’Āmuira’a rahi
E aha tā tō tātou Fa’aora i rave nō tātou ?
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2021


E aha tā tō tātou Fa’aora i rave nō tātou ?

’Ua rave Iesu Mesia i te mea faufa’a tumu roa nō tō tātou tere nā roto i te tāhuti nei ’ia tae i te hope’a i vauvauhia i roto i te fa’anahora’a a tō tātou Metua i te ao ra.

I roto i te hō’ē rurura’a ’āmuira’a titi nō te pō mahana mā’a, e rave rahi matahiti i ma’iri, ’ua farerei au i te hō’ē vahine tei parau mai ē, ’ua anihia ’oia ’ia ho’i mai i te purera’a i muri a’e e rave rahi matahiti tāivara’a, terā rā ’aita ’oia e ’ite ra i te hō’ē noa a’e tumu e nā reira ai ’oia. Nō te fa’aitoito iāna, ’ua nā ’ō atu vau : « ’Ia feruri ana’e ’oe i te mau mea ato’a tā te Fa’aora i rave nō ’oe, e rave rahi tumu nō te ho’i mai e ha’amori iāna ’e e tāvini iāna. » ’Ua hitimahuta vau i tāna pāhonora’a : « E aha ho’i tāna i rave nō’u ? »

Hōho’a
Te Tae-piti-ra’a mai

E aha tā Iesu Mesia i rave nō tātou tāta’itahi ? ’Ua rave ’oia i te mea faufa’a tumu roa nō tō tātou tere i te tāhuti nei ’e ’ia tae i te hope’a i vauvauhia i roto i te fa’anahora’a a tō tātou Metua i te ao ra. E paraparau atu vau nō ni’a e maha tuha’a rahi o terā fa’anahora’a. I roto i nā tuha’a tāta’itahi, ’o tāna Tamaiti fānau tahi, ’o Iesu Mesia te pū. Te mea i tūra’i i te reira mau mea ato’a, « ’o tō te Atua aroha ïa, tei tauturu mai i te ’ā’au o te mau tamari’i a te ta’ata nei ; nō reira, e mea hina’arohia ïa i te mau mea ato’a » (1 Nephi 11:22).

I.

Te mahana nā mua a’e i te sābati Pāsa, e taime tano ïa nō te paraparau nā mua nō ni’a i te ti’afa’ahoura’a o Iesu Mesia. ’O te ti’afa’ahoura’a mai te pohe mai te pou tāmarū ’ā’au o tō tātou fa’aro’o. E tu’u mai te reira i te aura’a i tā tātou ha’api’ira’a tumu, te itoito i tō tātou huru, ’e te tīa’ira’a i tō tātou ananahi.

Nō te mea hoʼi ē tē tiʼaturi nei tātou i te mau fa’a’itera’a a te Bibilia ʼe a te Buka a Moromona nō te tiʼafaʼahouraʼa mau o Iesu Mesia, tē fāri’i ato’a nei tātou i te mau haʼapiʼiraʼa e rave rahi i roto i te mau pāpaʼiraʼa moʼa ē, e tae atoʼa mai taua huru tiʼafaʼahouraʼa ra i te mau taʼata atoʼa i ora a’e nei i ni’a i te fenua nei.1 Mai tā Iesu i ha’api’i : « Nō te mea e ora vau, e ora ato’a ho’i ’outou » (Ioane 14:19). ’E ’ua ha’api’i tāna ’āpōsetolo ē « e fa’ati’ahia tei pohe ma te tāhuti ’ore » ’e e riro « teie nei tino tāhuti noa ’ei tino tāhuti ’ore » (1 Korinetia 15:52, 54).

Hōho’a
Te ti’a-fa’ahou-ra’a

’Ua hau atu rā tā te Ti’afa’ahoura’a e hōro’a nei ia tātou, hau atu i te parau pāpū nō te tāhuti ’ore. E taui te reira i te huru tātou e hi’o i te orara’a tāhuti nei.

E hōro’a mai te Ti’afa’ahoura’a i te hi’ora’a ātea ’e te pūai nō te fa’a’oroma’i i te mau tāmatara’a tāhuti nei tā tātou tāta’itahi e fa’aru’u nei, nā reira ato’a tei fa’aruruhia e tei herehia. E hōro’a mai te reira i te rāve’a ’āpī nō te hi’o i te humara’a pae tino, pae ferurira’a ’e pae manava ’o tē ro’ohia i te fānaura’a ’aore rā i roto i tō tātou orara’a tāhuti nei. E hōro’a mai te reira i te pūai nō te fa’a’oroma’i i te ’oto, te manuia ’ore ’e te mā’ino’ino. Nō te mea ’ua ha’apāpūhia mai te Ti’afa’ahoura’a ia tātou tāta’itahi, ’ua ’ite tātou ē, teie mau humara’a ’e mau tāfifira’a, nō te hō’ē tau poto noa ïa.

