’Āmuira’a rahi
E ’ere mai tā tō te ao nei hōro’a
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2021


E ’ere mai tā tō te ao nei hōro’a

Te mau mauiha’a tei tītauhia nō te fa’atupu i te hō’ē mahana ’ana’ana a’e ’e ’ia tupu te terera’a faufa’a mau nō te maita’i, ’ua fāna’o rahi roa ïa tātou i roto i te ’evanelia a Iesu Mesia.

Nā mua a’e i terā Pāsa mātāmua i fa’ahope ai Iesu i te ’ōro’a mo’a ’āpī tāna i fa’atere nō te Tino ’Ahuru Ma Piti, ’ua ha’amata ’oia i tāna a’ora’a hanahana ’e te fa’atau aroha ’e haere atu ra i Getesemane, ’e i tē ho’ora’ahia ’oia ’e i tē fa’asataurora’a. Nō tē ’itera’a rā ’oia i te māna’ona’ora’a ’e te ri’ari’a roa ato’a paha tā te tahi i fa’a’ite mai, ’ua nā ’ō atu ’oia ia rātou (’e ia tātou nei) :

« ’Eiaha e horuhoru tō ’outou ’ā’au, e fa’aro’o i te Atua, ’e e fa’aro’o ato’a mai ho’i iā’u […]

« E’ita vau e vaiiho ’ōtare noa ia ’outou, e ho’i mai ā vau ia ’outou nei […]

« E hau tā’u e vaiiho ia ’outou nei, ’o tō’u nei hau tā’u e hō atu nō ’outou ; e ’ere mai tā tō te ao nei hōro’a tā’u hōro’a ia ’outou. ’Eiaha e taiā tō ’outou ’ā’au, ’eiaha ho’i e māta’u ».1

E tae mai te mau taime tāmatara’a i roto i teie ao tāhuti nei, i te feiā ha’apa’o maita’i ato’a, teie rā te poro’i tāmarū a te Mesia, ’oia ho’i, noa atu e haere atu ’oia, te ’ārenio o te Pāsa, mai « te māmoe i te aro o te feiā e pā’oti i tōna huruhuru ra »2 e ti’a mai rā ’oia, mai tā te Salamo i parau, nō tē riro i « tō [tātou] ha’apūra’a ’e tō [tātou] ’eta’eta, ’e [tō tātou] tauturu fātata [i te taime e] ro’ohia e te ’ati ra. »3

Ma te ’ite i te mau hora fifi i mua i te Mesia ’a haere ai i te satauro, ’e i mua i tāna mau pipi ’a fa’ahaere ai rātou i tāna ’evanelia i tō te ao nei i te ’āfa ti’a o te mau tau ra, haere mai i teienei nā muri iā’u i ni’a i te hō’ē poro’i tū’ati nō te mau melo o te ’Ēkālesia a te Fa’aora i te mau mahana hope’a nei. Tei roto te reira i te mau ’īrava rahi roa ’ino o te Buka a Moromona tei vauvau mai i te mau tātama’ira’a, terā ’e terā huru tātama’ira’a, mai te peu aneania a Lamana ’e Lemuela haere roa i te mau ’arora’a hope’a a te mau hānere tauasini fa’ehau. Hō’ē tumu pāpū nō te tūra’ira’ahia te reira, ’oia ho’i ïa, i pāpa’ihia te Buka a Moromona nō te ta’ata i teie mau mahana hope’a nei, tē fa’a’ara tohu nei teie nau feiā pāpa’i (tei nā roto ato’a ho’i i te tama’i) ia tātou ē, e riro te hāmani-’ino-ra’a ’e te tātama’ira’a ’ei peu mātau nō te mau aura’a i te mau mahana hope’a nei.

E ’ere iho ā ïa te parau nō te mārōra’a i te mau mahana hope’a nei i te mana’o ’āpī. Fātata ’a piti tauasini matahiti i ma’iri, ’ua fa’a’ara te Fa’aora ē i te mau mahana hope’a nei e tupu « te tama’i ’e te parau tama’i »,4 ’e i muri iho ’ua parau ē « e rave-’ē-hia atu te hau nō ni’a mai i te ao nei. »5 Pāpū ē, rāua tōna Metua hanahana, tē ta’i nei paha teie Ari’i o te hau, tei ha’api’i ’ū’ana atu ē nō te diabolo te vārua mārō,6 i ni’a i te ’utuāfare ta’ata nei i tō tātou nei tau « ’aore tō rātou e aroha », tē parau nei te mau pāpa’ira’a mo’a, ’e e’ita ato’a e nehenehe e feruri nāhea i te ora ’āmui i roto i te here.7

