’Āmuira’a rahi
Te ta’ata ri’iri’i
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2021


Te ta’ata ri’iri’i

E hina’aro tātou i te mau ta’ata ato’a i roto i te pāroita ’e te ’āma’a tāta’itahi—te feiā pūai ’e te feiā e fa’aitoito noa nei. E hina’arohia tātou pā’āto’a.

’Ei tamaiti iti, tē ha’amana’o nei au i te fa’ahorora’a nā ni’a i te pere’o’o ’e tō’u metua tāne ’e te ’itera’a i te mau ta’ata i te pae purūmu i roto i te fifi rahi ’aore rā, e hina’aro ra i te tauturu. E parau tāmau nā tō’u metua tāne ē « Pobrecito », te aura’a, « Te ta’ata ri’iri’i ».

I te hō’ē taime, ’ua māta’ita’i au ma te ’ana’anata’e i tō’u metua tāne i te tauturura’a e rave rahi o teie mau ta’ata, i te taime iho ā rā e tere mātou i Mehiko nō te haere e hi’o ia pāpā’u mā. E ’ite mai iho ā ’oia i te hō’ē ta’ata e au ’ia tauturuhia, i muri iho e haere atu ’oia ma te ’ōmo’e, ’e e hōro’a atu i te tauturu tāna e hina’aro ra. ’Ua ’ite mai au i muri ’iho roa ē, ’ua tauturu ’oia ia rātou i te tāpa’ora’a ia rātou i te fare ha’api’ira’a, e ho’o mai i te tahi mā’a, ’aore rā, ’ia hi’o ē tē vai maita’i ra rātou. Tē aupuru nei ’oia i te « ta’ata ri’iri’i » tei topa i ni’a i tōna ’ē’a. Nō reira, i te mau matahiti ’a tupu noa ai au i te pa’arira’a, ’aita vau e ha’amana’o nei i te hō’ē taime e ’aita hō’ē ta’ata i ora na i pīha’i iho ia mātou i hina’aro i te hō’ē vāhi nō te fa’aea, nō te mea ’ua riro mai rātou ’ei feiā nava’i ia rātou iho. I te hi’ora’a i teie mau mea i tupu, ’ua fa’atupu i roto iā’u i te hō’ē vārua aroha i tō’u mau ta’ata tupu ’e i te feiā e au ’ia tauturuhia.

I roto i te ’Ia Poro Haere i Tā’u nei ’Evanelia tē nā ’ō ra ē : « ’Ua hā’atihia ’oe nā te ta’ata. Tē fārerei nei ’oe ia rātou i ni’a i te purūmu, tē haere nei ’oe e fārerei ia rātou i tō rātou fare, ’e tē rātere nei ’oe i rotopū ia rātou. E mau tamari’i rātou pā’āto’a nā te Atua, tō ’oe mau taea’e ’e mau tuahine… E rave rahi o teie mau ta’ata tē ’imi nei i te fā i roto i te orara’a. Tē pe’ape’a nei rātou nō tō rātou ananahi ’e tō rātou ’utuāfare » (’Ia Poro Haere i Tā’u nei ’Evanelia : Hō’ē arata’i nō te ’ohipa misiōnare [2018], 1).

I te roara’a o te mau matahiti, ma te tāvinira’a i roto i te ’Ēkālesia, ’ua tāmata vau i te ’imi i te feiā e hina’aro nei i te tauturu i roto i tō rātou orara’a, ’oia ho’i i te pae tino ānei ’e i te pae vārua ato’a. Pinepine au i te fa’aro’o i te reo o tō’u metua tāne ’ia parau ē : « Pobrecito », te ta’ata ri’iri’i ē.

I roto i te Bibilia, e ’ite mai tātou i te hō’ē hi’ora’a nehenehe roa nō te utuutura’a i te hō’ē ta’ata ri’iri’i :

« Haere atu ra Petero rāua ’o Ioane i ni’a i te hiero ra i te purera’a, i te hora iva ra.

