’Āmuira’a rahi
Teie nei mahana
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2022


Teie nei mahana

Tē rave nei tō tātou peropheta ora i tāna tuha’a nō te diluvi i te fenua i te Buka a Moromona. ’Ia pe’e tātou iāna e ti’a ai.

E au mau taea’e, e au mau tuahine, i roto i te Buka a Moromona tē fa’ahiti-pinepine-hia nei te parau « i teie nei mahana »1 nō tē pi’i i te ta’ata ’ia vai ara i te parau a’o, i te mau parau fafau ’e i te mau ha’api’ira’a. I roto i tāna a’ora’a hope’a, ʼua parau te ari’i Beniamina i te ta’ata, e « fa’aro’o mai […] i tā’u nei mau parau, ’o tā’u e a’o atu ia ’outou i teie nei mahana […] ’ia ha’afatafata i tō ’outou tari’a ’ia fa’aro’o ’outou, ’e i tō ’outou ’ā’au ’ia māramarama ’outou, ’e tō ’outou mana’o ’ia ti’a i te mau parau ’aro a te Atua ’ia fa’a’itehia mai i mua i tō ’outou nā mata. »2 E vāhi mai te reira ato’a te ’āmuira’a rahi. E haere mai tātou nō te fa’aro’o i te parau a’o nō « teie nei mahana », ’ia « ’ohipa parau mau [tātou] i te mau taime ato’a »3 i mua i te Fatu ’e i tāna ’evanelia. Te mana’o i tae pūai mai i ni’a iā’u « i teie nei mahana », ’o te faufa’a rahi ïa nō te fa’a’āpīra’a i tā tātou parau fafau i te Buka a Moromona, tā Iosepha Semita i parau ’o « te buka tano roa a’e i roto i te mau buka ato’a i ni’a i te fenua nei. »4

Hōho’a
Te Buka a Moromona a Elder Rasband

Teie i roto i tō’u rima te hō’ē Buka a Moromona. Nō te matahiti ra 1970, e mea faufa’a roa te reira iā’u. ’Ia hi’ohia e mea tahito ’e te marau, ’aita rā e buka faufa’a a’e i teie buka, nō tō’u orara’a ’e tō’u ’itera’a pāpū. I te tai’ora’a vau i te reira te noa’ara’a tō’u ’ite nā roto i te Vārua ē, ’o Iesu Mesia te Tamaiti a te Atua,5 ’o ’oia tō’u Fa’aora,6 ’o teie mau pāpa’ira’a mo’a te parau a te Atua,7 ’e ’ua fa’aho’ihia mai te ’evanelia.8 Tei te hōhonu roa iā’u terā mau parau mau. Mai tā te peropheta Nephi i parau : « Tē ’oa’oa nei tō’u vairua i te mau mea a te Fatu. »9

Hōho’a
Elder Rasband ’e tōna peresideni misiōni ’e Elder Hanks

Mai te pae ’aui i te pae ’atau : Elder Ronald A. Rasband, ’ei taure’are’a misiōnare ; te peresideni Harold Wilkinson, te peresideni misiōni nō te mau tuha’a fenua i te hiti’a o te rā ; ’e Elder Marion D. Hanks, Hitu ’Ahuru huimana fa’atere rahi.

