’Āmuira’a rahi
’Ua fa’ateiteihia i ni’a i te sātauro
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2022


’Ua fa’ateiteihia i ni’a i te sātauro

E ta’ata ’āpe’e ia Iesu Mesia ra, tītau-roa-hia iāna ’ia amo i te hō’ē hōpoi’a ’e ’ia haere i te vāhi e tītauhia te fa’atusiara’a, ’e ’aita e ’apera’a mamae.

Tau matahiti i ma’iri, i muri i tā mātou tāu’ara’a parau pīahi ha’api’ira’a tuarua nō ni’a i te ’ā’amu nō te mau ha’apa’ora’a i Marite, ui mai ra te hō’ē iā’u : « Nō te aha ’aita te feiā mo’a e rave ato’a i te sātauro mai te tahi atu mau keresetiano, ’ei tāpa’o nō tō rātou ha’apa’ora’a ? »

I te mea ho’i pinepine teie mau huru uira’a nō ni’a i te sātauro, i te uira’a nō ni’a i tā tātou parau fafau i te Mesia, pāhono ’oi’oi ihora vau ē, tē hi’o nei Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te tusia tāra’ehara a Iesu Mesia ’ei ’ohipa pū, ’ei niu faufa’a rahi, ’ei ha’api’ira’a tumu rahi ’e ’ei fa’a’itera’a hope nō te here hanahana i roto i te fa’anahora’a rahi a te Atua nō te fa’aorara’a i tāna mau tamari’i.1 ’Ua fa’ata’a atu vau ē te aroha mau ’e te fa’aora i roto i terā ’ohipa, e mea faufa’a tumu ïa ’e ’ua hōro’ahia ho’i i te ’utuāfare ta’ata ato’a nei, mai ia Adamu ’e Eva ra ē tae roa i te hope’a o te ao nei.2 ’Ua fa’ahiti atu vau i te parau a te peropheta Iosepha Semita tei nā ’ō ē : « Te […] mau mea atoʼa nō ni’a i tō tātou haʼapa’ora’a e mau [mea tāpirihia] ïa » i te tāra’ehara a Iesu Mesia.3

Tai’o atu ra vau iāna i te mea tā Nephi i pāpa’i e 600 matahiti hou te fānaura’a o Iesu : « ’E […] ’ua parau fa’ahou mai ra te melahi iā’u […] : ’A hi’o na ! ’E ’ua hi’o atu ra vau ’e ’ua ’ite atu ra i te ’Ārenio a te Atua […] ’ua fa’ateiteihia ’oia i ni’a i te sātauro ’e ’ua taparahihia nō te mau hara a tō te ao nei. »4

Terā te pūai noa atu ra tā’u « here, fa’a’ite ’e tītau manihini », tai’o noa atu ra vau ! I te mau ’āti Nephi i te Ao ’āpī ra, ’ua parau te Mesia tei ti’afa’ahou mai : « ’Ua tono mai tō’u Metua iā’u ’ia fa’ateiteihia vau i ni’a i te sātauro […] ’ia ti’a iā’u ’ia ’ume mai i te mau ta’ata ato’a iā’u nei […] nō te maorora’a teie ïa te tumu i fa’ateiteihia ai au. »5

Tē fa’ahiti ra vau i te parau a te ’āpōsetolo Paulo, ’ite a’era vau ē tē ha’amata ra tōna mata i te nevaneva. Hi’o a’era i te uāti i ni’a i tōna rima, mai te huru tē ha’amana’o ra ’oia e ’ohipa tāna i te hō’ē vāhi—te hō’ē vāhi ’ē—tā’ie a’era. Fa’aea a’era tā māua ’āparaura’a.

I teie mahana, 50 ’ahuru matahiti i muri, e hina’aro roa vau e fa’aoti i terā tātarara’a tā’u—noa atu pauroa ’outou tē hi’o i te uāti i ni’a i te rima. E tāmata vau i te tātara atu i te tumu rahi ’aita tātou e fa’a’ohipa nei i te tāpa’o nō te sātauro, terā rā, tē hina’aro nei au e ha’apāpū maita’i i tō tātou fa’atura ’e tō tātou fa’ahiahia rahi i te tumu ’e te fa’aro’o, nā reira ato’a te orara’a paieti o rātou e nā reira nei.