« E te hō’ē ta’ata piri’o’i mai te ’ōpū mai ā o tāna metua vahine ra, ’aore e mahana tu’ua i te hōpoihia e rātou, ’e i tu’uhia i te ’ūputa o te hiero i parauhia ra ē, Nehenehe, e ani i te tao’a i te feiā e tomo i roto i te hiero ra ;

« ’Ite a’era ’oia ia Petero rāua ’o Ioane i te tomora’a i roto i te hiero, ’ua ani mai ra i te tao’a.

« ’Ua ti’atonu māite atu ra Petero ’e Ioane ato’a iāna nā ’ō atura, ’a hi’o mai na ia māua.

« ’Ua hi’o māite mai ra ’oia ia rāua, parau a’era ē, e noa’a tāna tao’a ia rāua ra.

« ’Ua parau atu ra Petero, ’aita a’u e ’ārio ’e te ’auro, ’o tā’u rā e vai nei, ’o tā’u ïa e hōro’a atu nā ’oe : ’A ti’a ’oe i ni’a ’a haere i te i’oa o Iesu Mesia i Nazareta ».

« ’Ua rave atu ra ’oia i tōna rima ’atau, fa’ati’a a’era iāna i ni’a : ’eta’eta atu ra tōna ’āvae ’e te mōmoa ato’a i reira.(Te ’Ohipa 3:1–7 ; ’āpitihia atu te ha’apāpūra’a).

’A tai’o ai au i teie ’ā’amu, ’ua tapitapi tō’u mana’o nō te fa’a’ohipara’a i te ta’o ra ti’atonu. Te aura’a o teie ta’o ti’atonu oia ho’i, e fa’atoro i te mata, te mau mana’o ’aore rā, e hi’o pāpū maita’i (hi’o « fasten », Dictionary.com). ’A hi’o ai Petero i teie ta’ata, ’ua hi’o ta’a ’ē ’oia iāna i te tahi ’ē. ’Ua hi’o ’oia i ’ō atu i tōna ’orera’a e haere ’e i tōna mau paruparu ’e ’ua ti’a iāna ’ia ’ite ’ua nava’i tōna fa’aro’o nō te ora ’e nō te tomo i roto i te hiero nō te fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a tāna e ’imi ra.

’Ua ’ite au ē, ’ua rave ’oia i tāna rima ’atau ’e ’ua fa’ati’a a’era iāna i ni’a. ’A tauturu ai ’oia i te ta’ata mai teie te huru, ’ua fa’aora temeio te Fatu iāna, ’e « ’eta’eta atu ra tōna ’āvae ’e te mōmoa ato’a i reira » (Te ’Ohipa 3:7). Nā tōna here i teie ta’ata ’e tōna hina’aro e tauturu iāna ’ua fa’atupu i te hō’ē mara’ara’a o te ti’ara’a ’e te ’aravihi o teie ta’ata paruparu.

’A riro ai au ’ei Hitu ’Ahuru ārea, ’ua fa’ata’a vau i te pō mahana piti ato’a nō te mau fārereira’a aupuru ’e te mau peresideni titi i roto i tā’u ārea ti’a’aura’a. ’Ua ani au ia rātou ’ia rave i te mau fārereira’a ’e te feiā e hina’aro e fāri’i i te hō’ē ’ōro’a o te ’evanelia a Iesu Mesia ’aore rā, ’o rātou ’aita e ha’apa’o nei i te mau fafaura’a tā rātou i rave. Nā roto i tā mātou aupurura’a tāmau ’e te hina’aro mau, ’ua ha’amaita’i te Fatu i tā mātou mau tauto’ora’a ’e ’ua ti’a ia mātou ’ia ’ite mai i te mau ta’ata ’e i te mau ’utuāfare e au ’ia tauturuhia. ’O rātou te « ta’ata ri’iri’i » e ora ra i roto i te mau titi ta’a ’ē i reira mātou e tāvini ai.

