2007
Te mau uiraa & te mau pahonoraa
Eperera 2007


Te mau uiraa & te mau pahonoraa

« Aita te hoê o to‘u mau hoa o te Ekalesia e ora nei i te tahi mau ture no te evanelia. Te pe‘ape‘a nei au no’na. Nahea e nehenehe ai ia‘u ia tauturu ? »

  • Eiaha e tuu i to outou mau tiaraa i raro no te tauturu i to outou hoa.

  • A pure e ia tauturu te Varua Maitai ia outou ia ite eaha te rave, e i muri iho a haa !

  • A ti‘aturi e e haa te Metua i te Ao ra na roto atu ia outou no te faatupu i te hoê huru-ê-raa i roto i te oraraa o to outou hoa.

  • A ani i to outou hoa ia haere i roto i te mau faaoaoaraa maitai ia nehenehe ia’na ia ite i te Varua e ia farii i te hinaaro i te rave i te mau faaotiraa maitai.

  • Ia riro ei hi‘oraa maitai e nahea te haapa‘oraa i te mau faaueraa e afa‘i mai ai te oaoa ia outou.

Liahona

E nehenehe ta outou e tauturu na roto i te riroraa ei hoa. E tamata paha to outou hoa i te ite e o vai oia e i hea oia e fariihia ai. E hinaaro oia i te tahi taata no te paraparau atu, no te haere atu na muri i te mau faaoaoaraa maitai, e no te pee i te hoê hi‘oraa maitai. Ma te ore e faariro ia outou ei taata parau-ti‘a aore râ ei taata faahapa, a imi i te mau taime no te paraparau atu ia’na no ni‘a i te mau taime a ora ai outou i ta outou mau titauraa e i haamaitaihia ai outou.

A tapea noa i to outou mau tiaraa i te faito teitei. Noa’tu eaha ta outou e rave ra, eiaha e tuu i ta outou mau tiaraa i raro no to outou hinaaro i te tauturu i to outou hoa. A faaea i rapae au i te mau mea e ore te Varua Maitai e haere mai no te faaûrû ia outou. Noa’tu to outou hoaraa e to outou pe‘ape‘a, e faaoti paha to outou hoa i te tamau noa i te rave i te mau faaotiraa hape. E amui atu paha outou i te tahi atu mau taata eiaha râ e tuu i to outou tiaraa i raro.

A rave i te taime no te pure. A pure no to outou hoa, a pure atoa râ no outou iho. A pure no te mau taime no te tauturu ia’na, e a pure ia ite outou i taua mau taime ra e ia arataihia outou ia tae mai taua mau taime ra. A pure e ia turaihia ta outou mau ohipa e te hoê aroha mai to te Mesia i to outou hoa, eiaha noa no te hoê hinaaro i te taui ia’na. I muri iho a haa !

Eiaha e faaea i te tamata noa ! Eita paha to outou hoa e taui i te reira ihoa taime. Ua titauhia te tutavaraa tamau e te haavare ore. Oia mau, eita roa paha outou e ite i te maitai no ta outou mau parau aore râ to outou hi‘oraa, mai te mea râ e tamata outou i te riro ei hoa no’na, te faatupu nei ïa outou i te hoê ohipa taa ê. Ua mana‘o paha o Iakoba te peropheta no te Buka a Moromona e aita ta’na tamaiti o Enosa i tau‘a i ta’na mau haapiiraa, ua haamana‘o râ o Enosa i te hoê mahana « i te mau parau [ta’na] i faaroo i te parau-pinepine-hia e [to’na] ra metua » e ua tatarahapa oia (a hi‘o Enosa 1:3–5). E mana ta outou mau parau e to outou hi‘oraa maitai noa’tu e ere paha i te reira ihoa taime.