Te hō’ē tumu ’aita mātou e tūra’i nei i te parau nō te sātauro, tei ni’a pa’i tō mātou a’a i te Bibilia. Nō te mea e fa’autu’a pohe umunaro rahi roa te fa’asātaurora’a nō te hau ’ēmēpera Roma ra, e rave feiā ’āpe’e mātāmua o Iesu tei mā’iti ’eiaha e fa’arahi i te parau nō terā mauha’a ha’amamae ri’ari’a mau. Pāpū ē, e parau rahi mau te pohe o te Mesia nō tō rātou fa’aro’o, terā rā 300 ti’ahapa matahiti te maoro, ’ua ’imi rātou i te fa’a’ite i tō rātou hīro’a ’evanelia nā roto i te tahi atu rāve’a.6

I te maha ’e te pae o te tenetere, ’ua ’ōmuahia te sātauro ’ei tāpa’o nō te rahira’a o te keresetiano, e ’ere rā tō tātou keresetianora’a mai tō te rahira’a. E ’ere tātou i te katolika, e ’ere ato’a i te porotetani, e ’ēkālesia rā tātou tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai, te ’Ēkālesia o te Faufa’a ’Āpī tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai. Nō reira, e ho’i roa tō tātou ha’amatara’a ’e tō tātou ha’amanara’a i nā mua atu i te tau o te mau ’āpo’ora’a ’epikopo, te mau fā’ira’a fa’aro’o ’e te mau hōho’a tāpa’o.7 ’E nō reira, teie ’orera’a e fa’a’ohipa i te tāpa’o tei ha’apa’o-’āmui-noa-hia i muri iho, e fa’a’itera’a fa’ahou ïa ē Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, e fa’aho’i-fa’ahou-ra’a ïa nō te mau keresetiano mau mātāmua.

Te tahi fa’ahou tumu tātou e ’ore e fa’a’ohipa nei i te tāpa’o nō te sātauro, ’o tā tātou tūra’ira’a ïa i te parau nō te semeio hope o te misiōni a te Mesia—tōna ti’afa’ahoura’a hanahana mai tona mamae fa’atusia ’e tōna ho’i pohe. Nō ni’a i teie tū’atira’a, e fa’ahiti vau i te parau nō e piti hōho’a anoihi,8 e hei’una (fa’anehenehe piha) nō te Peresidenira’a Mātāmua ’e te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo i roto i tā rātou rurura’a hepetoma mo’a i te mahana maha i te hiero i Roto Miti. E fa’aha’amana’ora’a tāmau teie nā hōho’a ia mātou i te ho’o i ’aufauhia ’e te rē i upo’oti’ahia e ana, ’o mātou ho’i tāna mau tāvini.

Hōho’a
The Crucifixion [Te fa’asātaurora’a], nā Harry Anderson
Hōho’a
The Resurrection [Te ti’afa’ahoura’a], nā Harry Anderson

Te tahi fa’a’itera’a rahi a’e i mua i te ta’ata nō te upo’oti’ara’a piti tuha’a o te Mesia, ’o tā tātou fa’a’ohipara’a ïa i teie hōho’a na’ina’i a Thorvaldsen nō te Mesia tei ti’afa’ahou, tei matara mai mai roto i te mēnema ma te hanahana, ’e ma te tāpa’o nō te mau pēpē i tōna fa’asātaurora’a.9

