2007
Te Haamaitairaa atu â i to outou faaipoiporaa
Eperera 2007


Te parau poro‘i a te Peresideniraa Matamua

Te Haamaitairaa atu â i to outou faaipoiporaa

Hōho’a

E rave rahi mau matahiti i mairi a‘e nei a rave ai au i te toro‘a auvaha ture, ua farerei mai te hoê vahine ia‘u o te hinaaro ra i te hoê faataaraa i ta’na tane faaipoipo no te tahi mau tumu tano i to‘u nei feruriraa. I muri a‘e i te faataaraa aita vau i ite faahou ia’na e rave rahi mau matahiti. I to‘u farereiraa ia’na i ni‘a i te poromu i te hoê taime mana‘o-ore-hia, ua ite au i ni‘a i to’na hoho‘a mata, o tei riro na hoi i mutaa ihora e mea nehenehe, i te huru o ta te mau matahiti otahi e te hepohepo i faatupu i roto i to’na oraraa.

I muri a‘e i to maua tau‘a parau-noa-raa, ua oioi oia i te parau e aita to’na oraraa i î i te mau mea maitai e te hoona no’na e ua rohirohi oia i te aro-noa-raa i te mau fifi ona ana‘e ra. I muri iho ua maere roa vau i to’na parauraa mai e, « Noa’tu e mea ino te faaipoiporaa, e ahani e ti‘a ia‘u ia haamata faahou e ia ite i taua taime ra i te mea ta‘u i ite i teie nei, eita roa ïa vau e titau i te faataaraa. E mea ino roa‘e teie ».

I roto i te mau numeraraa, e mea fifi ia ape i te faataaraa. Te faaite nei te mau ai vanaa e te afaraa o te mau vahine i te Fenua Marite e ite ïa ratou i te hoê faaipoiporaa ia hope na roto i te faataaraa i roto i to ratou nei oraraa. Te rahi noa’tu ra te faataaraa i roto i te tahi atu mau fenua. Ia ore ana‘e te faito o te mau faataaraa o te rahi noa’tu ra e iti mai, e rahi atu â te mau faaipoiporaa o te hope i roto i te oto.

E nehenehe te faataaraa e faati‘ahia i roto ana‘e i te tahi mau tumu iti. I to‘u mana‘oraa, e ti‘a te tumu tano no te faataara ia riro ei tumu iti atu i te hoê noa auraa roa e te ore roa e noaa i te tata‘i o te haamou i te tura o te hoê taata ei taata ora. E pinepine te faataaraa i te tuino i te oraraa o te mau taata e i te haamou i te oaoa utuafare. E mea pineine i roto i te hoê faataaraa e rahi a‘e te pau i te api e noaa mai i te mau taata faaipoipohia.

E au ra e aita te huru hepohepo ta te hoê taata e faaruru nei i roto i te hoê faataaraa e taa-maitai-hia nei e aita paha te reira e ite-maitai-hia nei. Oia mau, e ti‘a ia horo‘a- rahi-hia te aroha e te taaraa i te mau taata e faaruru nei i teie ati rahi e aita hoi to ratou mau oraraa e faaho‘i-faahou-hia mai te matamua ra. No te mau taata tei faataahia, te vai nei â te mau mea e ti‘a ia ti‘aturihia e ia ti‘a’ihia i roto i te parau no te ohipa rave maitaihia e te oaoa i roto i te oraraa, i roto ihoa râ i te haamo‘eraa ia oe iho e te taviniraa ia vetahi ê.

E mau uiraa fifi

No teaha te oaoa i roto i te faaipoiporaa e parari noa ai e e haapotohia ai no te tahi mau taata e rave rahi e e mea maitai roa hoi no te tahi atu mau taata ? No teaha hoi e mea roa roa te mauiui e te oto ta te faataaraa e faatupu e e mea rahi roa te feia hara ore e ro‘ihia nei i te reira ?

Eaha hoi te mau mea faufaa rahi e ere nei i roto i te mau faaipoiporaa e rave rahi tei haamata hoi i roto i te oaoa e te ti‘aturiraa rahi ?

Ua feruri hohonu maoro vau i ni‘a i teie nei mau uiraa fifi. No to‘u raveraa ua fatata te taatoaraa o to‘u nei oraraa i piha‘iho i te taata, ua matau rii vau i te mau pe‘ape‘a no te mau faaipoiporaa oaoa ore, no te faataaraa, e te mau utuafare tei mauiui. E nehenehe atoa ta‘u e parau no te oaoa rahi, no te mea, aua‘e ta‘u nei vahine herehia o Ruta, ua itea ia‘u i roto i te faaipoiporaa te fana‘oraa rahi roa‘e i roto i te oraraa o te taata nei.

