2007
Te mau haamaramarama no te ra‘i
Eperera 2007


Te mau haamaramarama no te ra‘i

Hōho’a

Ua noaa ia‘u ta‘u ohipa matamua mau i te 13raa o to‘u matahiti. E tamaiti opere ve‘a vau. Te haamana‘o noa nei au i to‘u taahiraa i to‘u pereoo tataahi i to‘u vahi faaearaa i Roto Miti i te mau pô atoa, ma te taoraraa i te mau ve‘a i te uputa fare o to‘u mau taata tupu. Aita i rahi te moni tei noaa mai ia‘u no teie ohipa, i te mau ava‘e atoa râ ia farii au i ta‘u moni ava‘e, aita ïa e feaaraa e aufau ihoa vau i te tuhaa ahuru. Ua horo‘a mai to‘u na metua i te hi‘oraa maitai no te aufauraa i te tuhaa ahuru, e ua ite au e e faaueraa na te Fatu (a hi‘o PH&PF 119:3–4).

Te haamana‘o nei au i te haereraa i to‘u apîraa na muri i to‘u metua vahine e to‘u metua tane i te faaafaroraa i te tuhaa ahuru i te hopea matahiti E peu matauhia na‘u ia paraparau atu i te episekopo e ia faaite e e taata aufaa tuhaa ahuru ti‘a vau. E tae noa’tu i to‘u paariraa e ua haamata vau i te farii rahi atu â i te moni, ua aufau noa vau i te tuhaa ahuru na mua roa.

I to‘u riroraa mai ei metua, e mea faufaa rahi roa ia‘u e ia farerei ta‘u mau tamarii atoa e te episekopo i te faaafaroraa i te tuhaa ahuru i te hopea matahiti. Ua tamata ta‘u vahine faaipoipo e o vau nei i te haapii ia ratou i to ratou apîraa ra ia aufau i te tuhaa ahuru i ni‘a i te maa tuhaa moni ta maua e horo‘a na ratou ia paari ana‘e ratou ua riro ïa te reira ei mea ta ratou i ite a‘ena te mau haamaitairaa e ua ite ratou e e ti‘a ia ratou ia na reira.

E tae mai te mau haamaitairaa

I to te tuahine Richards e o vau nei faaipoipo-raa-hia, te haere noa ra maua i te haapiiraa e mea iti roa ta maua moni no te aufau i ta maua mau haamau‘araa. Ua riro te aufauraa i ta maua tuhaa ahuru ei tusia rahi roa. Aita roa’tu râ te tuahine Richards i feruri noa‘e i te faaohipa i ta maua moni tuhaa ahuru no te tahi mau mea tei hinaaro-rahi-hia e maua, mai te maa aore râ te tarahu fare. Ua onoono oia i te aufaa i ta maua tuhaa ahuru na mua roa, e ua na reira noa maua. I te tahi mau taime, e hoê noa tota e toe mai ia oti ana‘e ta maua mau tarahu i te aufauhia, e au râ ia maua nei ua nava’i noa te moni no te aufauraa i teie mau tarahu. Ua riro te reira ei haamaitairaa no te faaohiparaa i to maua faaroo no te aufaa i te tuhaa ahuru.

Te hoê haamaitairaa ta‘u e ti‘aturi e ua tae mai na roto i te aufauraa i te tuhaa ahuru o te ore-roa-raa vau i faaea maoro noa ma te ohipa ore i roto i te maororaa o to‘u oraraa rave ohipa. I te hoê taime i te haamataraa i to‘u nei oraraa rave ohipa, ua vaiihohia vau i ta‘u nei ohipa, e i roto i te area e piti hebedoma, ua noaa ia‘u te tahi atu ohipa e ua rahi atu a‘e ta‘u moni i noaa i ta‘u ohipa na mua’tu. I roto i te 25 matahiti e te hoê taiete ohipa, ua haere au na roto i te mau tau e rave rahi mea rahi te feia rave ohipa tei vaiihohia na pihaiho ia‘u, aita râ vau i vaiihohia. Te ti‘aturi nei au ua haamaitai te Fatu ia‘u no te aufauraa i te tuhaa ahuru.

