’Āmuira’a rahi
I roto i te ’āpitira’a ’e te Fatu
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2022


I roto i te ’āpitira’a ’e te Fatu

Tē ha’api’i nei te ’evanelia a Iesu Mesia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai i te parau tumu o te ’āpitira’a hope roa i rotopū i te vahine ’e te tāne, i roto i te orara’a tāhuti ’e i te orara’a a muri a’e.

I roto i te mau ’āva’e mātāmua o tō māua fa’aipoipora’a, ’ua fa’a’ite mai tō’u hoa here i tōna hina’aro ’ia tuatāpapa i te pehe. Nō te fa’a’oa’oa iāna, ’ua fa’aoti au e fa’anaho i te hō’ē ’ohipa maere rahi nā tō’u hoa here. ’Ua haere au i te hō’ē faretoa ho’ora’a mauha’a nō te pehe ’e ’ua ho’o mai au i te hō’ē piana ’ei tao’a hōro’a nāna. ’Ua tu’u vau, ma te ’oa’oa, i te parau pe’era’a i roto i te hō’ē ’āfata ’e te hō’ē te’a nehenehe ’e ’ua hōro’a i te reira iāna, ma te tīa’i i te hō’ē pāhonora’a ’oa’oa nō te māuruuru i tāna tāne here rahi ’e te ’atu’atu.

I tōna tātarara’a i taua ’āfata iti ra ’e te ’itera’a i te mau mea i roto, ’ua hi’o mai ra ’oia iā’u ma te here ’e nā ’ō mai ra, « ’auē e tā’u here ē, e mea fa’ahiahia mau ’oe ! Terā rā, e ui au ia ’oe i te hō’ē uira’a : E tao’a hōro’a ānei teie ’aore rā e tārahu ? I muri a’e i te paraparaura’a nō ni’a i taua ’ohipa māere ra, ’ua fa’aoti a’era māua e fa’a’ore i taua ho’ora’a ra. Tē ora ra māua i ni’a i tā māua moni pīahi, mai te reira nō te rahira’a o te feiā fa’aipoipo ’āpī. ’Ua tauturu teie ’ohipa iā’u ’ia ’ite i te faufa’a o te parau tumu o te ’āpitira’a hope roa i roto i te autā’atira’a o te fa’aipoipora’a, ’e e nāhea te fa’a’ohipara’a i te reira i te tauturu i tā’u vahine ’e iā’u ’ia riro ’ei hō’ē māfatu ’e hō’ē ferurira’a.1

Tē ha’api’i nei te ’evanelia a Iesu Mesia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai i te parau tumu o te ’āpitira’a hope roa i rotopū i te vahine ’e te tāne, i roto ānei i te orara’a tāhuti ’e i te ora mure ’ore. Noa atu ē, e nātura ta’a ’ē tō te ta’ata tāta’itahi ’e e mau hōpoi’a hanahana tei fa’ata’ahia, ’e rave te vahine ’e te tāne i te mau ti’ara’a e tano a’e ’e te faufa’a i roto i te fa’anahora’a nō te ’oa’oa a te Atua nō tāna mau tamari’i.2 ’Ua ’itehia te reira mai te ’ōmuara’a, ’a parau ai te Fatu ē, « e ’ere i te mea au ’ia vai noa te tāne ’ōna ana’e ; nō reira [’oia i hina’aro ai] e hāmani i te hō’ē tauturu au nōna ».3

I roto i te fa’anahora’a a te Fatu, hō’ē « tauturu » o te hō’ē ïa hoa ’o tē haere nā te ’ao’ao ’e ’o Adamu i roto i te ’āpitira’a hope roa.4 ’Ua riro mau Eva ’ei ha’amaita’ira’a nō te ra’i i roto i te orara’a o Adamu. Nā roto i tōna nātura hanahana ’e tōna mau huru pae vārua, ’ua fa’auru ’oia ia Adamu ’ia rave ’āpiti i te ’ohipa ’e ’ōna, nō te fa’atupu i te fa’anahora’a nō te ’oa’oa a te Atua nō te mau ta’ata ato’a.5

E feruri ana’e tātou e piti parau tumu faufa’a rahi ’o tē ha’apa’ari i te ’āpitira’a i rotopū i te tāne ’e te vahine. Te parau tumu mātāmua ’oia ho’i, hō’ē ā huru tō tātou pā’āto’a i mua i Atua ».6 ’Ia au i te ha’api’ira’a tumu o te ’evanelia, ’aita te ta’a-’ē-ra’a i rotopū i te vahine ’e te tāne e nā ni’a a’e i te mau parau fafau mure ’ore a te Atua nō tāna mau tamaiti ’e tāna mau tamāhine. ’Aita tō te tahi e ti’ara’a hau atu a’e i roto i te hanahana tīretiēra i tō te tahi i roto i te ora mure ’ore.7 Tē ani mai nei te Fa’aora iho ia tātou pā’āto’a, te mau tamari’i a te Atua, « ’ia haere mai iāna ra, ’ia rave i tōna maita’i ; ’e ’aita ’oia e pāto’i i te hō’ē noa a’e o rātou e haere mai iāna ra ».8 Nō reira, i roto i taua huru ra, ’ua fa’arirohia tātou pā’āto’a ’ei mea ’aifāito i mua iāna.

