti’a i ni’a i te mau mā’itira’a ’ino i te mau matahiti e rave rahi. ’Ua ha’amā teie ta’ata, ma te mana’o fē’a’a ē, e ti’a ānei iāna ’ia fāri’i i te here o te hō’ē ta’ata.

’Ua parau atu ra tōna ti’a fa’atere iāna, « e ’ite te Fatu ia ’oe, tē here nei ’oia ia ’oe, ’e ’ua māuruuru ’oia ia ’oe ’e te mau ta’ahira’a itoito tā ’oe e rave nei ». I muri iho rā, parau fa’ahou atu ra ’oia, « e ti’a ia [’oe] ’ia fa’aro’o i te fa’auera’a ’ia here ia ’oe iho i reira ’oe e ’ite ai i te here o te Atua ’e ’ia here ia vetahi ’ē ».

I te fa’aro’ora’a tei taea’e i terā parau a’o, ’ua ’ite a’era ’oia i te orara’a nā roto i te mau mata ’āpī. I muri a’e, ’ua parau ’oia, « ’Ua pau tō’u orara’a tā’āto’a i te tāmatara’a i te ’imi i te hau ’e te fāri’ira’a. ’Ua ’imi au i terā mau mea i roto i te mau vāhi tano ’ore. I roto ana’e i te here o te Metua i te ao ra ’e o te Fa’aora e nehenehe ai au e ’ite i te tāmāhanahana. ’Ua ’ite au ē, tē hina’aro nei rāua ’ia here au iā’u iho, terā ana’e te rāve’a e ’ite ai au i tō rāua here iā’u ».

Tē hina’aro nei tō tātou Metua i te ao ra ’ia here tātou ia tātou iho—’eiaha nō te riro mai ’ei ta’ata te’ote’o ’aore rā nō te ha’apa’o noa iā’u iho, nō te hi’o rā ia tātou iho mai tāna e hi’o ia tātou : ’o tātou tāna mau tamari’i here. ’Ia ō ana’e teie parau mau i roto roa i tō tātou ’ā’au, e tupu i te rahi tō tātou here i te Atua. ’Ia hi’o ana’e tātou ia tātou iho ma te fa’atura mau, e matara tō tātou ’ā’au nō te fa’a’ite ato’a i te reira huru ia vetahi ’ē. Rahi atu tō tātou ’itera’a i tō tātou faufa’a hanahana, maita’i ato’a atu tō tātou hāro’aro’ara’a i teie parau mau hanahana : ’oia ho’i, ’ua tono mai te Atua ia tātou i’ō nei, i teie taime, i teie taime faufa’a roa o te ’ā’amu, ’ia ti’a ho’i ia tātou ’ia rave i te maita’i rahi a’e nā roto i tō tātou mau tārēni ’e tō tātou mau hōro’a. Teie tō tātou tau ! (Hi’o Russell M. Nelson ; « Becoming True Millennials » [purera’a ’ati ti’a i te ao nei nā te feiā ’āpī pa’ari, 10 nō Tēnuare 2016], broadcasts.ChurchofJesusChrist.org).

’Ua ha’api’i mai Iosepha Semita ē, te mau peropheta ato’a i te mau tau ato’a, tei « hi’o mai ma te ’oa’oa i te mahana tā tātou e ora nei… ’ua hīmene rātou ’e ’ua pāpa’i ’e ’ua tohu nō teie mahana… e nūna’a ha’amaita’ihia tātou tā te Atua i [mā’iti] nō te fa’atupu i te hanahana o te mahana hope’a nei » (Teachings of Presidents of the Church: Joseph Smith [2007], 186).

’A fa’aruru ai ’outou i tā ’outou mau tāmatara’a i te mau mahana ato’a, ’a ha’amana’o i teie pūpūra’a pāpū nā Elder Jeffrey R. Holland : « E hōpoi’a rahi tē vai nei i ni’a i tō tātou tapono, e riro te reira ’ei ’ohipa hanahana ’e te manuia… ’Ua fa’a’ite-a’ena-hia te rē i roto i teie tata’ura’a hope’a. Tei roto aʼena te rē i te mau buka… te mau pāpaʼiraʼa moʼa ! (« Be Not Afraid, Only Believe » [a’ora’a i te mau ’orometua o te Fa’anahora’a Ha’api’ira’a a te ’Ēkālesia, 6 nō Fepuare 2015], broadcasts.ChurchofJesusChrist.org).

I teie hope’a hepetoma nehenehe nō Pāsa, tē fa’atae atu nei au i te anira’a ’ia pure tātou pā’āto’a nō te ’ite ’e nō te rave i tā tātou iho mau ’ohipa, ’a fa’aineine ai tātou nō te mahana hanahana e ho’i mai ai te Fa’aora. Tē here nei te Fatu ia tātou hau atu i te ti’a ia tātou ’ia hāro’aro’a, ’e e pāhono mai ’oia i tā tātou mau pure. Tei ni’a ānei tātou i te tahua fa’ahorora’a popo, i roto ānei i te piha o te fare ma’i, ’aore rā, i te tahi atu vāhi, e nehenehe tātou e riro ’ei tuha’a faufa’a nō teie mau ’ohipa fa’ahiahia—nō te mea teie tō tātou tau ! I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.