’Āmuira’a rahi
Ma te ’ā’au ato’a
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2022


Ma te ’ā’au ato’a

E ti’a ia tātou ’ia riro ’ei mau pipi nā Iesu, e mea ’oa’oa ’e ma te ’ā’au ato’a i roto i tō tātou iho tere ’ei ti’ara’a pipi.

I te tahi taime, e mea maita’i ’ia ’ite ē e aha tē tīa’i mai rā

I te hope’a o tāna tāvinira’a, ’ua parau Iesu i tāna mau ’āposetōlo ē, e tae mai te mau tau fifi rahi. ’Ua parau ato’a rā ’oia, « e ara rā ’eiaha ’outou e mata’u ».1 ’Ē, e haere ’ē atu ’oia, e vai noa rā ’oia i pīha’i iho ia rātou e tae noa atu i te hope’a.2 E tono mai ’oia i tōna Vārua nō te tauturu ia rātou ’ia ha’amana’o noa, ’ia tāpe’a māite ’e ’ia ’ite mai te hau. E tāpe’a te Fa’aora i tāna parau fafau ’ia vai noa i pīha’i iho ia tātou, tāna mau pipi, e mea ti’a rā ia tātou ’ia fāriu tāmau noa i ni’a iāna, nō te tauturu ia tātou ’ia ’ite ’e ’ia pōpou i tōna vaira’a mai.

’Ua rātere noa te mau pipi a te Mesia i roto i te mau taime fifi rahi.

’Ua hāpono mai te hō’ē hoa rahi tō’u i te hō’ē parau ve’a tāhito, nō roto mai te Nebraska Advertiser, hō’ē ve’a nō Midwestern i te fenua Marite, te tai’o mahana 9 nō Tiurai 1857. Teie te tai’ora’a : « I teie po’ipo’i roa, ’ua haere mai te hō’ē pupu momoni nō tō rātou tere i Roto Miti. Te mau vahine (ha’eha’a roa ’ia hi’ohia) e aratō rā i te mau pere’o’o huti rima mai te mau ’ānimara, ’ua topa iho ra te hō’ē [vahine] i roto i teie vari ’ere’ere, tei fa’atupu i te hō’ē fa’aeara’a poto o te ta’ahira’a, te mau tamari’i ri’i e ta’ahi ra ma te ’ata i roto i tō rātou ’ahu (huru ’ē), e au ra ma te itoito mai tō rātou ato’a mau metua vahine ».3

’Ua feruri rahi au i teie vahine tei ’ī i te vari. Nō te aha ’oia i huti ai ’ōna ana’e ? E metua vahine ’ōtahi ānei ’oia ? E aha te mea tei hōro’a iāna i te pūai ’ōroto, te itoito, te fa’a’oroma’i, nō te rave i teie tere rohirohi rahi nā roto i te vari, te hutira’a i tāna mau faufa’a i roto i te hō’ē pere’o’o huti rima, ē tae roa i te hō’ē fare pāpū ’ore ta’ata ’ore—i te tahi taime, e fa’ao’ō’ohia e te mau ta’ata māta’ita’i ?4

’Ua parau te peresideni Joseph F. Smith nō te pūai ’ōroto o teie mau pionie : « E nehenehe ānei ’outou e fāriu ’ē i te hō’ē o teie mau vāhine, i tō rātou ti’aturira’a nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ? E nehenehe ānei ’outou e ha’apōiri i tō rātou ferurira’a, nō te misiōni a Iosepha Semita, te peropheta ? E nehenehe ānei ’outou e ha’amatapō ia rātou, ma te fa’atoro i te misiōni hanahana a Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua ? ’Aita, ’e ’aita roa atu e nehenehe ia ’outou e nā reira. Nō te aha ? Nō te mea ’ua ’ite rātou i te parau mau. ’Ua heheu mai te Atua i te reira ia rātou, ’e ’ua māramarama rātou i te reira, ’e e’ita roa te hō’ē mana o te ao nei e nehenehe e fāriu ’ē ia rātou, i te mea tā rātou i ’ite e parau mau te reira ».5

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, te rirora’a mai teie mau tāne ’e teie mau vāhine ’o te pi’ira’a ïa o tō tātou nei ’anotau—’ei mau pipi e ’ō hōhonu nei ’ia roa’a mai i te pūai nō te tāmau noa i te huti, ’ia pi’i-ana’e-hia ’ia haere nā te metepara, ’ei mau pipi tei ’ī i te ti’aturira’a i heheuhia mai e te Atua, e feiā ’āpe’e ia Iesu tei ’ī i te ’oa’oa ’e ma te ’ā’au ato’a i roto i tō tātou iho tere ’ei ti’ara’a pipi. ’Ei pipi nā Iesu Mesia, tē ti’aturi nei tātou ’e e tupu tātou i te rahi i roto e toru parau mau faufa’a roa.