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, tē ’ite nei iho ā tātou e rave rahi roa tātama’ira’a, riri ’e te fa’atura ’ore rahi ’ati a’e ia tātou. ’Aua’a a’e rā, ’aita teie nei u’i i ’aro atu i te tahi Tama’i rahi toru o te ao nei, ’aita ato’a rātou i fa’aruru i te topara’a fa’arava’ira’a faufa’a ’ati a’e i te ao nei mai te matahiti 1929 ra, tei fa’atupu i te Tau topatarira’a rahi. Tē fa’aruru nei rā tātou i te tahi huru Tama’i rahi toru o te ao nei, e ’ere te ’arora’a nō te ha’aperehū i te ’enemi, nō te fa’aō mai rā i te mau tamari’i a te Atua i roto i te pupu fa’ehau nō te aupuru rahi atu ā te tahi i te tahi, ’e nō te tauturu i te fa’aora i te mau pēpē e ’itehia ra i roto i te hō’ē ao tātama’i roa. Te Topatari rahi tā tātou e fa’aruru nei, e ’ere ïa i te ’erera’a ’o rāpae i te moni ha’aputu, ’o te ’erera’a rā ’o roto i te ti’aturi ia tātou iho, ma te pau rahi i te pae nō te fa’aro’o ’e te tīa’ira’a ’e te aroha mau, ’ati a’e ia tātou. Te mau mauiha’a rā tei tītauhia nō te fa’atupu i te hō’ē mahana ’ana’ana a’e ’e ’ia tupu te terera’a faufa’a mau nō te maita’i i roto i te sōtaiete, ’ua fāna’o rahi roa ïa tātou i roto i te ’evanelia a Iesu Mesia. E’ita e nehenehe ia tātou—e’ita e nehenehe i tō teie nei ao—’ia manuia ’ore i tē fa’a’ohipa-hope-ra’a i teie mau atamanava (concept) o te ’evanelia ’e teie mau fafaura’a ha’apūai, ’o tātou ana’e ’e i mua i te ta’ata.

Nō reira, i roto i te hō’ē ao « tā’irihia e te vero, ’e ’aore e māhanahana », mai tā Iehova i parau na, nāhea pa’i tātou i te ’ite mai i tāna i parau ē « te faufa’a hau » ? E ti’a ia tātou ’ia ’ite mai i te reira maoti te fāriura’a i ni’a iāna tei parau ē, e aroha mai ’oia ia tātou ’e « ma te aroha mure ’ore », e hō mai i te hau i tō [tā tātou] mau tamari’i.8 Noa atu ā te mau parau tohu ri’ari’a ’e te mau ’īrava ha’ape’ape’a tei nā ’ō ē, e rave-’ē-hia te hau mai ni’a atu i te fenua, ’ua ha’api’i te mau peropheta, tō tātou ato’a nei Russell M. Nelson here ē, ’aita i parauhia ē e rave-’ē-hia te reira mai roto atu ia tātou tāta’itahi !9 Nō reira i teie Pāsa, tāmata ana’e tātou iho i te ha’amau i te hau, ma te fa’a’ohipa i te maita’i ’e te rā’au fa’aora o te tāra’ehara a te Fatu Iesu Mesia, i ni’a ia tātou iho ’e i ni’a i tō tātou ’utuāfare ’e i ni’a i te feiā ato’a tā tātou e nehenehe e toro i te rima ’ati a’e ia tātou. ’Aua’a a’e rā, e mea māere ho’i, e noa’a ia tātou teie rā’au parai tāmarū « ma te moni ’ore ’e te taui ’ore ».10

E mea tītau-roa-hia te reira tauturu ’e te tīa’ira’a nō te mea i roto i teie ’āmuira’a ’ati a’e te ao nei, e rave rahi e tāfifi nei i te tahi noa atu fifi—i te pae tino ’aore rā manava, i te pae ferurira’a ’aore rā faufa’a, ’aita rā te tahi atu ’ahuru ma piti huru pe’ape’a. E rave rahi rā ’aita i nava’i tō tātou pūai nō tē fa’a’āfaro i te reira i roto ia tātou ’e tātou iho nei, inaha te tauturu ’e te hau tei tītauhia, e ’ere ïa « mai tā tō te ao nei hōro’a ».11 ’Aita, nō te mau fifi rahi mau, tītauhia te mea tā te mau pāpa’ira’a mo’a e parau nei « te mau mana nō te ra’i ra », ’e ’ia noa’a mai teie mau mana, tītau-roa-hia ia tātou ’ia ora mai tā teie iho mau ’īrava e parau nei « te mau parau tumu nō te parauti’a ra ».12 I teienei, te māramaramara’a i te tū’atira’a i roto i te parau tumu ’e te mana, ’o te hō’ē ïa ha’api’ira’a e au ē, ’aita e haere ra i te ’utuāfare ta’ata ’ia ha’api’i, ’ua nā reira te Atua o te ra’i ’e o te fenua i te parau !13