E to‘u mau taeae e tuahine apî e, mai te mea e faaohipa outou i te faaroo i titauhia no te aufau i te tuhaa ahuru, te fafau atu nei au ia outou e, e haamaitaihia outou. Noa’tu e mea huru na‘ina‘i paha ta outou horo‘araa, a aufau ma te feaa ore. A faariro te reira ei ohipa matamua ta outou e rave ia noaa ana‘e ia outou te tahi maa moni. E e faatupu ïa outou i te faaroo no te rave i te mau mea o ta outou paha e ore e feruri e e maraa ia rave. E riro mai ïa outou ei feia paari a‘e i roto i te faatereraa i ta outou moni, e e noaa ïa ia outou te haapapûraa maitai mau e tae mai na roto i te iteraa e te rave nei outou i te mea ta te Fatu i ani ia outou ia rave. E riro ïa te reira ei tumu no te puai, e e nehenehe ia outou ia ti‘aturi i ni‘a i taua puai ra i te mau mahana i mua.

Ua ite au e ua farii te tuahine Richards e o vau nei e rave rahi mau haamaitairaa na roto i te aufauraa i te tuhaa ahuru. Ua ite atoa vau i te rahi o te mau haamaitairaa tei tae i te Feia Mo‘a haapa‘o maitai i te mau Mahana Hopea nei i roto i te mau tuhaa atea o te ao nei no te mea ua hinaaro ratou i te aufau i te tuhaa ahuru.

Te Ekalesia i te Fenua Inidia

Ua putapû rahi roa to‘u aau i te hoê ohipa taa ê tei tupu ia‘u nei. I te matahiti 2000 ua farii au i te haamaitairaa ia haere atu i te oro‘a iritiraa repo fenua no te fare pureraa matamua a te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei o te patu-apî-hia i ni‘a i fenua no Inidia. Tei Rajahmundry te vahi no teie fare pureraa, te hoê oire fatata i te pae hitiaa o te râ o te fenua. E oire na‘ina‘i mau no te fenua Inidia, noa’tu e ua fatata e toru milioni taata e ora ra i reira.

Ua tere atu vau i Rajahmundry e ta‘u vahine faaipoipo ; te peresideni misioni, Ebenezer Solomon, e ta’na vahine faaipoipo. A tae atu ai matou i te vahi tapearaa no te pereoo auahi i Rajahmundry tei î roa i te taata, ua aroha to‘u aau i te mau taata e rave rahi ta‘u i ite o te ora ra i roto i te vĕvĕ rahi. I to matou taeraa’tu i te vahi no te oro‘a iritiraa repo fenua, ua ite au i te taa-ê-raa rahi i rotopu i te vĕvĕ ta‘u i ite iho nei e te oaoa ta‘u i ite i roto i te hoho‘a mata o te mau melo tei tairuru mai no te farii ia matou. E mea oaoa roa ratou e ua tarape mai ratou a haafatata atu ai matou. E ua oaoa roa ratou e te anaanatae rahi. Noa’tu e te ora atoa nei ratou i roto i te vĕvĕ mai te au i te tahi mau faito, aita râ e tapa‘o faaite no te hepohepo aore râ no te vĕvĕ.

Ua haamata ihora vau i te ite no teaha teie vahi i maitihia’i no te hoê fare pureraa. Ua ite au e aita vau i papû maitai no teaha ra te mau faufaa a te Ekalesia i faatumuhia’i i teie vahi atea roa. I muri a‘e ra i to‘u farerei-poto-raa i te Feia Mo‘a i Rajahmundry, ua pahonohia te taatoaraa o ta‘u mau uiraa. Ua haapa‘o maitai e ua anaanatae roa teie nei Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te farii i ta ratou iho fare pureraa.

Te lepeta a te vahine ivi

I muri a‘e i te oro‘a iritiraa fenua, ua faaite atu te Peresideni Solomon ia‘u i na vahine ivi e maha tei bapetizohia e rave rahi mau matahiti na mua’tu. Tei roto ratou i to ratou 70raa o te matahiti. Ua faaite mai te Peresideni Solomon e ua riro teie mau vahine ei feia aufau i ta ratou tuhaa ahuru ti‘a mai to ratou bapetizoraahia. Ua putapû to‘u aau e i roto i te hoê vahi te ere nei i te mau mea atoa, aita roa‘e teie mau tuahine haapa‘o maitai i ere i te haamaitairaa i te aufau i ta ratou tuhaa ahuru, noa’tu e ua papû ia‘u e ua riro te reira ei tusia no ratou.