I te hō’ē taime, ’ua ’āpe’e atu vau i te peresideni Bill Whitworth, te peresideni titi nō Sandy Canyon View, nō te haere i te mau fārereira’a aupuru. ’Ua pure ’oia nō te ’ite ’o vai tā mātou e haere e fārerei, ma te tāmata i te fāri’i i te ’itera’a mai ia Nephi, « ’ua arata’ihia [’oia] e te vārua, ’e ’aore [’oia] i ’ite na i te mau mea [tāna] e rave ra » (1 Nephi 4:6). ’Ua fa’a’ite ’oia ē ’a aupuru ai mātou, e ti’a ia mātou ’ia arata’ihia e te heheura’a i te feiā e au ’ia tauturu-rahi-a’e-hia, ’eiaha rā i te hi’o noa i te hō’ē tāpura i’oa ’aore rā, e haere e fārerei i te mau ta’ata ma te hō’ē fa’anahora’a. E ti’a ia mātou ’ia arata’ihia e te mana o te fa’aurura’a.

Tē ha’amana’o nei au i te tomora’a i roto i te fare o nā ’āpiti taure’are’a, ’o Jeff ’e ’o Heather, ’e tā rāua tamaiti iti ’o Kai. ’Ua pa’ari ’o Jeff ’ei melo ha’apa’o nō te ’Ēkālesia. ’Ua riro na ’oia ’ei ma’ona ’aravihi ’e e tōro’a ’aufau-maita’i-hia tōna. ’Ua ha’amata ’oia i te fa’aātea ’ē i te ’Ēkālesia i tōna feiā-’āpī-ra’a. I muri a’e, ’ua ro’ohia ’oia i te hō’ē ’ati purūmu pere’o’o uira, ’o tei ha’afifi roa i tōna orara’a. ’A tomo ai mātou i roto i tō rātou fare ’e i te rave i te ha’amātaura’a, ’ua ui mai ’o Jeff ia mātou, nō te aha mātou i haere mai ai e hi’o i tōna ’utuāfare. ’Ua pāhono atu mātou tē vai ra fātata e 3 000 melo e ora ra i roto i te ’ōti’a o teie titi. ’Ua ui atu ra vau iāna, « E Jeff, i roto i te mau fare ato’a tā mātou e nehenehe e fārerei i teie pō, ’a parau mai na nō te aha te Fatu i tono mai ai ia mātou i’ōnei ».

Ma te reira, ’ua ha’amata Jeff i te ’oto ’e ’ua ha’amata i te fa’a’ite mai ia mātou i te tahi o tōna mau ha’ape’ape’ara’a ’e i te tahi mau fifi ’o tā rātou e fārerei nei i roto i te ’utuāfare. ’Ua ha’amata a’era mātou i te fa’a’ite i te tahi mau parau tumu rau o te ’evanelia a Iesu Mesia. ’Ua ani mātou ia rātou ’ia rave i te tahi mau ’ohipa ta’a maita’i ’o tē nehenehe e riro ’ei mea teimaha i te ha’amatara’a, i roto rā i te roara’a o te tau, e hōpoi mai te reira i te ’oa’oa rahi ’e te poupou. I muri iho, ’ua hōro’a te peresideni Whitworth i te hō’ē ha’amaita’ira’a autahu’ara’a ia Jeff nō te tauturu iāna ’ia upo’oti’a i ni’a i tāna mau tītaura’a. ’Ua fāri’i ’o Jeff ’e ’o Heather ’ia rave i te mea tā mātou i ani ia rāua ’ia rave.

Fātata hō’ē matahiti i muri mai, ’ua fāna’o vau i te hi’ora’a ia Jeff i te bāpetitora’a i tāna vahine, Heather, ’ei melo nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. I teienei, tē fa’aineine nei rāua nō te tomo i roto i te hiero ’ia tā’atihia ’ei ’utuāfare nō te tau ’e nō te tau a muri atu. ’Ua taui tō mātou tere fārerei i te haere’a o tō rāua orara’a i te pae tino ’e i te pae vārua.

