’Āmuira’a rahi
Te ti’ara’a pipi taraire
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2022


Te ti’ara’a pipi taraire

E nehenehe tātou e ’ite mai i te ti’aturira’a pae vārua ’e te hau ma te fa’a’amura’a i te peu mo’a ’e te mau mātarora’a parauti’a ’o tē nehenehe e aupuru ’e e tūtahu i te auahi o tō tātou fa’aro’o.

I roto i te tau ve’ave’a i ma’iri a’enei, hau atu i te 200 000 feiā ’āpī ati a’e te nei ao, tei tupu i te rahi i roto i te fa’aro’o, nā roto mai i te hō’ē o nā hānere tuha’a ’āmuira’a nō hō’ē hepetoma a te Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī, ’aore rā te JSF. Tē māpuhira’a mai i rāpa’e i te ’ōpanipanira’a rahi, nō te rahira’a, ’ua riro ’ei ’ohipa nō te fa’aro’o i te Fatu, i te taera’a mai. E au ra e rave rahi feiā ’āpī tei ’āmui mai, e pe’e nei i te hō’ē ’āpeu mara’ara’a mārū i te hō’ē fa’afāriura’a hōhonu ā. I te hope’ara’a o tā rātou hepetoma, mea au nā’u e ui atu, « mai te aha te tupura’a te reira ? »

E parau mai rātou i te tahi taime i te tahi mea mai teie : « ’Oia nei, i te monirē ra, ’ua riri roa vau i tō’u metua vahine, nō te mea ’ua ’āfa’i mai ’oia iā’u ’e ’ia rave i te reira. ’E ’aita vau i mātau i te hō’ē ta’ata. ’E ’aita vau i māna’o ē, nō’u te reira. ’E ’aita tō’u e mau hoa … I teienei rā e mahana pae, ’e e hina’aro noa vau e fa’aea mai i’ō nei. E hina’aro noa vau e fāri’i i te Vārua i roto i tō’u orara’a. Tē hina’aro nei au e ora mai teie te huru ».

Tē vai nei tō rātou iho tāta’itahi ’ā’amu e fa’ati’a nō ni’a i te mau taime teateara’a ’e te mau hōro’a pae vārua e arata’i nei ’e e ’āfa’i nei ia rātou i te roara’a o teie ’āpeu tupura’a i te rahi. Vau ato’a, ’ua tauihia vau e teie tau ve’ave’a o te JSF, nō te mea ’ua ’ite au i te Vārua o te Atua i te pāhonora’a ma te tu’utu’u ore i te mau hina’aro parauti’a o te ’ā’au tāta’itahi o teie rahira’a feiā ’āpī, ’o tei ’ite tāta’itahi mai i te itoito nō te ti’aturi iāna ma te hō’ē hepetoma i raro a’e i tāna ha’apa’ora’a.

Mai te ’ana’ana o te tino pahī ’āuri i ni’a i te miti, tē ora nei tātou i roto i te hō’ē arutaimāreva pae vārua tūtae ’āuri, i reira te mau ti’aturira’a māramarama maita’i e ti’a ai ’ia tāpe’a-maite-hia, ’aore rā e nehenehe te reira e mutu i muri iho e tūtae-’āuri-hia, i muri mai e pūhara hu’ahu’a roa.

E aha te mau huru ’ohipa e ti’a ia tātou ’ia rave nō te tūtahu i te auahi o tō tātou ti’aturira’a ?

Te mau ’itera’a mai te mau ’āmuira’a JSF, te mau pūhapara’a, te mau purera’a ’ōro’a ’e te mau misiōni e nehenehe e tauturu i te fa’a’oira’a i tō tātou ’itera’a pāpū, e arata’i ia tātou nā roto i te ’āpeu o te mara’ara’a ’e o te māhu’ira’a pae vārua i te mau vāhi e hau ai. E aha rā tā tātou e rave nō te fa’aea noa ’e ’ia tāmau ā i te « haere ti’a atu i mua i te ti’a-maite-ra’a i te Mesia » (2 Nephi 31:20) ’eiaha ’ia ho’i mai i muri ? E ti’a ia tātou ’ia tāmau noa i te rave i te mau mea tei ’āfa’i ia tātou i reira i te ’omuara’a, mai te pure-pinipine-ra’a, te tāumira’a ia tātou i roto i te pāpa’ira’a mo’a ’e te tāvinira’a ma te ’ā’au tae.