Ua ani au i te Peresideni Solomon eaha te rahiraa moni ta teie mau tuahine tata‘itahi e aufaa ei tuhaa ahuru i te mau ava‘e atoa. Ua horo‘a mai oia i te rahiraa rupee, te moni e faaohipahia i te fenua Inidia. Aita vau i taa maitai i te rahiraa moni, no te reira ua ani au ia’na e fea ra moni ta ratou e aufau na roto i te moni marite. Eita roa ïa e mo‘ehia ia‘u ta’na pahonoraa : « E aufau ïa ratou mai te hoê e te afa e tae atu e piti toata marite ». Ua faahaamana‘o-faahou-hia vau e ere te aufauraa i te tuhaa ahuru e ohipa moni, o te faaroo râ o te titauhia ! E ohipa haehaa i te ite e ua tae atu te haamaitairaa no te hoê fare pureraa i teie Feia Mo‘a no to ratou hinaaro i te faatusia na roto i te aufauraa i te tuhaa ahuru—noa’tu e e toata ana‘e. Ua papû ia‘u e taui te Fatu i teie mau toata ei milioni tara marite.

E ere te tuhaa ahuru i te hoê faaueraa pae moni—e ture râ no te faaroo. Te ani nei te Fatu i te ahururaa no ta tatou moni apî e te ti‘a’i nei oia no te hi‘o mai te mea e faaohipa tatou i te faaroo Ia’na no te ravera i taua tusia ra. Tei vai nei taua faaroo ra i roto i te Feia Mo‘a i Rajahmundry.

Ua putapû to‘u aau i to matou taeraa’tu i te vahi no te fare pureraa no te ite i te hoê vauvau tahua uteute tei hohorahia mai te poromu e tae atu i te fare tei reira te Feia Mo‘a i te haaputuputuraa. E fatata i te 30 metera te roa o teie vauvau tahua. I raro a‘e i te fare ie te vai nei te mau parahiraa maru uteute. E mau parahiraa rarahi e te nehenehe. E mea huru tahito te vauvau tahua e te mau parahiraa, o tera râ te mau tauihaa maitai roa‘e ta te Feia Mo‘a i pûpû mai. Eita ratou e horo‘a i te mea iti atu i ta ratou mau mea maitai roa‘e. Ua riro teie ei oro‘a tei faahaehaa ia‘u. Ua horo‘a teie nei Feia Mo‘a i Rajahumundry i te hi‘oraa no te horo‘araa i te Fatu, na roto anei i te aufauraa i ta ratou tuhaa ahuru aore râ na roto anei i te horo‘araa i ta ratou mau vahi maitai roa‘e no te farii i te feia faatere no te Ekalesia tei tere mai.

E au ra paha ia outou eita e rahi te mea maitai aore râ e ere i te mea faufaa te ahururaa o ta outou moni apî, tei ha‘iha‘i aore râ tei rahi. Te fafau atu nei au ia outou, e mea faufaa rahi roa. E mea faufaa rahi roa ia ora outou i te ture no te tuhaa ahuru i teie nei no te mea na te reira e haapuai i to outou faaroo e e tauturu ia outou no te mau tamataraa a muri atu.

Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou te hoê fafauraa e mai te mea e haapa‘o tatou i Ta’na mau faaueraa, ua taatihia oia no te horo‘a ia tatou te mau haamaitairaa tei fafauhia (a hi‘o PH&PF 82:10 ; 130:21). Ua ite mata vau i taua haamaitairaa ra i roto i te mau oraraa o te Feia Mo‘a i Rajahmundry, e e nehenehe ta outou e ite i taua haamaitairaa ra i roto i to outou iho oraraa mai te mea e haapa‘o outou i te aufauraa i ta outou tuhaa ahuru.