Teie tōna ’ā’amu. I tō’u ’āpīra’a ’ei misiōnare, ’ua pe’e au i te parau a’o a Elder Marion D. Hanks, tei tere mai i tō mātou misiōni nō te mau tuha’a fenua i te hiti’a o te rā. E peresideni tahito ’oia nō te misiōni nō Peretāne, e piti misiōnare tāna i ni’a nei i teie nei mahana : ’o tō’u nā taea’e here ia Elder Jeffrey R. Holland ’e Elder Quentin L. Cook.10 Mai tāna i rave ’e tāna mau misiōnare i Peretāne, ’ua tu’u mai ’oia i te ’ōpuara’a e tai’o i te hō’ē Buka a Moromona ’āpī, e piti a’e taime. ’Ua rave au i te reira. I te tai’ora’a mātāmua e tāpa’o, ’aore rā e rēni i te mau parau e fa’atoro i ni’a ia Iesu Mesia, ’o tē parau pāpū ho’i nōna. E pēnitara ’ute’ute tā’u i rave ’e ’ua rēni au e rave rahi ’īrava. I te piti o te taime, ’ua nā ’ō mai Elder Hanks e fa’a’ū i te mau parau tumu ’e te ha’api’ira’a tumu o te ’evanelia, ’ua fa’a’ohipa ïa vau i te nīnamu nō te reira mau ’īrava. ’Ua tai’o vau i te Buka a Moromona e piti taime mai tei parauhia mai, ’e e piti fa’ahou ā taime ma te tāpa’o i te ’ū re’are’a ’e te ’ere’ere te mau ’īrava tā’u i tāpe’a mai.11 Mai tā ’outou e ’ite ra, ’ua tāpa’opa’o vau i te mau ’īrava.

Hōho’a
E Buka a Moromona tei tāpa’opa’ohia nā ni’a iho

E hau atu tei tupu i roto i tā’u tai’ora’a, i te tāpa’ora’a ’īrava noa. I te tai’ora’a vau i te Buka a Moromona, mai te ha’amatara’a i te hope’a, ’ua ’ī au i te here rahi nō te Fatu. ’Ua putapū vau i te ’ite nō te parau mau o tāna mau ha’api’ira’a tei a’a hōhonu roa i roto iā’u, nā reira ato’a te tano o te reira nō « teie nei mahana ». ’Ua tano roa te upo’o parau o teie buka : « Te tahi fa’ahou ’ite nō Iesu Mesia. »12 Nā roto i teie tuatāpapara’a ’e te ’ite pae vārua tei fāri’ihia i riro ai au ’ei misiōnare nō te Buka a Moromona ’e ’ei pipi nā Iesu Mesia.13

« I teie nei mahana », te hō’ē misiōnare rahi roa a’e nō te Buka a Moromona, ’o te peresideni Russell M. Nelson ïa. I te pi’i-’āpī-ra’a-hia ’oia ’ei ’āpōsetolo, e vauvaura’a tāna i hōro’a i Accra, i Ghana.14 E feiā ti’ara’a teitei ato’a tei tae mai, mai te hō’ē ari’i nō te hō’ē ’āti i ’Āfirita, ’ua paraparau rāua maoti te tahi huri parau. E mea pa’ari ’oia i ni’a i te parua nō te Bibilia, ’e ’ua here ’oia i te Fatu. I muri iho i te a’ora’a a te peresideni Nelson, ’ua haere mai te ari’i iāna ra ma te ui mai nā roto i te reo peretāne pāpū : « ’O vai ho’i ’oe ? » Fa’ata’a atu ra te peresideni Nelson ē « ’ua fa’atōro’ahia ’oia ’ei ’āpōsetolo nā Iesu Mesia. »15 Ui mai ra te ari’i ē : « E aha tā ’oe e nehenehe e ha’api’i mai nō ni’a ia Iesu Mesia ? »16

Rave a’era te peresideni Nelson i te Buka a Moromona ’e fefeu atu ra i te 3 Nephi 11. Tai’o ihora te peresideni Nelson rāua te ari’i i te a’ora’a a te Fa’aora i te mau ’āti Nephi : « Inaha, ’o vau nei ’o Iesu Mesia, ’o tā te mau peropheta i fa’a’ite mai e tae mai i te ao nei […] ’O vau nei te māramarama ’e te ora o teie nei ao. »17

Toro a’era te peresideni Nelson i te ari’i i terā Buka a Moromona, ’e pāhono ihora te ari’i : « E nehenehe tā ’oe e hōro’a mai i te taiamani ’e te poe, ’aita rā e hau a’e te faufa’a i teie ’ite ’āpī nō ni’a i te Fatu Iesu Mesia. »18