E aha ïa taua mau parau tumu ra ? Mea mā, ’ua tāpura-pinepine-hia te reira i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, tē ha’api’ihia nei te reira fa’ahou ’e fa’ahou i roto i te mau ’āmuira’a mai teie, ’e i tō tātou nei tau tu’ura’a, ’ua ha’api’ihia te reira i te peropheta Iosepha Semita ’ei pāhonora’a i tāna iho ho’i ti’aorora’a « E ta’u Atua, e ta’u Atua, e aha ’oe i fa’aru’e mai ai iā’u ? »14 I roto i te ’ōpanira’a to’eto’e ’e te au ’ore nō te fare tāpe’ara’a nō Liberty, ’ua ha’api’ihia ’oia ē, tei roto i te mau parau tumu nō te parauti’a te mau maita’i mai te tāparura’a, te fa’a’oromai-noa-ra’a, te marū ’e te here mau ra.15 ’Aita teie mau parau tumu ra, e mea pāpū ïa e fa’aruru atu tātou i te ’āmahamaha ’e te au ’ore.

Nō ni’a i te reira, e parau ri’i au nō ni’a i te ’erera’a i te tahi mau vāhi teie mau parau tumu nō te parauti’a i tō tātou ’anotau. Iā’u nei, e ta’ata ferurira’a ’ana’anatae au, e ta’ata ’oa’oa, ’ua rahi roa te mau mea maita’i ’e te nehenehe i roto i tō tātou nei ao. Pāpū maita’i, tē fāna’o nei tātou i te mau ha’amaita’ira’a mātēria, hau atu i te tahi noa atu u’i o te tua’ā’ai, i roto rā i te ta’ere nō te 21ra’a o te tenetere, ’e e mea pinepine roa ato’a i roto i te ’Ēkālesia, tē ’ite noa nei ā tātou i te mau orara’a i roto i te fifi, ma te fa’ati’ati’ara’a pae mōrare ’e e ’ōfatira’a fafaura’a ’e te ’ā’au māuiui i te hope’a. ’A hi’o na i te mau parau faufau e ’āpe’e nei i te ’ōfatira’a ture pae ’āpeni, terā e piti ato’a ra tei pu’e noa i roto i te mau hōho’a tāviri ’e i ni’a i te ’āfata teata, ’aita rā ’a hi’o na i te māhani onoono (harcèlement sexuel) ’e te tahi atu mau ’ohipa tano ’ore i te vāhi ’ohipara’a ’o tā tātou e tai’o rahi nei i teie mau mahana. Nō te vi’ivi’i ’ore ’ia au i te peu mātarohia nei, pinepine roa te mea mo’a i te hi’ohia mai te hō’ē mea noa, ’e te mea ra’a mai te hō’ē mea tai’ata. Hina’aro noa atu te hō’ē e haere ’aore rā e paraparau ’aore rā e rave mai te reira—« mai tā tō te ao nei hōro’a », e nehenehe e parau—’eiaha e mana’o ē e arata’i atu te reira i te ’ohipa hau ; tē parau fafau atu nei au nā roto i te i’oa o te Fatu ē, e’ita roa atu. « E ʼere roa te ʼino i te ʼoaʼoa »,17 mai tā te peropheta tahito i parau. ’Ia hope te ’orira’a, e mea ’aufau iho ā te pupu ’upa’upa, ’e te mea pinepine, ’o te ta’i ’e te tātarahapa te ho’o.18

’E penei a’e tē ’ite nei tātou i te tahi huru hāmani-’ino-ra’a iti ’aore rā te tahi ’ohipa fa’aha’aha’a. E hi’o maita’i atu ā ïa tātou ’ei pipi nā te Fatu Iesu Mesia ē ’eiaha e topa i raro a’e i te reira huru ravera’a. ’Eiaha roa atu tātou e hape i te tahi noa atu hāmani-’ino-ra’a ’aore rā ’eiaha te tahi noa atu ha’avīra’a ta’ata parauti’a ’ore, ’aore rā ’eiaha ’e fa’ahepora’a vi’ivi’i—i te pae tino, i te pae manava, ’ei ti’a fa’atere ha’apa’ora’a fa’aro’o ’e i te tahi noa atu huru. Tē ha’amana’o ra vau i te putapūra’a i te hina’aro rahi o te peresideni Gordon B. Hinckley i te mau matahiti i ma’iri, i te paraparaura’a ’oia i te mau tāne o te ’Ēkālesia nō ni’a i te feiā tāna i parau e mau « fa’atītī i roto i tō rātou iho ’utuāfare ».18