Tē hōro’a ato’a mai nei te Ti’afa’ahoura’a i te itoito pūai nō te ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Atua i te roara’a o tō tātou orara’a tāhuti nei. ’Ia ti’a mai tātou mai te pohe mai ’e ’ia haere atu i tā tātou ha’avāra’a hope’a i tohuhia, e hina’aro tātou ’ia mānuia i te fa’aineinera’a nō te mau ha’amaita’ira’a maita’i roa a’e i parauhia i te mau tino ti’afa’ahou.2

Hōho’a
E nehenehe tātou e ora a muri noa atu ’ei ’utuāfare.

Hau atu, nō te parau fafau ē, i roto i te Ti’afa’ahoura’a tātou e nehenehe ai e fāna’o i te vai-noa-ra’a ’e i pīha’i iho i te mau melo o tō tātou ’utuāfare—te tāne, te vahine, te mau tamari’i ’e te hua’ai—’ua riro ïa te reira ’ei fa’aitoitora’a pūai rahi nō te rave fa’aoti i tā tātou mau hōpoi’a ’utuāfare i te tāhuti nei. E tauturu ato’a mai te reira i te orara’a ’āmui i roto i te here i roto i teie orara’a, ’e e tāmāhanahana mai ho’i i te pohera’a o tei herehia. ’Ua ’ite tātou ē nō te hō’ē tau poto noa teie fa’ata’a-’ē-ra’a tāhuti, ’e e tīa’i tātou i te mau fārereira’a ’oa’oa ’e te mau ’āmuira’a nō ananahi. Tē hōro’a mai nei te Ti’afa’ahoura’a i te tīa’ira’a ’e te pūai nō te fa’a’oroma’i ’a tīa’i noa ai. E hōro’a ato’a te reira ia tātou i te itoito ’e te tura nō te fa’aruru i tō tātou iho pohe—’e tae noa atu te pohe e mana’ohia ’ua ’oi’oi roa.

Pauroa ïa teie mau maita’i nō te Ti’afa’ahoura’a e tuha’a nō te pāhonora’a mātāmua i te uira’a « E aha tā Iesu Mesia i rave nō’u ? »

II.

Nō te rahira’a o tātou, te fāna’ora’a ’ia fa’a’orehia tā tātou mau hara, ’o te aura’a mātāmua ïa nō te tāra’ehara a Iesu Mesia. I te purera’a, tē hīmene tura nei tātou :

Ha’amani’ihia tōna ra toto ;

Tōna ora i pūpūhia mai,

’Ei tāra’ehara parauti’a roa,

’Ua pohe nō tātou nei ».3

’Ua fa’a’oroma’i tō tātou Fa’aora i te mamae hau ’ē atu nō te riro ’ei tusia nō te mau hara a te mau ta’ata tāhuti ato’a e tātarahapa. Nā taua tusia tāra’ehara i pūpū i te maita’i hope, te māmoe vi’ivi’i ’ore ’e te ’ino ’ore, nō te fāito ’ino hope roa, te mau hara a te ao tā’āto’a nei. ’Ua ha’amatara te reira i te ’ūputa nō tātou tāta’itahi, ’ia tāmāhia i tā tātou iho mau hara ’ia fa’ati’a-fa’ahou-hia i mua i te aro o te Atua, tō tātou Metua mure ’ore. ’Ua matara teie ’ūputa nō te mau tamari’i ato’a a te Atua. I te purera’a, tē hīmene nei tātou :