Nō vetahi o tātou, e tītau te reira i te fa’a’ohipara’a i te ti’aturira’a i te Fatu, ’oia ato’a i te haerera’a mai i te purera’a ’ōro’a. ’Ia tae ana’e rā tātou i reira, e nehenehe te fa’aurura’a fa’aora o te ’ōro’a mo’a a te Fatu, te inura’a i te mau parau tumu o te ’evanelia ’e te ha’api’ira’a a te ’āmuira’a a te ’Ēkalesia, e fa’aho’i ia tātou i te fare i ni’a i te hō’ē tahua repo teitei a’e.

Nō hea mai te mana ’ia ’āmui mai te ta’ata iho ?

I te JSF, te tahi hānere tauatini ’e hau atu o tā tātou feiā ’āpī tei ha’api’i maita’i a’e i te ha’amātau mai i te Fa’aora, ma te fa’a’ohipara’a i te hō’ē parau ’ōhie nō te ha’aputuputura’a i te vāhi tei reira e piti ’aore rā hau atu o rātou i te putuputura’a nā roto i tōna i’oa (hi’o Mataio 18:20), te ’āparaura’a i te ’evanelia ’e te mau pāpa’ira’a mo’a, te hīmene-’āmui-ra’a, te pure-’āmui-ra’a ’e te ’itera’a i te hau i roto i te Mesia. E fa’auera’a mana pūai teie nō te fa’aarara’a pae vārua.

Teie pupu nō te mau taea’e ’e te mau tuahine ātea roa, ’ua ho’i i teienei i’ō rātou nō te fa’ata’a e aha te aura’a fa’ahou « ti’aturi i te Fatu » (Maseli 3:5 ; parau tai’o a te feiā ’āpī 2022), ’ia ’āua ha’ati-ana’e-hia e te mau mea ’ī’ino o teie nei ao. E ’ohipa ’ē te « fa’aro’o iāna » (Iosepha Semite—’Ā’amu 1:17), i roto i te hō’ē vāhi māniania ’ore i te ferurira’a ’e te mau pāpa’ira’a mo’a māhora maita’i Terā rā, e ’ohipa ’ē roa atu te amora’a i tō tātou ti’ara’a pipi taraire i roto i teie ’are tāhuti o te mau fa’a’ana’anataera’a, i reira e ti’a ia tātou e tūtava ’ia « fa’aro’o iāna », noa atu e nā roto i te ta’a ’ore o te ha’ape’ape’ara’a o te ta’ata iho ’e te ti’aturira’a tūrori. ’Eiaha ’ia vai te fē’a’a : ’O te ’ohipa mau ïa a te mau ’aito tei fa’a’itehia e tā tātou mau feiā ’āpī, ’a tu’u ai rātou i tō rātou ’ā’au ’e tō rātou mana’o ’ia ti’a pāpū nō te aro i te mau tāuiuira’a morale o teie tau.

E aha tā te mau ’utuāfare e nehenehe e rave i te fare nō te fa’ananea i teie mana tei fa’atupuhia e te mau ’ātivite a te ’Ēkālesia ?

Hō’ē taime, ’ua tāvini au ’ei tāne fa’aipoipo nā te peresideni titi o te feiā ’āpī tamāhine. I te hō’ē pō, ’ua anihia vau e fa’anaho i te mau faraoa monamona i roto i te vāhi fāri’ira’a, ’a fa’atere ai tō’u hoa here i te putuputura’a pae auahi i roto i te fare purera’a, nō te mau metua ’e tā rātou mau tāmahine e fa’aineine ra nō te hō’ē puhapara’a feiā ’āpī tāmahine i te hepetoma i muri iho. I muri mai i te fa’ata’ara’a i hea ’e e aha te hōpo’i mai, ’ua parau atu ’oia : « I teienei, mahana piti po’ipo’i, ’ia ’āfa’i mai ’outou i tā ’outou mau tamāhine here i te pereo’o uta ta’ata, ’a tauahi pāpū ia rātou. ’E e ’āpā maita’i ia rātou—nō te mea e’ita rātou e ho’i mai ».