’Ua ha’apāpū mai te Fatu e :

« Nō reira, ’a ha’apa’o maita’i ; ’a ti’a noa mai i roto i te tōro’a tā’u i fa’ata’a nō ’oe na ; ’a aupuru i te feiā paruparu, ’a fa’ateitei mai i te rima tautau ra i ni’a, ’e ’a fa’a’eta’eta i te mau turi ’āvae paruparu ra » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 81:5).

« ’E i te ravera’a i teie mau mea nei e maita’i rahi roa a’e tā ’oe e fa’atupu i tō ’oe na mau ta’ata tupu, ’e e fa’arahi ho’i i te hanahana nōna ’o tei riro ’ei Fatu nō ’oe » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 81:4).

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ua ha’api’i te ’āpōsetolo Paulo i te hō’ē ’ohipa faufa’a rahi i roto i tā tātou aupurura’a. ’Ua ha’api’i ’oia ’o tātou pā’āto’a « te tino… nō te Mesia, ’e e melo ana’e… e ati noa a’e » (1 Korinetia 12:27) ’e e hina’arohia te melo tāta’itahi o te tino nō te ha’apāpū ē, ’ua fa’ateiteihia te tino tā’āto’a. I muri iho, ’ua ha’api’i oia i te hō’ē parau mau pūai tei tomo hōhonu roa i roto i tō’u ’ā’au i tō’u tai’ora’a i te reira. ’Ua parau ’oia, « ’eiaha atu ā ïa, ’o te mau melo huru paruparu o te tino nei, e’ita roa atu ïa e ti’a ’ia ’ore : ’e te mau melo o te tino tā tātou e mana’o nei ē ’aore e maita’i re’a, tē ha’a ’ati nei tātou i te reira i te maita’i rahi » (1 Korinetia 12:22–23 ; ’āpitihia atu te ha’apāpūra’a).

Nō reira, e hina’aro tātou i te mau ta’ata ato’a i roto i te pāroita ’e te ’āma’a tāta’itahi—te feiā pūai ’e te feiā e fa’aitoito noa nei. E mea tītauhia ’e e mea faufa’a te mau ta’ata ato’a nō te fa’aitoito i te tā’āto’ara’a o te « tino o te Mesia ». Pinepine au i te uiui ē, ’o vai tē ma’iri nei i roto i tā tātou mau ’āmuira’a rau nō te fa’aitoito ia tātou ’e nō te fa’aora ia tātou.

’Ua ha’api’i Elder D. Todd Christofferson ē : « I roto i te ’Ēkālesia ’aita tātou e ha’api’i noa mai i te ha’api’ira’a tumu hanahana ; tē ’ite ato’a nei rā tātou i tōna fa’a’ohipara’a. Mai te tino o te Mesia, tē aupuru nei te mau melo o te ’Ēkālesia te tahi i te tahi i roto i te orara’a mau i te mau mahana ato’a. E feiā hara ana’e tātou pā’āto’a… I roto i te tino o te Mesia, tītauhia ia tātou ’ia rave hau atu i te ha’api’i noa mai i te ture ’e i te mau parau fa’ateiteihia, ’e ’ia fāri’i i tō tātou iho ’itera’a, nā roto i te orara’a ‘i pīha’i iho te tahi i te tahi nā roto i te here’ [Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42:45] » (« Nō te aha te ’Ēkālesia », Liahona, Nov. 2015, 108–9).

Hōho’a
Te moemoeā o Brigham Young

I te matahiti 1849, ’ua fāri’i Brigham Young, i te hō’ē moemoeā i reira ’oia i te ’itera’a i te peropheta Iosepha Semita mai tē huru ra ē, tē arata’i ra ’oia i te hō’ē nāna māmoe ’e te pua’aniho. E mea rarahi ’e te nehenehe tē tahi o teie mau animara ; te tahi rā e mea na’ina’i ïa ’e te reporepo. Tē ha’amana’o ra ’o Brigham Young i te hi’ora’a ’oia i roto i te mata o te peropheta Iosepha Semita ’e te paraura’a ē, « e Iosepha, e mea ri’ari’a mau teie nāna tā ’oe … ’aita vau i ’ite a’e nei i te reira huru i roto i tō’u orara’a ; e aha tā ’oe e rave nō rātou ? » Mai te huru ra ē, ’aita te peropheta i tau’a rahi i teie nāna fa’aro’o ’ore, ’e ’ua pāhono mai ra ’oia, « e mea maita’i rātou pā’āto’a i tō rātou vāhi ».