Te mau tumu no te faataaraa

Aita e mau pahonoraa ohie i te mau uiraa fifi no ni‘a i te oaoaraa i roto i te faaipoiporaa. I roto i te mau tumu mana‘ohia e rave rahi no te faataaraa te vai nei ïa te mau fifi teiaha i te haapa‘o-noa-raa ia’na iho, te paari ore, te oreraa e tapea i te parau, te aparauraa tano ore, e te haapa‘o ore.

Na roto i te mau mea ta‘u i ite, te vai nei te tahi atu tumu no te manuia-ore-raa o te faaipoiporaa o te ore e itehia nei, tera râ o te haamata e o te tuati atu i te tahi atu mau tumu. O te ereraa ïa i te haafaufaa-tamau-raa i roto i te faaipoiporaa, te vai-ore-raa o te tahi atu mea taa ê o te haafaufaaraa, o te taa ê, e te haafaahiahia, e ia ore te reira e riro ïa te faaipoiporaa ei ohipa fiu aore râ ei ohipa fifi e te haumani.

Te haamaitairaa atu a raa i te hoê faaipoiporaa

E ui paha outou : « Nahea e nehenehe ai i te hoê faaipoiporaa ia haafaufaa-tamau-hia ? » Te patu nei tatou i to tatou mau faaipoiporaa e te hoaraa hopea ore, te ti‘aturiraa, e te parau-ti‘a e na roto atoa i te utuuturaa e te tururaa te tahi e te tahi i roto i to tatou mau fifi : Teie ta Adamu i parau no Eva, « I teie nei, e ivi teie no to‘u nei ivi, e i‘o hoi no to‘u nei i‘o » (Genese 2:23). Te vai nei te tahi mau uiraa ohie e te faufaa rahi e ti‘a i te taata tata‘itahi, tei faaipoipohia aore râ e mana‘o ra e faaipoipo, ia ui ma te haavare ore no te tutavaraa ia riro ei « hoê » Teie ïa taua mau uiraa ra:

A tahi, e nehenehe anei ta‘u e feruri na mua roa i te maitai o to‘u nei faaipoiporaa e o to‘u hoa faaipoipo hou a feruri ai au i to‘u iho mau hinaaro ?

Te piti, eaha te hohonuraa o to‘u here i to‘u hoa, taa ê noa’tu i te tahi atu mau mea e hinaarohia ?

Te toru, ua riro anei oia to‘u hoa maitai roa‘e ?

Te maha, te vai ra anei to‘u faaturaraa no te turaraa o to‘u hoa faaipoipo mai te hoê taata faufaa ?

Te pae, te tama’i anei maua no ni‘a i te moni ? Eita te moni iho e faaoaoa i te tane e te vahine, e eita atoa te ereraa i te reira e ore e faaoaoa ia raua. Te hoê aimârôraa no ni‘a i te moni e tapa‘o pinepine ïa no te haapa‘oraa noa ia’na iho.

Te ono, te vai râ anei te hoê natiraa varua haamo‘a i rotopu ia maua nei ?

Te paturaa i te mau e‘a turu no te haafaufaaraa

E nehenehe ta te mau peu tumu e tauturu i te haafaufaaraa i te hoê faaipoiporaa.

Te pure. E nehenehe te mau auraa no te faaipoiporaa e haafaufaahia na roto i te hoê aparauraa maitai a‘e. Te hoê rave‘a faufaa rahi o te pure-toopiti-raa. E tatara te reira e rave rahi mau auraa ore, mai te mea te vai nei, i rotopu i te tane e te vahine hou a haere ai e taoto. Aita vau e parau nei e ia haapuaihia te mau huru-ê-raa, te vai mau nei râ ratou e na te reira e faaanaanatae i te mau mea. Te ti‘aturi nei e ua riro to tatou mau huru-ê-raa ei maa miti iti o te nehenehe e haamonamona atu â te faaipoiporaa.

Te aparau nei tatou na roto i na tauasini rave‘a, mai te hoê ata, te pahereraa i te rouru, te hoê tape‘araa mărû. E ti‘a ia tatou ia haamana‘o i te mau mahana atoa i te parau, « Te here nei au ia oe ». E ti‘a i te tane faaipoipo ia parau i ta’na vahine faaipoipo, « E mea nehenehe oe ». Teie te tahi atu mau parau faufaa rahi na te tane e te vahine faaipoipo ia parau, i te taime tano, « Ua hape au ». Ua riro atoa te faarooraa te hoê huru maitai no te aparauraa.