Hōho’a
tāpa’o a te ’Ēkālesia

Te hope’a, tē ha’amana’o nei tātou ē ’ua ha’api’i te peresideni Gordon B. Hinckley i te hō’ē taime ē : « ’Ia riro te orara’a o tō tātou mau ta’ata [’ei] tāpa’o nō tō tātou [fa’aro’o]. »10 I teie nau parau—te hope’a iho ā rā—e haere ïa vau i ni’a i te mau ’īrava faufa’a roa a’e nō ni’a i te sātauro. E ’ere nō ni’a i te fa’atautau ’aore rā te tao’a fa’a’una’una, e ’ere nō ni’a i te fare oe ’e te mau hōho’a tāpa’o. ’Aita, nō ni’a rā i te ’ao’ao pa’ari ’ōfa’i ra nō te huru parauti’a ’e te ivi tua pae mōrare ’eta’eta maita’i, ’o tā te mau keresetiano e ’āfa’i mai i te pi’ira’a a Iesu, i tāna mau pipi tāta’itahi. I te mau fenua ato’a ’e te mau tau, tē parau mai nei ia tātou pā’āto’a : « ’O te ta’ata [’e te vahine] i hina’aro i te pe’e mai iā’u, e fa’aru’e ’oia ’iāna iho, ’a rave ai i tāna sātauro, ’a pe’e mai ai iā’u. »11

E parau teie nō te mau sātauro tā tātou e amo, ’eiaha rā terā e ’ō’omo. E ta’ata ’āpe’e ia Iesu Mesia ra, tītau-roa-hia iāna ’ia amo i te hō’ē hōpoi’a—tā ’outou iho ’aore rā tā te tahi ’ē atu—’e ’ia haere i te vāhi e tītauhia te fa’atusiara’a, ’e ’aita e ’apera’a mamae. E’ita te hō’ē keresetiano mau e nehenehe e pe’e i te Orometua i roto noa i te mau ’ohipa tāna e au maita’i. ’Aita. E pe’e tātou iāna i te mau vāhi ato’a, ’e mai te mea e tītauhia, i ni’a ato’a i te mau māhora ’ua ’ī i te roimata ’e te pe’ape’a, ’e i te tahi taime, ’o tātou ana’e paha tē ti’a atu.

’Ua mātau vau i te ta’ata, i roto ’e i rāpae i te ’Ēkālesia, e pe’e nei i te Mesia mai te reira te ha’apa’o maita’i. ’Ua mātau vau i te mau tamari’i e huma tino rahi, nā reira ato’a te mau metua e aupuru nei ia rātou. Tē ’ite nei au ia rātou pā’āto’a tē fa’aitoito ra, i te tahi taime, ’ua rohirohi roa i te ’imira’a i te pūai, te pāruru ’e te tahi ma’a taime ’oa’oa, ’aita ho’i e rāve’a ’ē atu. ’Ua mātau vau i e rave rahi feiā pa’ari ’ōtahi e hia’ai nei, ’e ’ua tano ho’i, i te hō’ē hoa here, te hō’ē fa’aipoipora’a nehenehe ’e te hō’ē ’utuāfare tei ’ī i te mau tamari’i nā rātou. ’Aita e hina’aro parauti’a a’e, terā rā ’a he’e noa ai te tau ’aita ā te reira maita’i e fāna’ohia ra. ’Ua mātau vau ia rātou e ’aro nei i te ma’i rau i te pae nō te ferurira’a, ’o tē tāparu nei i te tauturu, i te purera’a ’e i te mihira’a ’e i te maura’a te rima i ni’a i te fenua i parauhia ra, te fenua nō te vai-hau-ra’a pae manava. ’Ua mātau vau ia rātou e ora nei i te orara’a veve ’e te ha’aparuparu, tē fa’aruru nei rā i te tapineva ma te ani ’ia fāna’o a’e i te mea e ha’amaita’i i te orara’a o tō rātou feiā here iti, ’e vetahi ato’a tei hina’aro i te tauturu ’ati a’e ia rātou. ’Ua mātau vau i te ta’ata e rave rahi tē tāfifi nei i te parau putapū nō te hīro’a, te hete ’e te ’āpeni. Tē ta’i nei au nō rātou, ’e tē ta’i nei au ’e ’o rātou, ’ua ’ite ho’i au i te mau fa’ahope’ara’a faufa’a rahi nō tā rātou mau fa’aotira’a.

