’Āmuira’a rahi
E ’ore roa rātou e manuia, e ’ore e ti’a ’ia ma’iri tātou i raro
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2021


E ’ore roa rātou e manuia, e ’ore e ti’a ’ia ma’iri tātou i raro

’Ia patu tātou i tō tātou niu i ni’a ia Iesu Mesia, e ’ore e ti’a ’ia ma’iri tātou i raro !

’Ua parau tō tātou peropheta here, te Peresideni Russell M. Nelson i te ’āmuira’a rahi i ma’iri ē : « I roto i teie mau tau ’ārepurepu tā te ’āpōsetolo Paulo i tohu na, ’aita ’o Sātane e tāmata fa’ahou nei e huna i tāna mau ’arora’a i te fa’anahora’a a te Atua. ’Ua ’ū’ana roa te ’ino. Nō reira, te rāve’a hō’ē roa nō te ora mai i te pae vārua ’o te fa’aotira’a ïa e vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a i roto i tō tātou orara’a, ’ia ha’api’i mai i te fa’aro’o i tōna reo, ’e ’ia fa’a’ohipa i tō tātou pūai nō te tauturu i te ha’aputuputura’a ia ’Īserā’ela. »1

’Ia feruri tātou i te anira’a a te peropheta ’ia ha’api’i ’ia fa’aro’o i te reo o te Atua, ’ua rave ānei tātou i teie fa’aotira’a ’aore rā tē fa’a’eta’eta noa ra ? Ha’amana’o ana’e i te parau a’o i roto i te Iakoba 6:6 : « ’Oia ïa, mai te mea e fa’aro’o na ’outou i tōna reo i teie nei mahana, ’eiaha e fa’a’eta’eta i tō ’outou ’ā’au : e aha ’outou e pohe ai ? » Fa’aoti ana’e e vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a i roto i tō tātou orara’a.

Nāhea tātou i te vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a i roto i tō tātou orara’a, ’eiaha rā te ’enemi ? Tē tai’o nei tātou i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:34 , « Nō reira, ’eiaha e mata’u e te nana iti ē : ’a rave i te ’ohipa maita’i ; ’ia ’āmui noa atu tō te ao nei ’e tō te pō ho’i i te pāto’ira’a ia ’outou, nō te mea ’ua patuhia ’outou i ni’a i tā’u nei papa, e ’ore roa rātou e manuia ». E parau rahi teie. Noa atu e ’āmui tō te ao nei ’e tō te pō nō te pāto’i ia tātou, e ’ore roa rātou e manuia mai te mea e mā’iti tātou ’ia vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a nā roto i te ha’amaura’a i tō tātou orara’a i ni’a i tāna papa.

I tōna mau pipi, ’ua ha’api’i Iesu Mesia nō ni’a i te ta’ata pa’ari ’e te ta’ata ma’ama’a, mai tei fa’ati’ahia i roto i te Mataio pene 7 o te Faufa’a ’Āpī. E rave rahi o ’outou tei fa’aro’o i te hīmene Paraimere ra « Te ta’ata pa’ari ’e te ta’ata ma’ama’a ».2 Mai te mea ’ua hi’o maita’i ’outou i nā ’īrava e maha o te hīmene, e ’ite ’outou ē, e mea piri roa nā ’īrava 1 ’e te 2 i nā ’īrava 3 ’e te 4. To’opiti, te ta’ata pa’ari ’e te ta’ata ma’ama’a e patu ra i te hō’ē fare. Tē hina’aro ra rāua ’ia fa’afāna’o i tō rāua ’utuāfare i te hō’ē fare fifi ’ore ’e te au. Tē hina’aro ra ’ia ora ’āmui te ’utuāfare ma te pōpou ē a muri noa atu, mai ia ’outou ’e ’iā’u nei. Hō’ē ā ’ohipa i tupu i ni’a ia rāua—« Topa mai ra te ua ’e tahe mai te pape pu’e ». E ono taime tātou e hīmene i te reira i roto i terā hīmene. Te mea ta’a ’ē noa, ’o te patura’a ïa te ta’ata pa’ari i tōna fare i ni’a i te papa ’e ’ua vai noa mai te fare, te ta’ata ma’ama’a rā, ’ua patu ïa i tōna fare i ni’a i te one ’e ’ua farara ’ē atu te reira. Nō reira, e mea faufa’a mau tei hea tō tātou niu, e fa’ahope’a rahi ho’i tō te reira i ni’a i tō tātou vaira’a hope’a ’e te mure ’ore.