Tē maere nei au i pou mai ai [’oia] nā ni’a mai i tōna terono teitei roa

Tē fa’atoro mai nei Iesu i tōna rima [i te ’orurehau ’e te te’ote’o],

’Ia ora te mau tamari’i mai iā’u nei [i tōna here rahi].4

Tē fa’atumu nei te maita’i rahi fa’ahiahia ’e te hau ’ē atu o te tāra’ehara a Iesu Mesia i ni’a i te here o te Atua nō tātou tāta’itahi. Tē ha’apāpū nei te reira i tāna i parau ē : « E faufa’a rahi tō te mau vārua ta’ata »—te tā’āto’ara’a—« i tō te Atua hi’ora’a mai » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 18:10 I roto i te Bibilia ’ua fa’ata’a mai Iesu Mesia i te reira ma te fa’ahiti i te here o te Metua i te ra’i : « I aroha mai te Atua i tō te ao, ’e ’ua tae roa i te hōro’a mai i tāna Tamaiti Fānau Tahi, ’ia ’ore ’ia pohe te fa’aro’o iāna ra, ’ia roa’a rā te ora mure ’ore » (Ioane 3:16). I roto i te mau heheura’a ’āpī, ’ua parau tō tātou Tāra’ehara Iesu Mesia ē inaha ’oia « ’o tei here roa i tō te ao nei ’e ’ua tae roa atu i te hōro’ara’a atu i tōna iho ora, ’ia riro rātou ato’a ’o tē fa’aro’o mai ’ei mau tamari’i o te Atua » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 34:3).

E māere fa’ahou ïa tātou ē, tē fa’aoti nei te Buka a Moromona, « Te tahi fa’ahou ’ite nō Iesu Mesia » ma te ha’api’ira’a ē ’ia « maita’i roa » tātou ’e ’ia « mo’a […] i te Mesia » ra, tītauhia ia tātou ’ia aroha atu i te Atua ma tō [tātou] ’ā’au ato’a, ’e te mana’o ato’a ’e te pūai ato’a » ? (Moroni 10:32–33). I tūra’ihia tāna fa’anahora’a e te here, ’ia fāri’i-ato’a-hia ïa nā roto i te here.

III.

E aha atu ā tā tō tātou Fa’aora Iesu Mesia i rave nō tātou ? I roto i te mau ha’api’ira’a a tāna mau peropheta ’e i roto i tāna iho tāvinira’a, ’ua ha’api’i mai Iesu i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a. Tei roto i teie fa’anahora’a te Hāmanira’a, te fā nō te orara’a, te faufa’a nō te pāto’ira’a ’e te hōro’a nō te ti’amāra’a ’ia mā’iti. ’Ua ha’api’i ato’a mai ’oia i te mau fa’auera’a ’e te mau fafaura’a tītauhia ia tātou ’ia ha’apa’o, nā reira ato’a te mau ’ōro’a tītauhia ’ia fāri’i nō te fa’aho’i ia tātou i tō tātou nā metua i te ra’i ra.

Hōho’a
Te a’ora’a i ni’a i te mou’a

I roto i te Bibilia tē tai’o nei tātou i tāna ha’api’ira’a : « ’O vau te māramarama o teie nei ao, ’o tē pe’e mai iā’u ra, e ’ore ïa e haere noa i te pōuri, e māramarama ora ïa tōna » (Ioane 8:12). ’E i roto i te heheura’a ’āpī tē tai’o nei tātou : « Inaha, ’O Iesu Mesia vau […] e māramarama ’o tē ’ore roa e ti’a ’ia hunahia i roto i te pōuri » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 14:9). ’Ia pe’e tātou i tāna mau ha’api’ira’a, e tūrama ’oia i tō tātou ’ē’a i roto i teie nei orara’a ma te ha’apāpū i tō tātou hope’a nō muri iho.

Nō te mea ’ua here ’oia ia tātou, tē tu’u mai nei ’oia i te ’ōpuara’a e rōtahi i ni’a iāna, ’eiaha rā i ni’a i te mau mea o teie nei ao tāhuti. I roto i tāna a’ora’a rahi nō ni’a i te pāne ora, ’ua ha’api’i Iesu ē ’eiaha na tātou ’ia tai’ohia i roto i te feiā e fa’ahina’aro rahi a’e i te mau mea o teie nei ao—te mau mea e turu i te ora i ni’a i te fenua nei ’o te ’ore rā e fa’a’amu i tō te ora mure ’ore.5 Mai tā Iesu i ani fa’ahou ’e fa’ahou ā ’e fa’ahou ā : « ’A pe’e mai iā’u ».6

IV.

Te hope’a, tē ha’api’i nei te Buka a Moromona ē i roto i tāna tāra’ehara ’ua haere Iesu Mesia « ma te fa’a’oroma’i i te māuiui, ’e te ’ati, ’e te mau huru fa’ahemara’a ato’a ra ; ’e e nā reira ’oia ’ia fa’ati’ahia te parau tei nā ’ō mai ra ē, e rave ’oia i te māuiui ’e te mau ma’i o tāna mau ta’ata iāna iho » (Alama 7:11).