E ’ere teie i te hi’ora’a ’ōtahi nō te fa’a’itera’a tō tātou peropheta here i te Buka a Moromona. E mau Buka a Moromona tāna i hōro’a i e hānere ta’ata, ma te hōro’a ato’a i tōna ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia. ’Ia fārerei te peresideni Nelson i te mau manihini, te mau peresideni, te mau ari’i, te mau ra’i hau ’e te mau fa’atere taiete ’e te mau fa’atere tā’atira’a ’e te mau fa’atere fa’aro’o, i te pū fa’atere a te ’Ēkālesia ānei ’aore rā i tō rātou vāhi, ma te tura, e toro ’oia i teie buka pāpa’ira’a mo’a i heheuhia mai. E rave rahi mea tāna e nehenehe e hōro’a, tei vehihia i roto i te pāpie fa’anehenehe, e tu’uhia i ni’a i te ’aira’amā’a, i ni’a i te ’iri ’ohipara’a ’e i ni’a i te tahi pa’epa’e ’ei fa’aha’amana’ora’a i tōna tere. ’Aita rā, e hōro’a ’oia i te mea tao’a rahi roa iāna, hau atu i te poe ’e te taiamani, mai tā terā ari’i i parau.

’Ua parau te peresideni Nelson : « Tei te mau parau mau o te Buka a Moromona te mana nō te fa’aora i te ma’i, tāmāhanahana, fa’aho’i, aupuru, ha’apūai, fa’anā ’e fa’a’oa’oa i tō tātou vairua. »19 ’Ua hi’o vau i teie mau Buka a Moromona i te tāpe’a-māite-ra’a-hia i roto i te rima o te ta’ata tei fāri’i i te reira i te rima o tō tātou peropheta a te Atua. ’Aita e hōro’a rahi a’e.

Hōho’a
’O te peresideni Nelson ’e te vahine rahi ra nō Gambie

’Aita i maoro a’enei, ’ua fārerei ’oia i te vahine rahi ra nō te fenua Gambie i tōna piha tōro’a, ’e ’ua toro atu ma te ha’eha’a i te hō’ē Buka a Moromona. ’Aita ’oia i fa’aea i reira. ’Ua fefeu ’oia i te reira nō te tai’o iāna, nō te ha’api’i ’e nō te parau pāpū nō Iesu Mesia, nō tāna tāra’ehara ’e tōna here i te mau tamari’i ato’a a te Atua—i te mau vāhi ato’a.

Tē rave nei tō tātou peropheta ora i tāna tuha’a nō te diluvi i te fenua i te Buka a Moromona.20 E’ita rā tāna e nehenehe e ’īriti i te mau fa’atuea aravai ’o ’ōna ana’e. ’Ia pe’e tātou iāna e ti’a ai.

Nō te fa’auru o tōna hi’ora’a, ’ua tāmata vau i te ’ōpere i te Buka a Moromona, ma te ha’eha’a ’e te ’ana’anatae rahi a’e.

Hōho’a
Elder Rasband ’e te peresideni nō te fenua Mōtāpīa

’Aita i maoro a’enei, ’ua tonohia vau i Mōtāpīa (Mozambique). Tē tāfifi nei te huira’atira o teie fenua nehenehe i te veve, te fifi pae ea, te ’ohipa ’ore, te mau vero ’e te ’ārepurepura’a poritita. E tura rahi nō’u te fārereira’a i te peresideni o te fenua, ia Filipe Nyusi. I tāna anira’a, ’ua pure au nōna ’e nō tōna fenua ; ’ua parau atu vau iāna ē, tē patu ra tātou i te hō’ē hiero nō Iesu Mesia21 i tōna fenua. I te hope’a o te fārereira’a, ’ua toro atu vau iāna i te hō’ē Buka a Moromona reo pōtītī, tōna reo tumu. I tōna fāri’i-maita’i-ra’a i te buka, ’ua parau pāpū atu vau iāna i te tīa’ira’a ’e te parau fafau nō tōna nūna’a e vai ra i roto i te mau parau a te Fatu i ni’a i teie mau ’api.22