’Ua fa’aro’o vau i te hō’ē ta’ata i te hā’ae’aera’a, ’ite a’era vau ’o vau taua ta’ata ra. « E’ita e ho’i mai ? »

I muri iho rā, ’ua nā ’ō fa’ahou ’oia : « ’Ia hōpoi ana’e mai ’outou i teie mau tamāhine mahana piti, e vaiiho rātou i muri ia rātou te mau fa’a’ana’anataera’a o te mau ’ohipa faufa’a ’ore ’e e ’āmui rātou hō’ē hepetoma te maoro, nō te ha’api’i, nō te tupu i te rahi ’e ’ia ti’aturi i te Fatu. E pure ’āmui mātou, e hīmene, e tunu i te mā’a ’e e tāvini ’āmui, e fa’a’ite ’āmui i tō mātou ’itera’a pāpū ’e e rave i te mau ’ohipa ’o te fa’ati’a ia mātou ’ia ’ite pāpū i te vārua o tō tātou Metua i te ao ra, i te roara’a o te hepetoma, e tae roa ’ia ō te reira i roto i tō mātou mau ivi. ’E i te mahana mā’a, teie mau tamāhine ’o tā ’outou e hi’o ’ia pou mai nā ni’a i te pere’o’o utu ta’ata, ’e ’ere o terā tā ’outou i ’āfa’i mai i te mahana piti ra. E mau tino ’āpī rātou. ’E mai te peu e tauturu ’outou ia rātou ’ia tāmau noa i ni’a i taua fāito teitei ra, e maere ’outou ia rātou. E tāmau noa rātou i te taui ’e i te tupu i te rahi. ’E tō ’outou ’utuāfare ato’a ».

I taua mahana mā’a ra, ’ua tupu te mau mea mai tāna i tohu. ’A fa’atomo ai au i te mau fare i’e, ’ua fa’aro’o atu vau i te reo o tō’u hoa i roto i te uru rā’au i te hō’ē vāhi hautira’a iti, i reira te mau tamāhine i te putuputura’a hou te ho’ira’a i te fare. ’Ua fa’aro’o vau iāna i te paraura’a : « Ā, tenā ho’i ’outou. ’Ua hi’o noa mātou ia ’outou i te roara’a o te hepetoma. Tā mātou mau tamāhine nō te mahana mā’a ».

Te feiā ’āpī ’āueue ’ore nō Ziona e tere nei nā roto i te tau fa’ahiahia roa. ’A ’ite mai i te ’oa’oa i roto i teie ao tei ’ī i te ’āhuehuera’a tei tohuhia, ma te ’ore ’ia riro ’ei tuha’a teie nei ao, ’e tāna mau fa’anahora’a e ha’apōiri i te mo’ara’a, tē vai ra ānei te tahi fa’autu’ara’a ta’a ’ē. Fātata hānere matahiti i teie nei, ’ua parau nā G. K Chesterton mai te huru ra ’ua hi’o ’oia i teie tītaura’a mai te mea rā ’ua fa’atumuhia i ni’a i te ’utuāfare ’e e pāturuhia e te ’Ēkālesia, ’a parau ai ’oia, « e tītauhia ia tātou i te ’aumi’i i te ao nui i tera iho ā taime mai te hō’ē pare o te taehae, tei diluvihia, ’e inaha mai tō tātou iho fare, e nehenehe ai tātou e ho’i i te pō » (Orthodoxy [1909], 130).

Maoti rā, ’aita rātou i haere ’ōtahi noa e ’aro. Tē vai ra ia rātou te tahi ’e te tahi. ’E tē vai ra ia rātou, ’outou. ’E e pe’e rātou i te hō’ē peropheta ora, te peresideni Russell M. Nelson, ’o tē ’ārata’i nei ma te ’ite pāpū o te hō’ē hi’o i te porora’a ē, te fa’aitoitora’a rahi nō teie ’anotau—te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela—e riro ho’i te reira ’ei mea rarahi mau ’e te fa’ahiahia (hi’o « Hope of Israel » [worldwide youth devotional, June 3, 2018], HopeofIsrael.ChurchofJesusChrist.org).

I teie tau ve’ave’a, teie māua tō’u hoa here, ’o Kalleen, e taui nei i te manureva i Amsterdam, i reira, a tau matahiti i ma’iri, e misiōnare ’āpī au. I muri a’e e rave rahi ’āva’e i te arora’a nō te ha’api’i i te reo hōrane, tē tau ra tō mātou manureva KLM ’e ’ua fa’a’ite mai te tāpena i te hō’ē parau tano ’ore nō ni’a i te rāve’a PA. I muri mai i te hō’ē taime maniania ’ore, ’ua mutamuta mai tō’u hoa misiōnare, « tē mana’o nei au e reo hōrane ». ’Ua hi’o atu māua i ni’a, te ’itera’a i te mana’o o te tahi ’e te tahi : « ’Ua mo’e te tā’āto’ara’a ».