Te ti‘aturiraa. Te ti‘aturiraa papû i te tahi e te tahi o te hoê ïa o te mau rave‘a rahi roa‘e no te haafaufaa i te faaipoiporaa. Aita’tu e mea o te vavahi i te niu o te ti‘aturiraa te tahi i te tahi i titauhia no te tape‘a i te hoê auraa maitai maori râ te faaturi. Aita roa‘e e faatiaraa no te faaturi. Noa’tu teie nei ohipa ino, ua faaorahia mai i te tahi mau taime, te mau faaipoiporaa e ua faahereherehia te mau utuafare. No te faatupuraa i te reira ua titauhia i te taata tei haamauiuihia ia horo‘a i te hoê here rahi roa e nava’i no te faaore i te hara e no te haamo‘e i te reira. E titauhia i te taata tei hape ia hinaaro mau ia tatarahapa e ia faarue mau roa i te ino.

Eiaha to tatou here i to tatou hoa mure ore ia riro ei here noa i te pae tino, i te pae feruriraa e te pae varua atoa ra. No te mea hoi e aore roa e herehereraa ino ore e aita atoa e vahi no te pohehaeraa i muri a‘e i te faaipoiporaa, e mea maitai a‘e ia ape i te hoho‘a mau o te ino na roto i te aperaa i te tahi farereiraa tano ore e te tahi atu taata aita tatou i haaipoipohia’tu.

Te viivii ore. Ua riro te viivii ore te tapiri paari o te tapea amui i te mau mea atoa. Ua parau te Fatu, « E here oe i ta oe vahine faaipoipo mai to aau atoa, e e haapao hoi ia’na e eiaha ei vahine ê atu » (PH&PF 42:22).

Te Varua o te Atua. O te mau mea atoa o te nehenehe e haamaitai i te mau faaipoiporaa, te vai nei ïa te hoê rave‘a taa ê o te haafaufaa i ni‘a’tu i te mau mea ê atu o te tauturu ia taati i te hoê tane e te hoê vahine i roto i te hoê auraa mau, te mo‘a e te varua. O te vairaa mai ïa te varua o te Atua i roto i te faaipoiporaa. Ua parau o Shakespeare, na roto atu i te Arii Vahine o Isabel i roto i te hauti teata King Henry the Fifth, « Te Atua, te taata hamani maitai roa‘e no te mau faaipoiporaa atoa. A apiti i to outou mau aau ei hoê » (tuhaa 5, faaiteraa 2, mau reni 67–68). Ua riro atoa te Atua te taata tapea maitai roa‘e no te mau faaipoiporaa.

E rave rahi mau mea e tauturu ia haamaitai i te hoê faaipoiporaa, aita râ te taato‘araa i te mea faufaa mai te auraa. Ua riro te fariiraa i te hoaraa e te oaoaraa i te mau hotu no te hoê varua mo‘a e te hanahana ei haapûraa no te oaoa rahi i roto i te faaipoiporaa. Ua riro te hoêraa i te pae varua ei tutau. E nehenehe te mau pe‘ape‘a iti i roto i te tuhaa varua o te faaipoiporaa e faatupu i te manuia oreraa o te mau faaipoiporaa.

Te ti‘aturi nei au e te rahi noatu ra te mau faataaraa no te mea i te rahiraa o te mau taime te ere nei te faaipoiporaa i te haamaitairaa haamo‘a o te noaa mai na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua. E nehenehe te mau faaipoiporaa e pohe no te oreraa o te maa varua.

Te Tuhaa Ahuru. Ua haapii au na roto i to‘u taviniraa fatata e 20 matahiti ei episekopo e ei peresideni tĭtĭ e te hoê parururaa maitai i te faataaraa o te aufauraa ïa i te tuhaa ahuru. E au ra e te faaohie nei te aufauraa i te tuhaa ahuru i te tape‘a-maitai-raa i to tatou puai varua ia nehenehe te reira e paari noa i roto i te mau taime aita tatou e ite nei i te puai varua.

Aita e pehe faahiahia aore râ e pehe hanahana o te faatupu tamau noa i te au-maitai-raa o te hoê here rahi. Te pehe hau atu i te maitai roa o te taatiraa ïa o na reo e piti i roto i te hoê himene varua. Ua riro te faaipoiporaa ei rave‘a tei horo‘ahia mai e te Atua no te faatupuraa i te mau hinaaro rahi roa‘e o te taata nei, tei haamauhia i ni‘a i te faaturaraa te tahi i te tahi, te paari, te haapa‘o-ore-raa i to’na noa iho hinaaro, te peu maitai, te here, e te haavare ore. E nehenehe te oaoa i roto i te faaipoiporaa e te tiaraa metua e hau atu e tauasini taime i te tahi ê atu oaoa.