Hōho’a
Elder Rasband ’e te ari’i ’e te ari’i vahine nō Lesotho

I te tahi atu taime, ’ua fārerei māua tā’u vahine, ’o Melanie, i te ari’i Letsie III nō Lesotho ’e tāna vahine, i tō rāua fare.23 Nō māua, te taime rahi o tō māua tere, ’o te torora’a ïa ia rāua i te hō’ē Buka a Moromona, ’ei reira e fa’a’ite atu ai i tō’u ’itera’a pāpū. ’Ia hi’o vau i muri i te ’ohipa i tupu, ’e i te tahi ato’a mau ’ohipa, e ’īrava pāpa’ira’a mo’a nō te mau mahana hope’a nei e puta mai i te ferurira’a : « ’Ia porohia atu te ’īra’a o tā’u ’evanelia e te feiā paruparu ’e te ha’eha’a ho’i i te mau hope’a o te ao nei, ’e i mua ho’i i te mau ari’i ’e te feiā fa’atere hau. »24

Hōho’a
Elder Rasband ’e te Ti’ahau Pandey
Hōho’a
Te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia ’e te Patereareha hanahana ra ’o Bartholomew

’Ua hōro’a vau i te Buka a Moromona i te Ti’ahau nō ’Īnītia, ’o Pandey tāne,25 i Genève i te Hau ’āmui, ’e i te Patereareha hanahana ra ia Bartholomew tāne26 nō te ’Ēkālesia fa’aro’o Orthodoxe ’e tē vai atu ra. ’Ua ’ite au tē pārahi ra te Vārua o te Fatu ia mātou ra i te torora’a vau ia rātou i teie « ’ōfa’i tumu nō tā tātou ha’apa’ora’a »27 ’e i te fa’a’itera’a vau i tō’u ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia, te ’ōfa’i tihi nō tō tātou fa’aro’o.28

I teienei te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’aita e tītauhia ’ia haere i te fenua Mōtāpīa ’e i ’Īnītia, ’aore rā ’ia fārerei roa i te mau ari’i ’e te mau fa’atere nō te hōro’a i teie buka ha’api’ira’a mo’a ’e te parau fafau. Tē ani nei au ia ’outou, i teie nei mahana, ’ia hōro’a i te hō’ē Buka a Moromona i tō ’outou mau hoa ’e te mau fēti’i, tō ’outou mau hoa ’ohipa, te ta’ata fa’aineine tu’e pōpō ’aore rā te ta’ata ho’o i te mātete. Tītauhia te mau parau a te Fatu i roto i teie buka nō rātou. Tītauhia te mau pāhonora’a i te mau uira’a nō te orara’a tāmahana ’e nō te ora mure ’ore e tae mai. Tītauhia ’ia ’ite rātou i te ’ē’a nō te fafaura’a tei fa’atāravahia i mua ia rātou, nā reira ato’a te here tāmau o te Fatu ia rātou. Tei roto pauroa i te Buka a Moromona.

’Ia toro ’outou i te hō’ē Buka a Moromona ia rātou, tē ha’amatara ra ïa ’outou i tō rātou mana’o ’e tē ha’amāhorahora ra i tō rātou ’ā’au i te parau a te Atua. ’Aita e tītauhia ’ia ’āfa’i atu ’outou i te buka nene’i. E nehenehe noa e hōro’a ’ōhie i te reira nā ni’a i te niuniu, nā roto atu i te tuha’a pāpa’ira’a mo’a o te fa’aaura’a rorouira Vaira’a Buka ’evanelia.29

’A feruri i te feiā ato’a e ha’amaita’ihia maoti te ’evanelia i roto i tō rātou orara’a, ’ei reira, ’a hāpono atu i te Buka a Moromona mai roto atu i tā ’outou niuniu. ’Eiaha ’ia mo’e i te tu’u atu i tō ’outou ’itera’a pāpū ’e te huru teie buka i te ha’amaita’ira’a i tō ’outou orara’a.

