2007
Te hi‘oraa maitai no te Hoê taata
Eperera 2007


Te hi‘oraa maitai no te Hoê taata

Hōho’a

Na te upoo parau o te imere hopea tei fariihia e au i faaite mai ia‘u te parau apî oto : « Oro‘a Hunaraa no Wendy Knaupp ». A tamaro mărû noa’i au i te roimata i to‘u nei mata, ua haamana‘o vau i te mahana ua hau atu i te 40 matahiti i teie nei a farerei ai to‘u nei hoa misionare e o vau nei ia Wendy et Paul Knaupp i pihaiho i te hoê fare toa hooraa tiare i roto i te Vahi tape‘araa no te pereoo auahi no Frankfurt. E tane e e vahine marite apî raua i te Fenua Helemani i roto i te nuu faehau, e tei te atea raua i to raua vahi nohoraa i Marite, e te ti‘a’i ra raua i ta raua aiû matamua. No te mea hoi e no faaitoito noa iho nei to matou peresideni misioni ia matou ia « riro i te mau taime atoa ei misionare », ua haamata maua i te paraparau ia raua.

A haapii ai maua ia raua i te mau haapiiraa misionare, ua putapû vau i te iteraa i te maramarama i roto i te varua o Wendy. E mea oaoa, e mea maramarama e mea ora roa oia i te pae varua. Ua ite puai oia i te auraa no te Faaho‘iraa-hia mai te mau mea atoa. Ua riro te reira ei haamaitairaa no te faaea piri atu no te hi‘o i to’na iteraa papû ia tupu i te rahi e ia hi‘o i taua maramarama ia rahi i roto i to’na hoho‘a mata.

Hau atu i te 30 matahiti i muri iho, ua haamana‘o o Wendy i to’na farereiraa matamua ia maua : « E e haamana‘o noa vau i te mau taime atoa te mana‘o tei puta mai ia‘u i to‘u faarooraa no te taime matamua i te aamu o Iosepha Semita ! E nehenehe ia‘u ia haamana‘o i to maua fare faaearaa i te tahua i ni‘a, e hoê a‘e paha rahi e to maua piha taotoraa i teie mahana, e to maua parahiraa i te hiti o te ro‘i [ma te hi‘o ti‘a’tu i te mau misionare]. Te haamana‘o nei au i to‘u mana‘o maere e te mauruuru. Ua ite noa vau e te vai nei te tahi mea mai te reira te huru i te tahi vahi i rapae. E ere i te mea tano e e vaiiho mai te Atua ia tatou ia perehahu matapô noa i roto i ta tatou mau ohipa… E au ra e e mea tano roa te reira e ua ti‘aturi vau i te reira ».

I muri noa iho râ i to raua faaotiraa e e bapetizohia raua, ua faaroo o Wendy e Paul i te hoê melo no te utuafare i te faahaparaa i te faatureraa a te Ekalesia e o vai tei nehenehe i te farii i te autahu‘araa. Ua painu roa raua e ua hepohepo. Ua parau mai raua eita e ti‘a ia maua ia haere faahou e farerei ia raua—maori râ i te hoê noa taime no te aroharaa hopea ia raua.Aita maua i ite nahea ia pahono i ta raua mau uiraa ua ite râ maua e te vai ra ia maua te hoê ravea hopea. A paraparau ai matou ua faaûrûhia ihora vau ia tai‘o e o raua i te hoê papa’iraa mo‘a ta‘u i ite iho nei i roto i ta‘u iho tuatapaparaa, te aamu no Petero e Korenerio i roto i Te Ohipa 10–11. Ua ite au i taua pô ra te tupuraa o te fafauraa a te Fatu i te mau misionare : « No te mea e horo‘ahia ïa ia orua i te hora mau ihoa, oia ïa i te taime mau ihoa, i te mea ta orua e parau ra… [e] niniihia mai te Varua Maitai i te faaiteraa mai i te mau mea atoa ta orua e parau ra » (PH&PF 100:6, 8). Ua ite paatoa matou i te hoê varua no te hau a pure amui ai matou.

E mau matahiti i muri mai ua parau o Wendy no ni‘a i teie iho ohipa tei tupu : « Aita vau i haamana‘o i te mea ta raua i parau mai ia maua nei aore râ eaha ta matou i paraparau, ua ho‘i mai râ taua maramarama ra… te Varua… e ua ite au e e parau mau te reira, e noa’tu e aita vau i taa hope roa i te mau mea atoa, e parau mau roa ra te parau poro‘i e ua ti‘a ia maua ia farii i te reira, e ia tae i te tahi taime i mua e e noaahia ia maua ia ite i te mau mea atoa ».

Ua bapetizohia o Paul e Wendy. Aita i maoro roa ua taatihia raua i roto i te hiero. I rotopu i te mau tamataraa matauhia no te oraraa utuafare, ua faaamu raua e pae tamarii tei vai itoito paatoa mai i muri iho i roto i te Ekalesia. Ua tavini te tahi i te mau misioni. E orometua haapii tamarii o Paul. Ua himene toopiti o Paul e Wendy i te mau himene nehenehe i roto i te ekalesia. Ua aratai o Wendy i ta’na pŭpŭ himene paroita e rave rahi mau matahiti. Ua here raua i te hiero e ua ite raua no raua iho « te oaoa o te Feia Mo‘a ra » (Enosa 1:3).