Te ti‘araa metua. E haamaitai-rahi-hia te niu o te faaipoiporaa e e haapuaihia te tupuraa varua ia riro ana‘e te tane e te vahine ei mau metua. No te mau tane e vahine e nehenehe e fanau i te mau tamarii, e horo‘a mai te tiaraa metua i te oaoa rahi roa‘e o te mau oaoa atoa. E tupu te mau tane no te mea e ti‘a ia ratou na roto i to ratou tiaraa metua tane ia atuatu i to ratou mau utuafare. E uaâ te mau vahine no te mea e ti‘a ia ratou ia haamo‘e ia ratou na roto i to ratou tiaraa metua vahine. E taa maitai a‘e ia tatou te taatoaraa o te auraa no te here ia riro ana‘e mai tatou ei mau metua. Mai te mea râ aita te mau tamarii e tae mai, e e faahanahanahia e e haamaitaihia te mau tane e te mau vahine no to ratou haapa‘o-maitai-raa no te mea ua ineine ratou i te farii i te mau tamarii ma te here. E ti‘a i to tatou mau utuafare ia riro ei mau vahi mo‘a roa‘e o te mau vahi mo‘a atoa o te fenua nei.

I roto i te haamaitairaa i te faaipoiporaa, te mau mea rarahi o te mau mea ha‘iha‘i ïa. E ti‘a ia vai mai te mauruururaa no te tahi e te tahi e te faaiteraa ferurihia no te aau mauruuru. E ti‘a i te tane e te vahine ia faaitoito e ia tauturu te tahi i te tahi ia tupu i te paari. Ua riro te faaipoiporaa ei tutavaraa amui no te mea maitai, no te mea nehenehe, e no te mea hanahana.

Ua parau te Faaora, « Inaha, te ti‘a noa nei au i te uputa, te patoto atu nei ; ia faaroo mai te hoê taata i tau reo, e ua iriti i te opani ra, e haere atu vau i roto ia’na ra, amu atu ai i te maa i ŏ na ra, e e amu atoa oia i ô nei i o‘u nei » (Apokalupo 3:20).

Ia itehia te Varua o te Atua i te haafaufaaraa e te haamaitairaa i te mau faaipoiporaa e te mau utuafare atoa, o Ta’na ihoa ra Feia Mo‘a, ei tuhaa no Ta’na opuaraa mure ore.

Te mau mana‘o tauturu na te mau orometua haapii utuafare

I muri a‘e i te tuatapaparaa i teie parau poro‘i na roto i te pure, a faaite atu i te reira ma te faaohipa i te hoê rave‘a o te faaitoito i te mau taata ta tatou e haapii nei ia pahono mai. Teie te tahi mau hi‘oraa i muri nei :

  1. A firi te araea e piti u taa ê ei mau poro. A faaite e te faahoho‘a nei te u tata‘itahi i te hoê hoa i roto i te faaipoiporaa. A firi na poro e piti ia riro ei hoê noa poro. A ani i te hoê melo no te utuafare ia tamata i te faataa ê i na u e piti. A tuatapapa i na uiraa e ono a te Peresideni Faust ta te taata e ti‘a ia ui ia faaipoipo ana‘e aore râ ia feruri ana‘e ia faaipoipo. A faaite i te faufaa rahi ia hoê i roto i te faaipoiporaa.

  2. A ani i te utuafare ia ti‘a mai i roto i te hoê haamenemeneraa. Ia faahoho‘a te taata tata‘itahi i te hoê peu tumu no te haamaitairaa i te faaipoiporaa. A tuatapapa ai outou i te peu ta ratou e faahoho‘a nei, a ani ia tuati ratou i to ratou rima aore râ ia tapea i te rima o te taata i pihaiho ia ratou. A faaite e e ofatihia te taatiraa mai te mea e tatarahia te hoê melo no te utuafare mai roto atu i te haamenemeneraa. A faaite i te faufaa rahi no te tapea-puai-raa i te mau faaipoiporaa.

  3. A afa‘i mai i te hoê farii miti papaa. A faaite e nahea te miti e haamaitai ai i te noanoa o te maa. A tai‘o i te irava parau i reira te Peresideni Faust e faaau ai i te mau taa-ê-raa i roto i te faaipoiporaa i na maa miti iti, e a tuatapapa e nahea te mau huru-ê-raa e nehenehe ai e haamaitai i te faaipoiporaa. Mai te mea te haapii ra outou i te hoê tane e te hoê vahine faaipoipohia, a ani eaha ta raua i rave no te faarahi i to raua mana‘o mauruuru no te tahi e te tahi.