E au mau hoa here, ’ei ’āpōsetolo nā te Fatu, tē ani nei au ia ’outou ’ia pe’e i tō tātou peropheta here, te peresideni Nelson, i te diluvira’a i te fenua i te Buka a Moromona. E mea tītau-roa-hia ho’i ; tītauhia ’ia rave i teienei. Tē parau fafau nei au ē, e ’āmui ’outou i « te ʼohipa rahi roa aʼe i niʼa i te fenua », te ha’aputuputura’a i tō Iseraela30 ’a fa’auruhia ai ’outou ’ia toro i te rima i te feiā « tei fa’a’erehia i te parau mau nō te mea ’aita rātou i ’ite i te vāhi te reira e ’itehia mai ai. »31 Tītauhia tō ’outou ’itera’a pāpū ’e te ’ite nō te tauira’a teie buka i tō ’outou orara’a, ’e nō te ha’afātata-atu-ā-ra’a ia ’outou i te Atua ’e i tōna hau32 ’e i tāna « mau parau ’oa’oa rahi. »33

Tē parau pāpū nei au ē, e ’ōpuara’a hanahana i fa’aineinehia ai te Buka a Moromona i Amerika tahito ra nō te tae mai ’e nō te fa’a’ite i te parau a te Atua, nō te hōpoi i te mau vairua i te Fatu Iesu Mesia ra ’e i tāna ’evanelia i fa’aho’ihia mai i « teie nei mahana. » I te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o Iakoba 2:2–3 ; Mosia 2:14, 30 ; 5:7 ; Alama 7:15 ; ’e te tahi ato’a mau ’īrava e rave rahi i roto i te Buka a Moromona.

  2. Mosia 2:9.

  3. Alama 53:20.

  4. Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita (2007), 73. Te tā’āto’ara’a o te fa’ahitira’a a Iosepha Semita i te 28 nō Novema 1841, i roto i te hō’ē ’āpo’ora’a ’e te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo : « ’Ua parau vau i te mau taea’e ē, ’o te Buka a Moromona te buka tano roa a’e i roto i te mau buka ato’a i ni’a i te fenua nei, ’e ’o te reira te ’ōfa’i tumu nō tā tātou ha’apa’ora’a, ’e e ha’afātata-rahi-hia a’e te hō’ē ta’ata i te Atua nā roto i te ha’apa’ora’a i te mau ha’api’ira’a nō taua buka ra i tō te tahi ’ē atu buka. » Te parau tāviri nō te ta’o « tano », e nehenehe ïa e parau ē, ’o te heheura’a tei fāri’ihia i roto i te ’īritira’a o te buka ’e i roto i te ha’api’ira’a tumu tei ha’api’ihia i roto i te Buka a Moromona, ’e e maita’i a’e tō te reira ha’amaura’a i te mau parau mau « pāpū ’e te faufa’a rahi » o te ’evanelia i te tahi noa atu buka ’ē (hi’o 1 Nephi 13:40).

  5. Hi’o « Te Mesia ora : Te ’itera’a pāpū o te mau ’āpōsetolo », e fa’ahitira’a nā te Peresidenira’a Mātāmua ’e te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo, 1 nō Tenuare 2000 : « Tē fa’a’ite pāpū nei mātou, ’ei ’āpōsetolo nāna i fa’atōro’a-mau-hia ē—’o Iesu te Mesia Ora, te Tamaiti tāhuti ’ore a te Atua. ’O ’oia te Ari’i rahi ’o Emanuela ’o tē ti’a i teie mahana i te pae ’atau o tōna ra Metua. ’O ’oia te māramarama, te ora, ’e te ti’aturira’a o tō te ao nei. Tōna haere’a, ’o te ’ē’a ïa ’o tē arata’i i te ’oa’oa i roto i teie orara’a ’e it e ora mure ’ore i roto i te ao e haere mai nei. ’Ia ha’amāuruuruhia te Atua nō te hōro’a fāito ’ore o tāna Tamaiti hanahana » (ChurchofJesusChrist.org).