I te hoê taime a haere ai maua i te pureraa i Lonedona, ua farerei ta‘u vahine faaipoipo o Marie e o vau nei i te hoê vahine i te i‘oa ra o Libby Casas no te tuhaa fenua no Maine. No te mea hoi e o te utuafare ana‘e o Knaupp o ta maua i matau i Maine, ua ani maua mai te mea ua matau oia ia raua. Ua anaana a‘era to’na hoho‘a mata : « Matau ia raua ? O Wendy to‘u hoa rahi roa. Ua faaite oia ia‘u te evanelia ! » Ua farerei o Wendy ia Libby i roto i te hoê vahi horoiraa ahu—e piti na metua vahine e pu‘a ra i te ahu o te utuafare—e ua faaite i te evanelia ia Libby mai ta maua i rave ia Wendy i te fare tape‘araa no te pereoo auahi. Te mea tei haaputapû ia Libby no ni‘a i te Ekalesia o te puai ïa o te hi‘oraa maitai o Wendy—ei metua vahine, ei vahine faaipoipo, ei taata. No Libby, i te haamataraa ihoa ra, ua riro o Wendy iho te parau poro‘i no te Faaho‘iraahia mai te mau mea atoa.

Ua ora te utuafare Knaupp i muri iho i te tuhaa fenua no Oregon. I te matahiti i mairi a‘enei, i muri iho i to matou faarooraa e e ma’i mariri ai taata to Wendy, ua haamaitaihia maua i te iteraa ia raua i te haereraa mai i Utah no te amuiraa rahi. Ua horo‘a te tane a Wendy, ta raua tamaiti tei faaoti i ta’na misioni, e o vau nei i te hoê haamaitaira ia’na. Ua faaite matou i te mau mea ta matou i rave no na matahiti e maha ahuru i mairi. E mea maramarama roa e ua riro te evanelia ei tao‘a faufaa rahi roa na raua. O te haapûraa ïa e te tumu no to raua oraraa e te oraraa o ta raua mau tamarii. Ua hinaaro u‘ana roa o Paul e o Wendy ia vai maitai noa to raua ea ia nehenehe ia raua ia faatupu i ta raua moemoearaa ia tavini toopiti raua i te hoê misioni.

Aita i maoro roa hou to’na poheraa, ua papa’i mai o Wendy ia‘u te hoê rata, « Te ite mau nei au e tei roto vau i te rima o te Fatu. E nehenehe Ta’na e rave i te mau mea atoa Ta’na e hinaaro, e tei roto vau i Ta’na atuaturaa ». Ua faaite oia i to’na mauruuru no te evanelia e no to’na utuafare, e ua papa’i oia i muri iho : « E ere anei te Fatu i te mea faahiahia »!

Ua haere atu o Wendy i teie nei, e te mihi rahi roa nei to’na utuafare ia’na. A papa’i ai ta’na tamaiti ia maua no ni‘a i to’na poheraa, ua parau oia, « Mauruuru ia oe no to oe afa‘iraa ia Mama i roto i te maramarama o te evanelia. Ua ora oia ma te haapao i te mau faaueraa ». Ua parau oia e ua papa’i to’na metua vahine ia’na i te hoê taime, « Te here nei au i te Fatu e te maururu nei au Ia’na e a muri noa’tu no te afa‘iraa mai i teie evanelia faufaa rahi i roto i to‘u nei oraraa. Te hinaaro nei au ia itehia to‘u haapaoraa hau atu i te tahi ê atu mea e te tamata mau nei au ia na reira ».

No te mea hoi e e ua riro te evanelia e mea faufaa roa no Wendy e to’na utuafare, ua taa ia maua tei riro na ei mau misionare tei haapii ia’na « aue hoi to orua oaoa rahi » (PH&PF 18:15) e to’na i roto i te basileia a to tatou Metua i te Ao ra. Ua riro te evanelia ei mau mea atoa no’na, no reira ua riro ta‘u ohipa misionare e ona ei mau mea atoa no‘u nei. Aita e maereraa i parau ai te Fatu e ua riro te raveraa i te ohipa misionare « ei faufaa rahi a‘e ia oe » (PH&PF 15:6 ; apitihia’tu te haapuairaa).

Ua parau te Peresideni Gordon B. Hinckley e : « Te ani nei au i te Feia Mo‘a ia rave i te mau mea atoa e nehenehe ia ratou ia horo‘a i te mau i‘oa [o te mau taata] ta te mau [misionare] e nehenehe paha e haapii… E hopoi mai te mau taata atoa ta outou e ite ia haere mai i roto i te Ekalesia na roto i ta outou tautooraa i te oaoa i roto i to outou mau oraraa. Te fafau atu nei au i te reira ia outou tata‘itahi » (« Mau mana‘o faaurûhia », Liahona, Atopa 2003, 3).

Ua tamata o vau iho nei te auraa o taua fafauraa ra. Te ani nei au ia outou ia faaite atu e hoê noa‘e taata i te Ekalesia i teie nei matahiti—eiaha ra e faarue ia faaruru ana‘e ratou i te tahi pato‘iraa. Mai te mea e haapapû outou e eita outou e vaiiho noa i teie rave‘a, e parau ïa outou mai ia Wendy Knaupp, « E ere anei te Fatu i te mea faahiahia ! »