’Aita rā te tā’āto’ara’a i mo’e. ’A fa’ahiahia ai au nō te mau ’ohipa o te fa’aro’o ’o tā māua i rave nā, ’a haere ai māua nā roto i teie taura’a manureva nō te tere i te mau temeio ra ’o tē topa mai i ni’a ia māua ’ei misiōnare, ’ua fa’aho’i-tau’e-hia mai au i teie tau e te hō’ē misiōnare ora ’e huti ra i te aho, e pa’i’uma ra i roto i te hō’ē manureva nō te ho’i i te fare. ’Ua fa’a’ite mai ’oia iāna ’e ’ua ’ui mai, « peresideni Lund, e aha tā’u e ti’a e rave i teienei ? » E aha tā’u e rave nō te fa’aea pūai noa ? »

’Oia, hō’ē ā uira’a e vai nei i roto i te ferurira’a o tā tātou feiā ’āpī ’ia vaiiho ana’e mai rātou i te mau ’āmuira’a JSF, te puhapara’a feiā ’āpī, ’e te mau tere i te hiero, ’e i te mau taime ato’a e fāri’i rātou i te mau mana o te ra’i : « Nāhea te herera’a i te Atua e fa’ariro ’ei ti’ara’a pipi taraire ? ».

’Ua fāri’i au i te hō’ē nanura’a o te here nō teie misiōnare mata teatea e tāvini ra i tāna mau hora hope’a o tāna misiōni, ’e i roto i taua taime poto hā’uti’uti ’ore o te Vārua, ’ua fa’aro’o atu vau i tō’u reo i te pa’a’inara’a i te paraura’a ē, « ’aita ’oe e tītauhia e tu’u i te fā’epa nō te amo i tōna i’oa ».

’Ua hina’aro vau i te tu’u i tō’u rima i ni’a i tōna tāpono ’e e parau iāna, « teie te mea tā ’oe i rave. E ho’i ’oe i te fare ’e ’ia riro noa ’oe mai te reira. Mea maita’i roa ’oe ’ia ’ana’ana ’oe fātata roa i roto i te pōiri. Tā ’oe ha’apa’ora’a misiōnare ’e tā ’oe mau tusia, ’ua fa’ariro ia ’oe ’ei hō’ē tamaiti fa’ahiahia roa nā te Atua. ’A tāmau ā i te rave i te fare i te mea tei tere pūai maita’i nō ’oe i’o nei. ’Ua ha’api’i mai ’oe i te pure ’e ’o vai tā ’oe i pure ’e te reo o te pure. ʼUa tuatāpapa ’oe i tāna mau parau ’e ’ua here ’oe i te Fa’aora ma te tāmata ’ia riro mai iāna te huru. ’Ua here ’oe i te Metua i te ao ra mai tāna i here i tōna Metua, ’a tāvini ia vetahi ’ē mai tāna i tāvini ia vetahi ’ē, ’e ’a ora i te mau fa’auera’a mai tāna i ora i te reira—’e ’ia ’ore ana’e ’oe e nā reira, ’a tātarahapa. Tō ’outou ti’ara’a pipi e ’ere noa i te hō’ē parau poro i ni’a i te piriaro—’ua riro mai te reira ’ei hō’ē tuha’a nō tō ’outou orara’a tei orahia mai, nō vetahi. Nō reira, ’a ho’i i te fare ’e ’a rave i te reira. ’Ia riro mai te reira. ’A amo i teie mana pae vārua i roto i te toe’a o tō ’outou orara’a.

’Ua ’ite au ē, nā roto i te ti’aturira’a i te Fatu ia Iesu Mesia ’e i tāna ’ē’a nō te fafaura’a, e nehenehe tātou e ’ite mai i te ti’aturira’a pae vārua ’e te hau, nā roto i te fa’a’amura’a i te mau peu mo’a ’e te mau mātarora’a parauti’a ’o tē nehenehe e aupuru ’e e tūtahu i te auahi o tō tātou fa’aro’o. ’Ia fa’anu’u fa’ahou atu ā tātou tāta’itahi i taua mau auahi ra ’o tē ha’amāhanahana mai, ’e noa atu te mea e tae mai, ’a fa’aea mai. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.