’Ia hāro’aro’a ana’e ’e ’ia fa’aō ana’e nā ta’ata fa’aipoipo i teie parau tumu, ’aita rāua e ti’a ra ’ei peresideni ’aore rā ’ei mono peresideni nō tō rāua ’utuāfare. ’Aita e ti’ara’a teitei a’e ’aore rā e ti’ara’a ha’eha’a a’e i roto i tō rāua tā’atira’a o te fa’aipoipora’a, ’aita ato’a e haere i mua ’aore rā i muri i te tahi. E haere rāua te tahi i pīha’i iho i te tahi, ’ei nā ’aifāito, nā tamari’i fānau hanahana a te Atua. E riro mai rāua ’ei hō’ē i roto i te mana’o, te hina’aro ’e te ’ōpuara’a ’e tō tātou Metua i te ao ra ’e ’o Iesu Mesia,9 i te fa’aterera’a ’e te arata’i-’āmui-ra’a i te fa’anahora’a ’utuāfare.

I roto i te hō’ē ’āpitira’a ’aifāito, « e ’ere te here i te faufa’a tao’a, e ’āpitira’a rā … te hō’ē tuha’a nō te reira poietera’a nō tō tātou ti’ara’a ta’ata nei ».10 « Nā roto i te hō’ē ’āpitira’a pāpū, e hō’ē te tāne ’e te vahine i roto i te tāhō’ēra’a pūai o te « mana mure ’ore » ’e e tahe mai te reira ma te « fa’ahepo ’ore » i roto i te orara’a pae vārua, i ni’a ia rāua ’e tō rāua hua’ai, a muri ’e a muri noa atu ».11

Te piti o te parau tumu tano ’o te ture auro ïa, tei ha’api’ihia e te Fa’aora i roto i te a’ora’a i ni’a i te mou’a : « ’E ’o tā ’outou e hina’aro ia vetahi ’ē ra ’ia rave mai ia ’outou na, e nā reira ato’a atu ’outou ia rātou ».12 Tē fa’a’ite nei teie parau tumu i te hō’ē huru ’aifāitora’a, te tueara’a, te hō’ēra’a ’e te auturuturura’a, ’e tei fa’atumuhia i ni’a i te piti o te fa’auera’a rahi, « e aroha atu i tō ta’ata tupu mai tō aroha ia ’oe iho na ».13 E tū’ati te reira i te tahi atu mau huru keretetiano mai te fa’a’oroma’ira’a roa, te marū ’e te hāmani maita’i.

Nō te hāro’aro’a maita’i a’e i te fa’a’ohipara’a o teie parau tumu, e nehenehe tātou e hi’o i te tā’amura’a mo’a ’e te mure ’ore tei ha’amauhia e te Atua i rotopū i tō tātou nā metua mātāmua, ’o Adamu ’e ’o Eva. ’Ua riro mai rāua ’ei hō’ē tino,14 i te fa’atupura’a i te hō’ē fāito auhō’ēra’a ’o tē fa’ati’a ia rāua ’ia haere ’āpipiti ma te fa’atura, te māuruuru ’e te here, ma te ha’amo’era’a ia rāua iho ’e te ’imira’a i te maita’i ’o te tahi ’e te tahi i roto i tō rāua tere nō te ora mure ’ore.

Taua ā mau huru ra ’o te huru ïa ’o tā tātou e tūtava nei i roto i te hō’ē fa’aipoipora’a tāhō’ē i teie mahana. Nā roto i te tā’atira’a o te hiero, e tomo te hō’ē vahine ’e te hō’ē tāne i roto i te fa’anahora’a mo’a o te fa’aipoipora’a i roto i te fafaura’a ’āpī ’e te mure ’ore. Maoti teie fa’anahora’a o te autahu’ara’a, e fāri’i rāua i te mau ha’amaita’ira’a mure ’ore ’e te mana hanahana nō te fa’atere i te mau ’ohipa o te ’utuāfare, ’a ora noa ai mai te au i te mau fafaura’a tā rāua i rave. Mai te reira taime, e haere rāua i mua ma te auturuturura’a ’e ma te ’āpitira’a hope roa ’e te Fatu, i ni’a iho hoa rā i tā rāua mau hōpoi’a tāta’itahi tei fa’ata’a-hanahana-hia nō te fa’a’amu ’e nō te fa’atere i tō rāua ’utuāfare.15 Te fa’a’amura’a ’e te fa’aterera’a e mau hopoi’a auturuturu ïa ’e te tāuiui, te aura’a, « e tītauhia i te mau metua vahine ’e i te mau metua tāne ’ia tauturu i te tahi ’e te tahi ’ei mau ’āpiti ’aifāito »16 ’e e ’ōpere i te fa’aterera’a ’aifāto i roto i te ’utuāfare.