  6. Hi’o Isaia 49:26 ; 1 Nephi 21:26 ; 22:12 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 66:1.

  7. E ’itehia te parau a te Atua i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. ’Ei hi’ora’a, i roto i te Buka a Moromona, ’ua uiui Lamana ’e Lemuela : « E aha te aura’a nō te ’āuri tāpe’ara’a ? », i roto i te ’ōrama a Lehi. Pāhono atu ra Nephi : « ’O te parau ïa a te Atua ; ’e te ta’ata ato’a ’o tē ha’apa’o i te parau a te Atua ’e ’o tē mau māite i te reira, e ’ore ïa rātou e pohe, e ’ore ho’i te mau fa’ahemara’a ’e te mau ihe auahi a te enemi ra e ha’apōiri ia rātou, nō te arata’i ia rātou i te pohe. » (1 Nephi 15:23–24).

  8. Hi’o « Te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’īra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia : E poro’i i tō te ao nei nō te piti-hānere-ra’a o te matahiti », ’ua parauhia i roto : « Tē parau nei mātou ē, Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, tei fa’ati’ahia i te 6 nō ’Ēperēra 1830, ’o te ʼĒkālesia ïa o te Faufa’a ’Āpī a te Mesia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai. » ’Ua tūtauhia teie ’Ēkālesia i roto i te orara’a maita’i roa o tāna ’ōfa’i tihi tumu, ’o Iesu Mesia ’e i roto i tāna tāra’ehara mure ’ore ’e te ti’afa’ahoura’a mau. ’Ua pi’i fa’ahou Iesu Mesia i te mau ’āposetōlo ’e ’ua hōro’a ia rātou i te mana o te autahu’ara’a. Tē ani manihini nei ’oia ia tātou pā’āto’a ’ia haere mai iāna ra ’e i tāna ’Ēkālesia, ’ia fāri’i i te Vārua Maita’i, te mau ’ōro’a nō te fa’aorara’a ’e ’ia roa’a ho’i te ’oa’oara’a tāmau […] Tē parau nei mātou ma te ’oa’oa ē, tē tāmau noa nei te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai tei parauhia nā roto i te heheura’a tāmau. E’ita te ao nei e riro fa’ahou mai tei mātarohia, nō te mea e ‘’āmui ai [te Atua] i te mau mea ato’a i te Mesia ra’ (Ephesia 1:10) » (ChurchofJesusChrist.org).

  9. 2 Nephi 4:16.

  10. Hi’o Quentin L. Cook, « Be Not Weary in Well-Doing » (Brigham Young University devotional, Aug. 24, 2020), speeches.byu.edu ; Eliza Smith-Driggs, « This Week on Social: How to Develop a Love for the Lord, Yourself and Others », Church News, 17 nō Tiurai 2020, thechurchnews.com.

  11. Tai’ora’a toru, ’ū re’are’a : ihi fenua ’e ihi anoa fenua ; tai’ora’a maha, ’ū ’ere’ere : pāpa’a ’ā’amu nō te Buka a Moromona.

  12. ’Ua tu’uhia te parau « Te tahi fa’ahou ’ite nō Iesu Mesia » ’ei upo’o parau piti i roto i te mau nē’ira’a Buka a Moromona ato’a. ’Ua taui te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i te i’oa nō te tūra’i fa’ahou atu i te parau nō te fā o te buka mai tei fa’ahitihia i ni’a i te ’api upo’o parau : « ’E ’oia ato’a ’ei fa’a’ite pāpū i te ’āti Iuda ’e te ’Ētene ē ’o Iesu te Mesia, te Atua mure ’ore, ’o tē fa’a’ite iāna iho i te mau nūna’a ato’a. »