A tahi, e nehenehe tātou e ha’apa’o i tā tātou mau fafaura’a, noa atu e ’ere i te mea ’ōhie

’Ia tāmata-ana’e-hia tō ’outou fa’aro’o, tō ’outou ’utuāfare, tō ’outou ’ānanahi—’ia uiui ana’e ’outou nō te aha e mea fifi te orara’a, ’a rave ai ’outou mai tā ’outou e nehenehe nō te ora i te ’evanelia—’a ha’amana’o ē ’ua parau mai te Fatu ia tātou ’ia ara i te mau fifi rahi. Tei roto te mau fifi rahi i te ’ōpuara’a ’e ’aita te reira e parau nei e vai ’ōtahi noa ’outou ; e tuha’a te reira nō te mea e parau ra ’ia riro nōna.6 ’Ua riro ’oia, nō te reira ’ei « ta’ata mātaro i te ’oto ’e ’ua ’ite ho’i i te mihi ».7

’Ua ha’api’i mai au ē, mea fa’ahiahia a’e nā te Metua i te ao ra i tō’u tupura’a ’ei pipi nā Iesu Mesia, i tō’u orara’a fāna’o. ’Aita paha vau e hina’aro tāmau noa ’ia riro mai te reira te huru—’o terā iho ā rā !

’Aita te orara’a i roto i te fāna’ora’a e hōpoi mai te mana. Te mana ’o tā tātou e hina’aro nō te fa’aruru i te ve’ave’a o tō tātou mahana ’o te mana ïa o te Fatu, ’e e nīni’i mai tōna mana nā roto i tā tātou mau fafaura’a ’e ’ōna.8 Te turu’ira’a i ni’a i tō tātou fa’aro’o ’ia fa’aruru ana’e tātou i te mau mata’i ha’ati’apiti—te tūtava-mau-ra’a i te mahana tāta’itahi ’ia rave i te mea tā tātou i fafau ’e te Fa’aora ē, e rave tātou, noa atu ’e i te taime iho ā rā ’ua rohirohi, ’ua pe’ape’a ’e ’ua ta’ahoa tātou i te mau ha’afē’a’ara’a ’e te mau fifi rahi—’o te fāri’i-tāmau-ra’a ïa i tōna māramarama, tōna pūai, tōna here, tōna Vārua, tōna hau.

Te tumu o te haerera’a nā ni’a i te ’ē’a o te fafaura’a ’o te ha’afātatara’a atu ïa i te Fa’aora. ’O ’oia te tumu, e ’ere o tō tātou haere-maita’i-roa-a’e i mua. E ’ere i te hō’ē fa’atītīāu’ara’a, ’e ’eiaha roa atu tātou e fa’aau i tō tātou tere i ni’a i tō vetahi’. Noa atu ’ia topa ana’e tātou, tei reira ’oia.

Te piti, e nehenehe tātou e ’ohipa ma te fa’aro’o

’Ei pipi nā Iesu Mesia, ’ua hāro’aro’a tātou ē te fa’aro’o iāna e tītauhia te ’ohipa—i roto iho ā ra i te mau taime fifi rahi.9