E mau vaira’a fifi ri’i noa tā tātou e fa’aruru nei i roto i te orara’a, e mau fa’aha’amana’ora’a ē, e ho’o tō te ti’ara’a pipi mau. ’Ua parau te ari’i Davida ia Arauna, tei tāmata i te hōro’a tāmoni ’ore iāna i te pua’atoro ’e te vāhie nō tāna ō : « ’Eiaha ; ’ei ho’o ā, e ho’o hua atu vau ia ’oe ; [inaha] ’eiaha tā’u ’ei tao’a ho’o-’ore-hia e au ’ia hōpoi […] nā ta’u Atua ra nā Iehova. »12 E nā reira ato’a ïa tātou i te parau.

’Ia rave tātou i tā tātou sātauro ’e ’ia pe’e ho’i tātou iāna, e ’oto rahi mau ïa ’āhani te teiaha o tō tātou mau fifi e ’ore e fa’ariro ia tātou ’ei ta’ata auma’i a’e ’e te ha’apa’o a’e i te hōpoi’a e amohia ra e te ta’ata. ’O te hō’ē ’ohipa huru ’ē rahi nō te Fa’asātaurora’a, ’oia ho’i ’ua toro mai te Fa’aora i tōna nā rima fāri’i ’e i muri iho ’ua pātitihia te reira, hōho’a ’ōpua-’ore-hia, e hōho’a pāpū rā nō te mau ta’ata ato’a, te mau vahine ’e te mau tamari’i o te ’utuāfare ta’ata nei ē, ’aita rātou e fāri’i-noa-hia, ’ua tītau-manihini-hia rā i roto i tōna rima tāra’ehara ’e te fa’ateitei.13

Mai te Ti’afa’ahoura’a i muri iho i te Fa’asātaurora’a umunaro, mai te reira ato’a te mau ha’amaita’ira’a huru rau tei mani’ihia i ni’a ia rātou e ineine, mai tā te peropheta Iakoba nō te Buka a Moromona i parau,« ’ia ti’aturi […] i te Mesia, ’e ’ia feruri i tōna ra pohe, ’e ’ia fa’a’oroma’i i tōna ra sātauro. » I te tahi taime e tae ’oi’oi mai teie mau ha’amaita’ira’a, ’e i te tahi taime, e tae mai i muri iho, te hope’a fa’ahiahia rā nō tō tātou Via dolorosa [’ē’a māuiui tāta’itahi],14 ’o te parau fafau ïa a te Fatu iho ē, tē tae mai nei te reira ’e e tae mai iho ā te reira. ’Ia noa’a taua mau ha’amaita’ira’a ra, ’ia pe’e ïa tātou iāna—ma te pāpū, ma te ’ore roa e ha’apohepohe ’e e horo ’ē, ma te ’ore roa e ’ōtohe i mua i te ’ohipa, ’a teimaha ai tā tātou sātauro ’e ’a ha’apōiri ai te ’ē’a nō te hō’ē taime. Nō tō ’outou pūai, tō ’outou ha’avare ’ore ’e tō ’outou here, tē fa’a’ite nei au i tō’u māuruuru rahi. I teie mahana, tē hōro’a nei au i tō’u ’ite ’āpōsetolo nōna tei « fa’ateiteihia […] i ni’a »15 ’e nō te mau ha’amaita’ira’a mure ’ore tāna e hōro’a nei ia rātou tei « fa’ateiteihia » nā muri iāna, ’oia ho’i te Fatu ra Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o Jeffrey R. Holland, Encyclopedia of Mormonism (1992), « Atonement of Jesus Christ », 1:83.