A faaohipa i to outou hoa. A haamana‘o i te parabole a te Faaora no ni‘a i te Tiai Mamoe tei vaiiho i na mamoe e 99 no te haere e imi i tei moe. Aita oia i haere noa e tii i te mamoe i mo‘e e ua ho‘i mai i te nănă oia ana‘e ra. Ua afa‘i mai oia i te mamoe na muri ia’na. (A hi‘o Luka 15:4–7). A ani i to outou hoa ia haere atu i te mau faaoaoaraa e te mau taata e peu teitei ta ratou. E tauturu teie mau faaoaoaraa ia’na ia ite i te mau haamaitairaa no te oraraa parau-ti‘a e e au maitai oia i te feia e peu teitei ta ratou. I te pae hopea, e ite ïa oia e e mea maitai a‘e te oaoa ta’na e ite na roto i teie mau faaoaoaraa i te oaoa poto e noaa ia’na na roto i te ofatiraa i te ture.

A tamata ai outou i te tauturu i to outou hoa, e nehenehe ta outou e ti‘aturi i ni‘a i te Fatu no te tauturu ia outou no te mea ua hinaaro Oia e ia rave atoa to outou hoa i te mau maitiraa maitai. A haere ai o Nephi e tauturu haere i to’na nunaa, ua parau te Fatu ia’na, « E e faariro vau ia oe ei taata puai i te parau e i te haa » (Helamana 10:5 ; apitihia’tu te haapapûraa)—e ua na reira Oia. E ha’a to tatou Metua i te Ao ra na roto atu ia tatou mai te mea e horo‘a tatou i to tatou taime e to tatou itoito Ia’na.

Feia tai‘o

Tapea noa i te riroraa ei hoa. E hi‘o to outou hoa ia outou e e hi‘o oia i te mea ta outou e rave. E hinaaro paha oia i te mea tei mauhia e outou ; aita oia i ite e nahea e noaa te reira. Aita outou i titauhia ia farii i te mau mea atoa ta’na e parau e e rave ; a faaite noa ia’na e tei reira outou no’na. E mea fifi paha i te tahi mau taime, e hoonahia ra te reira. A ani i te Fatu no te tautururaa, e e manuia te reira.

Stepahine C., 16 matahiti, Mau Hau Amui no Marite

Te vai nei to‘u e hoê hoa tei itoito noa e mea maoro i roto i te Ekalesia. Ua haere noa mai oia ana‘e no te mea ua faaoti to’na utuafare e eita ratou i hinaaro faahou i te haere mai. Ua faahiahia vau no to’na puai e to’na itoito. I muri iho i te hoê mahana ua faaroo vau e aita oia i haere faahou mai i te pureraa. Ua ite au i te faaûrûraa puai a te Varua e e ti‘a ia‘u ia paraparau ia’na. Ua faite au ia’na to‘u faahiahia no to’na haereraa mai i te fare pureraa ona ana‘e ra, e ua parau ia’na eiaha e faaea. I te Sabati i muri iho ua haere mai oia i te pureraa oro‘a e mai taua taime ra ua tamau noa oia i te haere mai i te pureraa. Na roto i to tatou haapa‘oraa e te oraraa i te evanelia, e nehenehe ta tatou ia riro ei hi‘oraa no to tatou mau hoa e ia horo‘a ia ratou te here e te tururaa ta ratou e hinaaro nei.

Marina V., 18, Fenua Tuete

Te feruri nei au e e mea maitai a‘e ia paraparau ia’na. Ia parau afaro atu na roto râ i te marû. Te feruri nei au e e titauhia te itoito, e te feruri nei au e e mea maitai a‘e ia na reira i muri a‘e i te faaotiraa i te pure no te mea e nehenehe ia outou ia farii i te tautururaa. Te vai atoa nei to‘u mau hoa mai teie te huru, e no te mea ua hinaaro vau ia haere e o ratou i te basileia tiretiera te tamata puai nei au i te aratai ia ratou i te e‘a maitai. E ti‘a paha ia outou ia taui i to outou huru ia riro outou ei huru maitai i ni‘a i te tahi atu taata. E mea faufaa rahi roa e ia tutava outou i te mau mahana atoa ia riro mai ei taata maitai a‘e.