E rave rahi matahiti i teienei, ’ua fa’aoti tō’u nā metua e tāta’i i te fare. I te pō hou te vauvau tahua ’āpī e tae mai ai, ’ua ani tō’u metua vahine i tō’u mau taea’e e tātara i te mau tauiha’a fare ’e ’ia ’īriti i te mau vauvau tahua o te mau piha, ’ia nehenehe i te vauvau tahua ’āpī ’ia tāmauhia. ’Ua ta’oto a’ena tō’u tua’ana e 7 matahiti, ’o Emily. Nō reira, ’a ta’ota noa ai ’oia, ’ua tātara marū noa rātou i te mau tauiha’a i roto i tōna piha, ’eiaha ra te ro’i, i muri iho ’ua ’īriti i te vauvau tahua. ’Ua ’ite ’outou, mai tā te mau taea’e pa’ari ato’a e rave i te tahi taime, ’ua fa’aoti rātou e ha’uti ri’i iāna. ’Ua ’īriti rātou i tāna mau tauiha’a i roto te vaira’a ’ahu ’e i ni’a i te mau papa’i, ’e ’ua vaiiho taha’a noa i te piha. I muri iho, ’ua pāpa’i i te hō’ē parau ’e ’ua tāpiri i ni’a i te papa’i : « Emily, ’ua taui mātou te fare. E pāpa’i atu mātou ia ’oe i te tahi atu mahana, nō te fa’a’ite ia ’oe tei hea mātou. Ma te here, tō ’oe ’utuāfare ».

I te po’ipo’i a’e, nō te mea ’aita ’o Emily i haere mai e tāmā’a i te po’ipo’i, ’ua haere atu tō’u mau taea’e e ti’i iāna—tei reira ’oia, tē ’oto ra ’e ’ōna ana’e i muri i te ’ōpani. ’Ua ha’amana’o fa’ahou Emily i teie ’ohipa i tupu i muri iho : « ’Ua mamae roa vau. E aha rā te ’ohipa e tupu, ’āhani au i ’īriti noa i te ’ōpani ? E aha te mea tā’u e fa’aro’o ? E aha te mea tā’u e hau’a? E ’ite mai au ē ’aita vau i vai ’ōtahi noa. E ’ite mai au ē ’ua here-mau-hia vau. ’Aita roa te mana’o i tae mai i roto i tō’u ferurira’a, e rave i te hō’ē ’ohipa nō ni’a i tō’u vaira’a. ’Ua vaiiho noa vau ’e ’ua fa’aea noa i roto tō’u vaira’a ’ahu ma te ta’i. Nō reira, ’āhiri au i ’īriti noa i te ’ōpani ».10

’Ua rave tō’u tua’ana i te hō’ē mana’o fa’atumuhia i ni’a i te mea tāna i hi’o, ’aita rā te reira e fa’a’ite ra i te parau mau o te mau ’ohipa. E ’ere ānei i te mea fa’ahiahia ia tātou, mai ia Emily, tei fa’aruru-rahi-hia e te ’oto, te māuiui, te tō’aru’aru, te pe’ape’a, te ’ōtahira’a, te riri ’aore rā te fa’a’erera’a ē, ’aita roa te mana’o i tae mai ’ia rave noa i te hō’ē ’ohipa ’ōhie, te ’īritira’a i te ’ōpani ’e te ’ohipara’a ma te fa’aro’o ia Iesu Mesia ?

’Ua ’ī te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau hi’ora’a maita’i o te mau tāne ’e te mau vahine, te mau pipi a te Mesia, ’o rātou, i mua i te mara’a-’ore-ra’a, ’ua ’ohipa noa—’ua ti’a mai rātou ma te fa’aro’o ’e ’ua haere.11

Te mau lepera tei ’imi i te fa’aorara’a, ’ua parau te Mesia « ’a haere, ’a fa’a’ite i te mau tahu’a ia ’outou. E tei tō rātou haere’a nā te ’ē’a ti’a, fa’aorahia iho ra rātou ».12

’Ua haere rātou e fa’a’ite ia rātou i te tahu’a ra, mai te mea ra ’ua fa’aora-ana’e-hia rātou ’e nā roto i te ravera’a, ’ua nā-reira-hia rātou.

Tē hina’aro ato’a nei au e parau, mai te peu te mana’o ’ia ’ohipa i rōpū i tō ’outou māuiui e au ra e’ita e mara’a, tē ani nei au ia ’outou, ’ia riro tā ’outou ’ohipa ’ei anira’a i te tauturu i te hō’ē hoa, te hō’ē melo o te ’utuāfare, te hō’ē ta’ata fa’atere o te ’Ēkālesia, te hō’ē ta’ata tōro’a. ’O te reira paha te ta’ahira’a mātāmua nō te tīa’ira’a.