« ’Auē te pe’ape’a ’e te au ’ore te hāmani-’ino-ra’a i te vahine », ’ua parau ’oia. « Te tāne ato’a i roto i teie ’Ēkālesia ’o tei hāmani ’ino i tāna vahine, ’o tē ha’afaufa’a ’ore iāna, ’o tē parau ’ino iāna, ’o tē fa’a’ohipa i te fa’aterera’a fa’ahepo i ni’a iho iāna, ’aita ïa ’oia i te mea ti’amā nō te autahu’ara’a […] E ’ere ïa i te mea ti’a iāna ’ia mau i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero ».19 Te mea hā’iri’iri ato’a, ’ua nā ’ō ’oia, ’o te hāmani-’ino-ra’a tamari’i ïa—’aore rā te tahi noa atu huru hāmani-’ino-ra’a.20

E rave rahi roa ’ino taime, ’aita i ha’apa’ohia te parau, ’ua hape te tahi tāne ha’apa’o maita’i ’aore rā te vahine ’e te mau tamari’i ato’a ho’i i te paraura’a atu i te parau ’ino ’e te vāvāhi ato’a, i te feiā ho’i i tā’atihia mai nā roto i te hō’ē ’ōro’a mo’a i roto i te hiero o te Fatu. E ti’ara’a mana tō te ta’ata ato’a ’ia herehia ’oia, ’ia vai te mana’o hau ’e ’ia vai pāruru i roto i te ’utuāfare. E tāmata na tātou i te tāpe’a noa i terā mau mana’o i reira. Te parau fafau nō te rirora’a ’ei ta’ata fa’atupu hau, ’oia ho’i, e riro tāmau noa te Vārua Maita’i ’ei ’āpiti nō ’outou ’e e tahe mai te mau ha’amaita’ira’a ia ’outou « ma te fa’ahepo ’ore » ē a muri noa atu.21 ’Aita e ta’ata e parau ma te arero ’oe’oe ’e te parau au ’ore ’a hīmene ato’a ai i te « hīmene i te reo ha’amaita’i o te aroha fa’aora. »22

E ’ōpani au mai tā’u i ha’amata. Ananahi te Pāsa, e taime nō te mau parau tumu parauti’a o te ’evanelia a Iesu Mesia ’e tāna tāra’ehara ’ia « fa’ahaere ia tātou nā ni’a atu »—nā ni’a atu i te tātama’ira’a ’e te mārōra’a, nā ni’a atu i te tapineva ’e te ’ōfatira’a ture, ’e i te hope’a nā ni’a atu i te pohe. E taime nō te hōreo, ma te parau ’e te ’ohipa, i tō tātou fafaura’a hope i te ’Ārenio a te Atua, tei « [rave] i tō tātou paruparu, ’e ’ua hōpoi ’ē i tō tātou ’oto »23 nō tōna mana’o pāpū e fa’aoti i te ’ohipa nō te fa’aorara’a nō tātou.

Noa atu te ho’ora’ahia ’oia, noa atu te māuiui, noa atu te rave-’ino-ra’a ’e te taehae, ’e noa atu te amora’a ’oia i te mau hara ’a’ana ’e te ’oto ato’a o te tā’āto’ara’a o te ’utuāfare ta’ata nei, ’ua hi’o mai te Tamaiti a te Atua ora nā ni’a mai, i ni’a i te tere roa o te tāhuti nei, e ’ua ’ite ia tātou i teie hope’a hepetoma, ’e ’ua parau ē : « E hau tā’u e vaiiho ia ’outou nei, ’o tō’u nei hau tā’u e hō atu nō ’outou ; e ’ere mai tā tō te ao nei hōro’a tā’u hōro’a ia ’outou. ’Eiaha e taiā tō ’outou ’ā’au, ’eiaha ho’i e māta’u ».24 ’Ia maita’i ’e ’ia ’oa’oa ’e ’ia vai hau tā ’outou Pāsa. ’Ua oti a’ena te mau rāve’a e’ita e nehenehe e parau i te ’aufauhia e te Ari’i nō te hau, ’o tā’u i here ma tō’u ’ā’au ato’a, nōna teie ’Ēkālesia ’e nōna vau e hōro’a nei i tō’u ’itera’a pāpū ’aifāito ’ore, ’oia ho’i te Fatu Iesu Mesia, ’āmene.