I te arara’a mai te peresideni Young, ’ua ta’a a’era iāna ē, noa atu e ha’aputuputu te ’Ēkālesia i te « māmoe ’e te pua’aniho » e rave rau, e hōpoi’a nāna ’ia fa’aō mai i te tā’āto’ara’a, ’e ’ia tauturu ia rātou tāta’itahi ’ia fa’atupu i tō rātou fāito pūai rahi ’a rave ai rātou i tō rātou ti’ara’a i roto i te ’Ēkālesia. (Adapted from Ronald W. Walker, « Brigham Young: Student of the Prophet », Ensign, Fepuare 1998, 56–57.)

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ua hiti mai tā’u a’ora’a i te taime ’a feruri hōhonu ai au i te hō’ē ta’ata ’aita ā i tomo mai i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia. Tē hina’aro nei au e paraparau ia rātou tāta’itahi ma’a taime iti. ’Ua ha’api’i Elder Neal A. Maxwell ē, « pinepine teie huru ta’ata i te fa’aea mai i pīha’i iho—aita rā rātou e ’āmui pāpū mai i roto—i te ’Ēkālesia. E’ita rātou e tomo mai i roto i te fare purera’a, e’ita ato’a rā rātou e fa’aru’e i te taupe’e. ’O rātou e hina’aro i te ’Ēkālesia ’e ’o tā te ’Ēkālesia e hina’aro nei, terā rā, te tahi tuha’a, tē ora nei rātou ma te Atua ’ore i roto i te ao nei’ [Mosia 27:31] » (« Nō te aha e ’ere i teienei ? », Ensign, Novema 1974, 12).

Tē fa’ahiti nei au i te anira’a a tō tātou peresideni here ’o Russell M. Nelson ’a paraparau ai ’oia nō te taime mātāmua i te mau melo o te ’Ēkālesia. ’Ua parau ’oia : « I teienei, i te melo tāta’itahi o te ’Ēkālesia tē parau nei au, e fa’aea noa i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a. Nā tā ’outou pūpūra’a ia ’outou ’ia pe’e i te Fa’aora nā roto i te ravera’a i te mau fafaura’a i mua iāna, ’ei reira e ha’apa’o ai i te reira mau fafaura’a, nā te reira e ’īriti i te ’ōpani o te mau ha’amaita’ira’a pae vārua ato’a ’e te faufa’a e vai ra nō te tāne, te vahine ’e te mau tamari’i i te mau vāhi ato’a ».

I muri iho, ’ua tāparu ’oia : « I teienei, mai te peu ’ua haere ’outou i rāpae i te ’ē’a, tē ani nei au ma te pūai ato’a o tō’u ’ā’au ’ia ho’i mai. Ta’a ’ē noa atu tō ’outou mau māna’ona’ora’a ’e te mau fifi, tē vai nei hō’ē pārahira’a nō ’outou i roto i teie ’Ēkālesia, te ’Ēkālesia a te Fatu. E ha’amaita’ihia ’outou ’e te mau u’i i muri mai e tā ’outou mau ’ohipa i teie taime nō te ho’i i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a » « (’A haere ’āmui ai tātou i mua », ’aore rā Liahona, ’Ēperēra 2018, 7; ’āpitihia atu te ha’apāpūra’a).

Tē faʼaʼite pāpū atu nei au nōna, ’o Iesu Mesia, te Fatu Aupuru ’e te Fa’aora nō tātou pā’āto’a. Tē ani nei au ia tātou tāta’itahi ’ia ’imi i te « pobrecitos », « te ta’ata ri’iri’i » i rotopū ia tātou ’o rātou e au ’ia tauturuhia. Teie tā’u ti’aturi ’e te pure nā roto i te i’oa ’o Iesu Mesia, ’āmene.