Te toru, e nehenehe tātou e riro ma te ’ā’au ato’a ’e ’ia ’oa’oa i roto i tā tātou pūpūra’a ia tātou iho.13

’Ia tae ana’e mai te mau tau fifi, e tāmata vau i te ha’amana’o ē ’ua mā’iti au e pe’e i te Mesia, hou vau ’a haere mai ai i te fenua nei ’e te mau tāmatara’a o tō’u fa’aro’o, o tō’u ea ’e o tō’u tāpe’a-māite-ra’a ’o te tumu ïa vau i’ō nei. ’E e mea pāpū e’ita roa e ti’a iā’u ’ia feruri ē, te tāmatara’a i teie mahana e ha’afē’a’ara’a te reira i te here o te Atua nō’u ’aore rā e fa’atūrori i tō’u fa’aro’o iāna. Te mau tāmatara’a e ’ere ïa ē, ’aita te ’ōpuara’a i manuia ; e tuha’a te reira nō te ’ōpuara’a tei fa’ata’ahia nō te tauturu iā’u ’ia ’imi i te Atua. E riro hau atu vau mai iāna te huru, ’ia fa’a’oroma’i ana’e au ma te itoito ’e te ti’aturira’a, mai iāna, ’ia umunaro ana’e au e pure hau atu vau ma te ha’avare ’ore.14

E hi’ora’a maita’i mau Iesu Mesia nō te herera’a i tō tātou Metua ma tōna ’ā’au ato’a—i te ravera’a i tōna hina’aro, noa atu te huru o te ho’o.15 Tē hina’aro nei au e pe’e i tōna hi’ora’a maita’i, ma te ravera’a mai te reira.

’Ua fa’auruhia vau ma te ’ā’au ato’a, ’ei ti’ara’a pipi vaerua tae o te vahine ’ivi, tei tu’u i tāna nā lepeta i roto i te vaira’a faufa’a a te hiero. ’Ua hōro’a ’oia i te tā’āto’ara’a.16

’Ua ’ite Iesu Mesia i tōna auhunera’a tā’āto’a i te vāhi i hi’o noa ai vetahi i tōna ’erera’a. Mai te reira ato’a nō tātou tāta’itahi. ’Aita ’oia e hi’o rā i tō tātou ’erera’a mai te manuia-’ore-ra’a, mai te hō’ē rā rāve’a nō te fa’a’ohipa i te fa’aro’o ’e nō te tupu i te rahi.

Pū’ohura’a

Tō’u mau hoa pipi nā Iesu Mesia, ma tō’u ’ā’au ato’a, ’ua mā’iti au e ti’a i te pae o te Fatu. ’Ua mā’iti au e ti’a i te pae o tāna mau tāvini i mā’itihia—peresideni Russell M. Nelson ’e tōna mau pe’e ’āposetōlo—nō te mea tē parau nei rātou nōna ’e ’o rātou tāna mau ti’a’au nō te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a e tā’amu nei iā’u i te Fa’aora.

’Ia topa ana’e au, e tāmau noa vau i te ti’a mai ma te tūru’i i ni’a i te aroha ’e te mana ha’amana o Iesu Mesia. E fa’aea noa vau i roto i tā’u fafaura’a ’e ’ōna ’e e pāhono vau i tā’u mau uira’a ma te tuatāpapara’a i te parau a te Atua, ma te fa’aro’o ’e nā roto i te tauturu a te Vārua Maita’i, ’o tā’u e ti’aturi nei. E ’imi au i tōna Vārua i te mahana tāta’itahi ma te ravera’a i te mau mea ha’iha’i ’e te ’ōhie.

’O te ’ē’a ïa o te hō’ē ti’ara’a pipi.

’E tae roa i te mahana, i reira te mau pēpē o te mahana tāta’itahi o te ao nei e fa’aorahia ai, e tīa’i māite au i te Fatu ’e e ti’aturi iāna—i tāna tārena, tōna pa’ari, tāna ’ōpuara’a.17

Ma te tauahi ia ’outou, hina’aro vau e ti’a i tōna pae e a muri noa atu. Ma te ’ā’au ato’a. Ma te ’itera’a ē, ’ia here ana’e tātou ia Iesu Mesia ma tō tātou ’ā’au ato’a, e hōro’a mai ’oia ia tātou te tā’āto’ara’a i muri iho.18 I te i’oa o Iesu Mesia, āmene.