  13. Te vaira’a ’ei pipi nā Iesu Mesia, e fa’a’itera’a ïa i tō tātou here nōna. ’Ua bāpetizohia te mau pipi ; ’ua rave rātou i ni’a ia rātou te i’oa nō Iesu Mesia ; tē tūtava nei rātou i te pe’e iāna nā roto i te fāri’ira’a i tōna huru mai tei fa’a’itehia mai e te ’āpōsetolo Petero : « ’E ’ia tupu te reira, e fa’aitoito hua i te ’āpiti ato’a tō ’outou fa’aro’o i te mata’u ’ore ; te mata’u ’ore ho’i, ’e te ’ite ; te ’ite ho’i, ’e te hitahita ’ore ; te hitahita ’ore ho’i, ’e te fa’a’oroma’i ; te fa’a’oroma’i ho’i, ’e te paieti ; te paieti ho’i, ’e te aroha taea’e ; te aroha taea’e ho’i, ’e te aroha i te ta’ata ato’a » (2 Petero 1:5–7 ; hi’o ato’a Preach My Gospel: A Guide to Missionary Service [2019], 121–32).

  14. ’Ua hōro’a te peresideni Russell M. Nelson, e taote tāpū māfatu tu’i ro’o nā mua a’e i tōna pi’ira’a i te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo i te matahiti 1984 ra, i te hō’ē vauvaura’a i te hō’ē fare ha’api’ira’a nō te mau taote i Accra, i Ghana, i te matahiti 1986 ra nō ni’a i te ’ā’amu nō te tāpūra’a māfatu. I te uiuira’ahia ’oia e te mau ve’a, ’ua fa’ata’a atu ’oia ē tei reira ’oia ’ei « tāvini nā te Fatu nō te tauturu [i te ta’ata] ’ia riro ’ei tino huira’atira maita’i a’e, ’ia patu i te mau ’utuāfare pūai, ’ia noa’a te ’oa’oa mau ’e ’ia manuia i ni’a i te fenua nei. » ’Ua ho’i ’oia i Accra, i Ghana, i te 16 nō Novema 2001, nō te tāpūra’a repo nō te hiero nō Accra (Kana) (hi’o « Ground Broken for First Temple in West Africa », Church News, 24 nō Novema 2001, thechurchnews.com).

  15. Hi’o Buka arata’i rahi : Te tāvini i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, 5.1.1.1 : « I tō tātou nei mahana, tē pi’i nei te Fatu i te mau tāne nā roto i te Peresideni o te ’Ēkālesia nō te fa’atōro’a ia rātou ’ei ’āpōsetolo ’e nō te tāvini i roto i te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 18:26–28) » (ChurchofJesusChrist.org).

  16. Hi’o Russell M. Nelson, « Te Buka a Moromona : E aha te huru tō ’outou orara’a ’āhani ’aita te reira ? », Liahona, Novema 2017, 60.

  17. 3 Nephi 11:10–11.

  18. Hi’o Russell M. Nelson, « Te Buka a Moromona : E aha te huru tō ’outou orara’a ’āhani ’aita te reira ? », 61.

  19. Russell M. Nelson, « Te Buka a Moromona : E aha te huru tō ’outou orara’a ’āhani ’aita te reira ? », 62.

  20. Hi’o Mose 7:62.

  21. ’Ua fa’aarahia te hiero nō Beira (Mōtāpīa) i te 4 nō ’Ēperēra 2021, e te peresideni Russell M. Nelson. ’Ua hau i te ’āfa mirioni ta’ata e ora ra i Beira, tei te pae tahatai nō te moana ’Īnitia.

  22. Hi’ora’a nō te tīa’ira’a ’e te mau parau fafau i roto i te Buka a Moromona 2 Nephi 31:20 ; Iakoba 4:4–6 ; Alama 13:28–29 ; 22:16 ; 34:41 ; Etera 12:32 ; Moroni 7:41 ; 8:26.

  23. ’Ua fārerei Elder Rasband ’e tāna vahine i te ’utuāfare hui ari’i i te 10 nō Fepuare 2020, ’ua tonohia ’oia i ’Āfirita nō te ha’amo’a i te hiero nō Durban (’Āfirita Apato’a).