E aha te tumu i mamae ai tō tātou Fa’aora i teie nei mau tāmatara’a tāhuti « ato’a » ? Tē parau ra Alama : « ’E e rave ’oia i tō rātou paruparu i ni’a iāna iho ’ia fa’a’īhia tōna ra ’ā’au i te aroha i au i te tino, ’ia ’ite ’oia nā roto i te tino i te rāve’a e fa’aora ai [’oia ho’i e tāmarū i te māuiui ’e e tauturu] i tōna mau ta’ata i tō rātou paruparura’a ra » (Alama 7:12).

Hōho’a
Te Mesia i Getesemane

Tē putapū nei tō tātou Fa’aora ’e ’ua ’ite ho’i i tā tātou mau fa’ahemara’a, mau tāfifira’a, mau ’ā’au māuiui ’e mau mamae, i ineine ho’i ’oia ’e i nā roto ho’i i te reira mau mea ato’a ’ei tuha’a nō tāna tāra’ehara. Tē ha’apāpū ato’a nei te tahi atu mau ’īrava i te reira. Tē parau nei te Faufa’a ’Āpī ē « ’oia iho ho’i i pohe i te mea i ro’ohia i te ’ati, e ti’a ho’i iāna ’ia turu mai i te feiā i roto i te ’ati ra » (Hebera 2:18). Tē ha’api’i nei Isaia : « ’Eiaha e mata’u, tei pīha’i ato’a iho vau ia ’oe […] E fa’a’eta’eta vau ia ’oe, e tauturu vau ia ’oe » (Isaïa 41:10). Te feiā ato’a e fa’aruru nei i te tahi noa atu humara’a tāhuti nei, ’ia ha’amana’o rātou ē, ’ua fa’aruru ato’a tō tātou Fa’aora i te reira huru māuiui, ’e nā roto i tāna tāra’ehara tē pūpū nei ’oia ia tātou tāta’itahi i te pūai nō te ha’amahu i te reira.

’Ua pū’ohu te peropheta Iosepha Semita i teie mau mea i roto i tā tātou hīro’a fa’aro’o toru : « Tē ti’aturi nei mātou ē, nā roto i te tāra’ehara a te Mesia e ti’a ai i te ta’ata ato’a ’ia fa’aorahia, nā roto i te ha’apa’ora’a i te mau ture ’e te mau ’ōro’a o te ’evanelia. »

« E aha tā Iesu Mesia i rave nō’u ? », tā terā tuahine i ui. I raro a’e i te arata’ira’a a tō tātou Metua i te ao ra, ’ua « hāmani [’oia] i te mau ra’i ’e te fenua nei ho’i » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 14:9) ’ia ti’a ia tātou tāta’itahi ’ia fāna’o i te ’ite tāhuti ’e te ’ite faufa’a roa nō te tītau i tō tātou hope’a hanahana. I roto i te fa’anahora’a a te Metua, ’ua upo’oti’a tō Iesu Mesia ti’afa’ahoura’a i ni’a i te pohe ’ei fa’afāna’ora’a ia tātou tāta’itahi i te tāhuti ’ore. Tē fa’afāna’o nei te tusia tāra’ehara a Iesu Mesia ia tātou tāta’itahi i te rāve’a nō te tātarahapa i tā tātou mau hara ’e nō te ho’i i tō tātou ’utuāfare i te ra’i ra ma te mā. Tē fa’a’ite nei tāna mau fa’auera’a ’e tāna mau fafaura’a i te ’ē’a, ’e tē hōro’a nei tāna autahu’ara’a i te ha’amanara’a nō te rave i te mau ’ōro’a faufa’a roa nō te tāpae i terā hope’a. ’E i ineine roa tō tātou Fa’aora i te fa’aruru i te mau māuiui tāhuti nei ’e te humara’a ’ia ’ite ’oia nāhea i te ha’apūai ia tātou i roto i tō tātou mau ’ati.

Hōho’a
Iesu Mesia

’Ua rave Iesu Mesia i te reira mau mea ato’a nō tōna here i te mau tamari’i ato’a a te Atua. ’O te here tei tūra’i i te reira mau mea ato’a, mai te reira ïa mai te ha’amatara’a mai ā. ’Ua parau mai te Atua i roto i te heheura’a ’āpī ē ’ua hāmani ’oia i « te tāne ’e te vahine, mai te au i tōna iho hōho’a […] ’e ’ua hōro’a atu ra i te mau fa’auera’a ia rāua ’ia here ’e ’ia tāvini ho’i rāua iāna » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 20:18–19).

Tē parau pāpū nei au nō teie mau mea ato’a ’e tē pure nei ho’i ’ia ha’amana’o tātou pā’āto’a i te mea tā tō tātou Fa’aora i rave nō tātou tāta’itahi, ’e ’ia here ’e ’ia tāvini pā’āto’a tātou iāna, i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.