« Te aura’a nō te parau fa’a’amu o te fa’a’amura’a ïa, te ha’api’ira’a, te pāturura’a » i te mau melo o te ’utuāfare, o tē ravehia nā roto i te tauturura’a ia rātou « ’ia ha’api’i mai i te mau parau mau o te ’evanelia ’e te fa’ahotura’a i te fa’aro’o i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia » i roto i te hō’ē orara’a here. Te aura’a nō te parau fa’atere ’o te « tauturura’a ïa i te arata’ira’a i te mau melo o te ’utuāfare nō te pārahi i mua i te aro o te Atua. E ravehia te reira nā roto i te tāvinira’a ’e te ha’api’ira’a nā roto i te marū, te ha’eha’a ’e te here mau ». ’Oia ato’a ïa « te arata’ira’a i te mau melo o te ’utuāfare i roto i pure tāmau, te tuatāpapara’a i te ’evanelia, ’e te tahi atu mau huru ha’amorira’a. E ’ohipa te mau metua ma te tāhō’ē », ma te pe’e i te hi’ora’a o Iesu Mesia, « nō te rave fa’aoti i teie nā hopoi’a [rahi e piti] ».17

E mea faufa’a ’ia hi’o ē, tē pe’e nei te fa’aterera’a i roto i te ’utuāfare i te hōho’a pātereareha, mea ta’a ’ē nō te tahi mau huru o te fa’aterera’a a te autahu’ara’a i roto i te ’Ēkālesia.18 Te aura’a o te hōho’a fa’aterera’a pātereareha, ’oia ho’i, e hōpoi’a ’āfaro ti’a tā te mau vahine ’e te mau tāne fa’aipoipo i mua i te Atua, te rave-fa’aoti-ra’a i tā rātou mau hōpoi’a mo’a i roto i te ’utuāfare. E tītau te reira i te ’āpitira’a hope roa—te fa’atura ’ā’au tae i te mau parau tumu ato’a o te parauti’a ’e o te hopoi’a—’e te hōro’ara’a i te mau rāve’a nō te fa’ahotura’a i roto i te hō’ē orara’a here ’e te tauturu te tahi i te tahi.19 ’Aita teie mau hopoi’a ta’a ’ē e tītau i te ana’ira’a tōro’a teitei ’e tē pāto’i pāpū nei te reira i te mau huru hāmani-’ino-ra’a ato’a ’aore rā te fa’aterera’a fa’ahepo.

I muri a’e i tō Adamu ’e ’o Eva fa’aru’era’a i te ’ō i Edene, te fa’ahōho’a nehenehe nei tō rāua hi’ora’a i te parau nō te tā’aira’a te tahi i te tahi i rotopu i te hō’ē metua vahine ’e hō’ē metua tāne nō te fa’a’amu ’e nō te fa’atere i tō rāua ’utuāfare. Mai tei ha’api’ihia i roto i te buka a Mose, ’ua rave ’āmui rāua i te ’ohipa nō te fa’a’apu i te fenua ma te hou i tō rāua rae, nō te ha’apa’ora’a i te ora maita’i pae tino o te ’utuāfare ;20 ’ua fa’atae mai rāua i te mau tamari’i i te ao nei ;21 ’ua ti’aoro ’āmui rāua i te i’oa o te Fatu ’e ’ua fa’aro’o i tōna reo « mai te ’ē’a e tae atu i te ’ō i Edene » ;22 ’ua fāri’i rāua i te mau fa’auera’a tā te Fatu i hōro’a ia rāua ’e ’ua tūtava ’āmui rāua ’ia ha’apa’o i te reira.23 ’Ua « fa’a’ite a’era rāua i [teie] mau mea i tā rāua mau tamaiti ’e i tā rāua mau tamāhine »24 ’e « ’aore i fa’aea i te ti’aoro ’āmui i te Atua » mai te au i tō rātou mau hina’aro.25

E a’u mau taea’e ’e e a’u mau tuahine here, te fa’a’amura’a ’e te fa’aterera’a e mau rāve’a ïa te reira, e ’ere i te mau tā’oti’ara’a. E nehenehe te hō’ē ta’ata e fāri’i i te hō’ē hōpoi’a nō te hō’ē mea, ’eiaha paha rā ’o ’oia ana’e te ta’ata e rave i te reira. ’Ia hāro’aro’a maita’i ana’e te mau metua here i teie nā hopoi’a rahi e piti, e tūtava ’āmui rāua i te pāruru ’e i te ara i ni’a i te ora maita’i pae tino ’e pae manava o tā rāua mau tamari’i. E tauturu ato’a rāua ia rātou ’ia fa’aruru i te mau ’ati pae vārua o tō tātou nei ’anotau ma te fa’a’amura’a ia rātou i te parau maita’i a te Fatu tei heheuhia i tōna mau peropheta.