  24. Te Ha’api’ira’aTumu ’e te mau Fafaura’a 1:23.

  25. ’Ua fārerei Elder Rasband i te Ti’ahau nō ’Īnītia, ’o Indra Mani Pandey tāne, e ti’a tāmau nō ’Īnītia i te Hau ’āmui ’e i roto i te tahi atu mau tā’atira’a nā te ara i Genève, ’ua tonohia ’oia i te rurura’a Interfaith Forum [nō te mau fa’aro’o ’e’ē] i Bologne, i ’Ītāria, i te 17 nō Tetepa 2021.

  26. ’Ua fārerei Elder Rasband i te Patereareha hanahana ra ia Bartholomew tāne nō te ’Ēkālesia fa’aro’o Orthodoxe i te tonora’ahia ’oia i te rurura’a Interfaith Forum [nō te mau fa’aro’o ’e’ē] i Bologne, i ’Ītāria, i te 13 nō Tetepa 2021.

  27. Teachings : Joseph Smith, 64. Te ’ōfai tumu, ’o te tuha’a patura’a ïa tei tu’uhia i rōpū i te hō’ē ’āpou, nō te tāpe’a i te tahi atu mau ’ōfa’i. ’Ua parau te peropheta Iosepha i te Buka a Moromona ’ei « ’ōfai tumu nō tā tātou ha’apa’ora’a » nō tōna faufa’a i te tāhō’ēra’a i te ’Ēkālesia nā roto i te mau parau tumu ’e te mau ’ōro’a. E « ’ōfa’i tumu » te Buka a Moromona nō te orara’a o te mau melo, i te tauturura’a ia rātou ’ia fa’aea pāpū i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a.

  28. Hi’o Ephesia 2:19–20. ’O Iesu Mesia te ’ōfa’i tihi rahi o tō tātou ’Ēkālesia, tei topahia i tōna i’oa. Mai te hōho’a nō te ’ōfa’i tihi tei tu’uhia nō te hiero i te poro o te niu nō te fare o te Atua, ’o Iesu Mesia te ’ōfa’i tihi o tō tātou fa’aro’o ’e tō tātou fa’aorara’a. ’Ua hōro’a ’oia i tōna ora ’ia ora mai tātou ; ’aita e ta’ata e ’aifāito iāna i te pae nō te pūai, te ’ōpuara’a ’e te here.

  29. E nehenehe ’outou e fa’a’ite i te reira nā ni’a i tā ’outou niuniu. Te hō’ē rāve’a, nā roto ïa i te haerera’a i ni’a i te fa’aaura’a rorouira Vaira’a buka ’evanelia, i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’ei reira e tāumi atu ai « Partager maintenant », i ni’a roa. ’Aore rā, i roto i te fa’aaura’a rorouira nō te Buka a Moromona, e nehenehe e tāumi i te ītona nō te « Fa’a’ite », e pia mai te hō’ē tāpa’o nūmeri e nehenehe te hoa e pata ’ōhie ’e tāna niuniu.

  30. Russell M. Nelson, « Ti’aturira’a nō Ziona » (purera’a nā te feiā ’āpī ’ati a’e te ao, 3 nō Tiunu 2018), HopeofIsrael.ChurchofJesusChrist.org. « I te 3 nō Tiunu 2018, ’ua tītau manihini te peresideni Russell M. Nelson ’e tāna vahine ’o Wendy W. Nelson, i te feiā ’āpī ’ia ‘tomo atu i roto i te nuʼu feiā ʼāpī ʼa te Fatu’ ’e ’ia rave i tā rātou tuha’a nō te ‘te tītauraʼa rahi roa aʼe, te tumu rahi roa aʼe, ʼe te ʼohipa rahi roa aʼe i niʼa i te fenua nei.’ ’E e aha ho’i te tītaura’a rahi roa a’e ? Te ha’aputuputura’a i tō Iseraela » (Charlotte Larcabal, « A Call to Enlist and Gather Israel », New Era, Māti 2019, 24).

  31. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 123:12.

  32. Hi’o 2 Nephi 4:27 ; Mosia 4:3 ; 15:18 ; Alama 46:12.

  33. 1 Nephi 13:37.