  2. Tē parau ra Amuleka nō te tāra’ehara a te Mesia ’ei « tusia rahi ’e te hope’a […] ’ei tusia fāito ’ore ’e te mure ’ore » tōna ’ā’ano (Alama 34:10). Inaha « ’ia pohe rātou e ti’a ai, maori rā nā roto i te tāra’ehara » (Alama 34:9 ; hi’o ato’a mau ’īrava 8–12). Tē parau fa’ahou nei te peresideni John Taylor : « ’Aita tātou i ta’a ē, mai te aha ra te huru, terā rā, ’ua amo [Iesu] i te teimaha o te hara a tō te ao ato’a nei ; ’eiaha tā Adamu ana’e ra, tā tōna ato’a rā hua’ai, ’e nō tōna nā-reira-ra’a, ’ua matara te bāsileia o te ao, ’eiaha nō te feiā fa’aro’o ana’e ’e tei ha’apa’o i te ture a te Atua, nō te mau fēti’i ta’ata ato’a rā tei pohe hou tō rātou pa’arira’a, ’ua hau atu rātou i te ’āfara’a, ’e nō [rātou] ato’a […] ’ua pohe […] ma te ture ’ore, ti’afa’ahou mai ïa rātou ma te ture ’ore, nā roto i tāna āraira’a, ’e e ha’avāhia rātou ma te ture ’ore, ’e e fāri’i ho’i i te mau ha’amaita’ira’a o te tāra’ehara » (An Examination into and an Elucidation of the Great Principle of the Mediation and Atonement of Our Lord and Savior Jesus Christ [1892], 148–49; Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : John Taylor [2001], 60–61).

  3. Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita (2007), 57.

  4. 1 Nephi 11:32–33.

  5. 3 Nephi 27:14–15.

  6. ’Oia mau e mau fa’ahitira’a nō te sātauro i roto i te mau ha’api’ira’a a Paulo (hi’o, ’ei hi’ora’a, 1 Korinetia 1:17–18 ; Galatia 6:14 ; Philipi 3:18), e aura’a rahi a’e rā tō te reira i nā rā’au tei pātitihia, ’aore rā i te tahi noa atu hōho’a na’ina’i a’e nō te reira. Nō reira, ’ia parau Paulo nō te sātauro, e ha’apotora’a ha’api’ira’a tumu nōna nō te paraparau nō ni’a i te hanahana o te Tāra’ehara, e mau mea tā te feiā mo’a e tū’ati ’ōhie iāna ’e ’o tā rātou e fa’ahiti nei mai roto iāna.

  7. E mau ti’a keresetiano tahito mātāmua, mai te ’āpiti o Martin Luther, ’o Andreas Karlstadt (1486–1541) tei mārō i te hope’a o te Tauvae (Moyen Âge) i te nā-’ō-ra’a ē « tē fa’ahōho’a nei te sātauro [’ōna ana’e] i te mamae tāhuti o te Mesia ma te ha’apae i te parau nō tōna ti’afa’ahoura’a ’e te mau [mana] fa’aora. » (i roto John Hilton III, Considering the Cross: How Calvary Connects Us with Christ [2021], 17).

  8. Harry Anderson, The Crucifixion [Te Fa’asātaurora’a] ; Harry Anderson, Mary and the Resurrected Lord [Maria ’e te Fatu tei ti’afa’ahou mai].

  9. Russell M. Nelson, « ’Īritira’a i te mau ra’i nō te fāri’i i te tauturu », Liahona, Mē 2020, 72–74.

  10. Gordon B. Hinckley, « The Symbol of Christ », Ensign, Mē 1975, 92.

  11. Mataio 16:24.

  12. 2 Samuela 24:24.

  13. « ’Ua fa’atorohia tōna rima i te mau ta’ata pā’āto’a ’o tē tātarahapa ’e ’o tē ti’aturi i tōna ra i’oa » (Alama 19:36 ; hi’o ato’a 2 Nephi 26:33 ; Alama 5:33).

  14. Via dolorosa e parau lātino tahito, tōna aura’a « e ’ē’a, e haere’a ’aore rā e pāpa’a ’ohipa māuiui ’e te tāfifi » (Merriam-Webster.com Dictionary, « via dolorosa »). Pinepine te reira i te fa’aauhia i te haerera’a Iesu mai tāna ha’avāra’a i mua ia Pilato i tōna fa’asātaurora’a i ni’a ia Kalavary Keranio.

  15. Hi’o 3 Nephi 27:14–15.