Eimi H., 17, Fenua Tapone

E ti‘a ia outou ia riro ei hi‘oraa maitai no to outou hoa. A ani ia’na ia haere mai i te hoê faaoaoaraa a te Feia Apî. E mea hau atu i te maitai mai te mea e haere outou na muri ia’na. A faaite i to outou iteraa papû no ni‘a i te mau mea ta outou i farii a pee ai outou i te mau faatureraa a te evanelia.

Jared Q., 16, Fenua Philipino

Te vai nei to‘u e hoê hoa aita i haapa‘o i te tahi nau ture a te Ekalesia, e te tatarahapa nei au aita vau i parau atu ia’na i to‘u mau mana‘o. A parau atu i to outou hoa i to outou mana‘o, e a pure no’na. A tamau noa i te riroraa ei hoa no’na eiaha râ outou i te hopearaa ia rave i te mea ta’na e rave nei. E mai te mea e e hara ta to outou hoa e rave nei, a paraparau atu i te episekopo.

Debora S., 14, mau Hau Amui no Marite

E tamata ïa vau i te rave e to‘u nei hoa i te mau faaoaoaraa arearea e te maitai o te ore e hahi ê atu i te mau ture no te evanelia. Na roto i teie ravea e ite ïa oia e te vai nei te mau ravea e rave rahi no te arearea ma te ore e rave i te mau mea ti‘a ore. Eita vau e turu ia’na i roto i te mau mea hape e e a‘o râ vau ia’na e e faaitoito ia’na na roto i to‘u hi‘oraa maitai. E mea maitai ia paraparau atu ia’na e ia faaite ia’na e te haape‘ape‘a nei to outou mana‘o no’na e ia faahaamana‘o ia’na e e nehenehe to’na mau paruparu e riro ei puai (a hi‘o Etera 12:27). A faaite ia’na e o oia te taata o te ti‘a i te rave i te faaotiraa e tei reira noa outou no te tururaa ia’na. E ti‘a ia outou ia vai puai e ia ore e faatia i te mau ohipa a to outou hoa ia faahuru ê i ta outou mau ohipa.

Jorge B., 17, Fenua Ecuador

E mea faufaa rahi roa te hoê hi‘oraa maitai i roto i teie mau huru ohipa. E nehenehe atoa ta tatou e pure tamau no to tatou mau hoa e ia imi i te mau ravea no te tauturu ia ratou. E nehenehe ta tatou e haapae i te maa e ia ani i te Metua i te Ao ra ia horo‘a mai ia tatou te mau parau tano no te parau no te tauturu ia ratou ia taa no teaha te oraraa i te evanelia e faaoaoa ai ia tatou.

Virigina C., 17 , Fenua Uruguay

Ua faataahia te mau pahonoraa ei ravea tauturu e ei hi‘oraa, eiaha râ ei mau faaiteraa i te haapiiraa na te Ekalesia.

Hōho’a

E rave rahi o to tatou feia apî te hutihia nei i te e‘a hape e te faahemahia no te rave i te mau hara o te ao nei. Te imi u‘ana nei taua mau taata ra i te puai o te feia tei aravihi i te ti‘a papû no te parau mau. Na roto i te oraraa parau-ti‘a e te horo‘araa i te rima tauturu e te aau taa maitai, e nehenehe ta outou e tauturu, e nehenehe ta outou e faaora. Auê ïa te rahi o to outou oaoa i taua taime ra. Auê ïa te mure ore o te haamaitairaa ta outou e horo‘a’tu ».

Te Peresideni Thomas S. Monson, Tauturu Matamua i roto i te Peresideniraa Matamua, « An Example of the Belilevers », Ensign, Novema 1992, 98.