Maita’i ē, ’e tē pure nei ho’i au e ’ite mai tātou pā’āto’a i te niu pāpū nō te fa’aea i ni’a i te reira ’a ha’amau ai i tō tātou orara’a nō a muri a’e. Tē fa’aha’amana’o mai nei te Helamana 5:12 ē : « ’E teienei, e ta’u nā tamari’i, ’a ha’amana’o, ’a ha’amana’o, ’e ’ia ha’amau i to ’ōrua niu i ni’a i te papa ra o tō tātou ora, ’o te Mesia ïa, ’o te Tamaiti a te Atua ho’i, ’e ’ia hāpono mai te diabolo i tōna ra mata’i ’ū’ana, ’e tāna mau ohe nā roto i te puahiohio, ’e ’ia ma’iri mai tōna ra ua pa’ari, ’e tōna vero rahi i ni’a iho ia ’ōrua ra, e ’ere ’oia i te mana i ni’a iho ia ’ōrua e pūtōhia ai ’ōrua i raro i te abuso, ’a mamae ai i te ’oto mure ’ore ra, nō te papa pa’i tā ’ōrua i ti’a i ni’a ra, ’o te niu mau ïa, ’o te tumu ’ia patuhia i ni’a e te ta’ata, e ’ore e ti’a ’ia ma’iri rātou i raro ».

Terā te parau fafau a te Atua ! ’Ia patu tātou i tō tātou niu i ni’a ia Iesu Mesia, e ’ore e ti’a ’ia ma’iri tātou ! ’A fa’a’oroma’i noa ai tātou ē tae noa atu i te hope’a, e tauturu mai te Atua ’ia ha’amau i tō tātou orara’a i ni’a i tāna papa, ’e e ’ore [tātou] e noa’a i te mau ’ūputa o hade (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 10:69). E’ita paha tā tātou e nehenehe e taui i te mau mea e tae mai, e nehenehe rā tātou e fa’aineine nō te mea e tae mai.

E mana’o paha vetahi ē : « E mea au roa te ’evanelia, tītau-noa-hia hō’ē a’e taime i te hepetoma. » ’Aita e nava’i te haerera’a i te purera’a hō’ē taime i te hepetoma nō te patu i ni’a i te papa. ’Ia ’ī tō tātou orara’a tā’āto’a i te ’evanelia a Iesu Mesia e ti’a ai. E ’ere te ’evanelia i te hō’ē tuha’a o tō tātou orara’a, ’o tō tātou rā orara’a te hō’ē tuha’a nō te ’evanelia a Iesu Mesia. ’A feruri maita’i na. E ’ere mau ānei ? E tuha’a noa tō tātou orara’a tāhuti nei nō te hō’ē fa’anahora’a nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a.

’O te Atua tō tātou Metua i te ao ra. ’Ua here ’oia ia tātou pā’āto’a. ’Ua ’ite ’oia i tō tātou fāito pūai, hau roa atu ia tātou iho nei. ’Aita ’oia i te ’ite noa i te mau mea hu’ahu’a o tō tātou orara’a. ’Ua ’ite te Atua i te hu’ahu’a o te hu’ahu’a o te hu’ahu’a o tō tātou orara’a.

E pe’e na i te parau pa’ari a tō tātou peropheta ora, te peresideni Nelson. ’Ua pāpa’ihia i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 21:5–6 :

« E fāri’i ho’i ’outou i tāna parau mai te mea ra ē nō roto i tō’u iho nei vaha, mai te fa’a’oroma’i ’e te fa’aro’o.

« Nō te mea nā roto i te ravera’a i teie nei mau mea e ’ore roa ’outou e noa’a i te mau ’ūputa o hade ; ’oia ïa, ’e nā te Fatu ra ’o te Atua e ha’apurara ’ē atu i te mau mana nō te pōuri mai mua atu ia ’outou, ’e e fa’a’āueue ho’i i te ra’i ’ei maita’i nō ’outou na, ’e i tō tōna i’oa ra hanahana ho’i ».

Terā te tumu e ’ore roa rātou e manuia, ’e e ’ore e ti’a ’ia ma’iri tātou i raro !

Tē parau pāpū nei au ia ’outou ē, e haere fa’ahou mai te Mesia nō te piti o te taime mai tāna i haere mai i te taime mātāmua, i teie rā taime e mea nā roto i te hanahana ’e te nehenehe o te ari’i. Maita’i ē, ’e tē pure nei ho’i au ē, e ineine au nō te fāri’i iāna, i teie nei pae o te pāruru ’aore rā i te tahi atu pae. ’A fa’ahanahana ai tātou i teie pu’e tau fa’ahiahia nō te Pāsa, maita’i ē, nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia ’e te mana o tōna ti’afa’ahoura’a (hi’o Moroni 7:41), e noa’a iā’u ’ia haere i ni’a nō te fārerei i tō’u Hāmani ’a parau ai ē : « Māuruuru ». I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Russell M. Nelson, « ’A vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a », Liahona, Novema 2020, 95.

  2. « Le sage et le fou [Te ta’ata pa’ari ’e te ta’ata ma’ama’a] », Chants pour les enfants, 132.