Noa atu ē, e pāturu te tāne ’e te vahine i te tahi ’e te tahi i roto i tā rāua mau hōpoi’a hanahana tei fa’ata’ahia, « e nehenehe te ma’i paruparu, te pohe ’aore rā te tahi atu mau huru tupura’a e tītau i te hō’ē fa’atanotanora’a a te ta’ata hō’ē ».26 I te tahi taime, e fāri’i te hō’ē hoa fa’aipoipo ’aore rā te tahi, i te hōpoi’a ’ia amo i nā ti’ara’a e piti i te hō’ē ā taime, nō te hō’ē taime poto ānei ’aore rā nō te taime tāmau.

’Aita i maoro a’enei, ’ua fārerei au i te hō’ē tuahine ’e te hō’ē taea’e e ora nei rāua tāta’itahi i teie huru orara’a. ’Ei nā metua ’ōtahi, ’ua fa’aoti rāua tāta’itahi, i roto i tō rāua ’utuāfare ’e i roto i te ’āpitira’a ’e te Fatu, e hōro’a i tō rāua ora nō te aupuru i tā rāua mau tamari’i i te pae vārua ’e i te pae tino. ’Aita i mo’ehia ia rāua tā rāua mau fafaura’a nō te hiero tei ravehia i mua i te Fatu, ’e i tāna mau parau fafau mure ’ore noa atu tō rāua fa’ata’ara’a. ’Ua ’imi rāua to’opiti i te tauturu a te Fatu i roto i te mau mea ato’a, ’a tūtava tāmau noa ai rāua i te fa’a’oroma’i i tō rāua mau fifi ’e te haerera’a nā ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a. ’Ua ti’aturi rāua ē, e ha’apa’o mai te Fatu i tō rāua mau hina’aro, ’eiaha noa nō teie orara’a, nō te ora mure ’ore ato’a rā. ’Ua fa’a’amu rāua to’opiti i tā rāua mau tamari’i nā roto i te ha’api’ira’a ia rātou ma te marū, te ha’eha’a ’e te here, ’oia ato’a i roto i te mau tupura’a fifi o te orara’a. ’Ia au i tā’u i ’ite, ’aita teie nā metua ’ōtahi e amuamu nei i te Atua nō tō rāua mau ’ati. ’Atira rā, tē tīa’i nei rāua ma te tīa’ira’a pāpū maita’i ’e te ti’aturi i te mau ha’amaita’ira’a a te Fatu tei fa’ahereherehia nō rāua.27

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ua hōro’a mai te Fa’aora i te hi’ora’a maita’i roa a’e nō te hō’ēra’a ’e te au maita’i o te ’ōpuara’a ’e o te ha’api’ira’a tumu ’e tō tātou Metua i te ao ra. ’Ua pure ’oia nō tāna mau pipi, ma te parau ē « ’ia riro rātou ato’a ’ei hō’ē ; mai ia ’oe, e tau Metua, i roto iā’u nei ra, e mai iā’u ho’i i roto ia ’oe nā, ’ia hō’ē ato’a rātou i roto ia tāua, ’ia fa’aro’o tō te ao ē nā ’oe au i tono mai ».28

Tē fa’a’ite pāpū nei au ia ’outou, mai te mea tātou—te mau vahine ’e te mau tāne—e ’ohipa ’āmui tātou i roto i te ’āpitira’a pāpū ’e te ’aifāito, e fāna’o tātou i te hō’ēra’a tei ha’api’ihia e te Fatu, ’ia rave fa’aoti ana’e tātou i tā tātou mau hōpoi’a hanahana i roto i tō tātou mau aura’a o te fa’aipoipora’a. Tē fafau atu nei au ia ’outou, nā roto i te i’oa o te Mesia ē, « e autahi-maīte-hia tō rātou ’ā’au i te au maīte ’e te aroha, te tahi i te tahi »,29 e ’ite mai tātou i te ’oa’oa hau a’e i roto i tō tātou tere nō te ora mure ’ore, ’e tō tātou ’aravihi nō te tāvini i te tahi ’e te tahi ’e te tahi i te tahi ma te tupu i te rahi fāito ’ore.30 Tē fa’a’ite pāpū nei au nō teie mau parau mau i te i’oa mo’a o te Fa’aora ’o Iesu Mesia, ’āmene.