2014
Te faafariuraa e te tauiraa i te fenua Tireni (Chili)
Atopa 2014


E mau pionie i te mau fenua atoa

Te faafariuraa e te tauiraa i te fenua Tireni

Ua tupu te mau bapetizoraa matamua i te matahiti 1956. I teie mahana, te vai ra ta te Ekalesia 1 hiero, 9 misioni, 74 tĭtĭ e fatata 600 000 tiʻahapa melo i te fenua Tireni.

Hōho’a
Día de Templo. A woman and a young girl playing on a wall outside the Santiago Chile Temple.

I te roaraa o teie na matahiti 58 o to ratou tuaai, ua faa‘ite mai te mau melo o te Ekalesia i te fenua Tireni i to ratou aravihi no te taui i te aveiʻa, ma te faatano i to ratou oraraa i ni‘a i te avei‘a tei faa‘itehia e te mau peropheta. Na te reira varua i tauturu i te tupuraa taa ê o te Ekalesia i reira i roto i te afa tenetere i ma‘iri a‘enei. I teie mahana, ua piri te fenua Tireni i te 600 000 melo, oia hoʻi, 1 i ni‘a i te 30 o te taata Tireni, e melo no te Ekalesia ïa.1

Ua tere te hoê aposetolo i te fenua Tireni

I te matahiti 1851, ua tapae Elder Parley P. Pratt (1807-1857) no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i Valparaíso ma te opuaraa e faati‘a i te Ekalesia. Teie râ, aita raua to’na hoa misionare i ite i te parau paniora, e ua iti roa ta raua moni, e aita hoʻi e ti‘amâraa i reira no te pee i ta’na iho haapa‘oraa faaroo, e no reira, aita raua i manuïa i te faati‘a i te Ekalesia i reira.

Ua parau Elder Pratt i te peresideni Brigham Young (1801-77): « E ti‘a ia iritihia te Buka a Moromona e te tahi mau veʻa moni mâmâ i roto i te reo paniora e ia neneʻihia te reira, i reira te taviri e tavirihia ai no teie nunaa ia haere atu te tahi Autahu‘araa ora ia ratou ra ma te tahi mea no ratou ia tai‘o—teie hoʻi mau papa‘iraa tei roto te mau parau fafau a te Atua, te mau pure e te faaroo o to tahito ra, e te mana e te Varua o te Atua no te ohipa e ratou ra no te faahoʻi-faahou-raa mai i te utuafare no Iseraela ».2

Ua faati‘ahia te Ekalesia

Atira noa’tu te tamataraa matamua a Elder Pratt, hau i te 100 matahiti i muri iho to te Ekalesia faatiʻaraahia i te fenua Tireni. I te matahiti 1956, ua tonohia mai Elder Joseph Bentley e Elder Verle Allred mai te misioni no Râparâta (Argentine) mai, no te poro i te evanelia i te fenua Tireni, no te maru rii mai te haavîraa pae faaroo i reira. E i te oire no Santiago, ua fanaʻo teie nau misionare i te tauturu o te utuafare Fotheringham, e mau melo tei haere mai mai te fenua Panama mai ma te tiʻaturi noa e, e tae mai te mau misionare i te hoê mahana.

Hōho’a
photo of first baptism in Chile in 1956 First missionaries in Chile, Joseph C. Bentley and Verle M. Allred.

Ua ravehia te mau bapetizoraa matamua i te fenua Tireni i te 25 no novema 1956, i roto i te hoê apoo pape hopu i te hoê fare faaanaanataeraa i Santiago. Te haamana‘o nei Elder Allred e, « Ua haere matou i te fare faaanaanataeraa i te aahiata roa e ua faatupu matou i te hoê pureraa na roto i te hoê pure e te tahi mau aʻoraa poto. Ua pou vau i roto i te pape e te taea‘e Garci ; o ona ta’u i bapetizo matamua, e e vaʻu taata i muri iho ia’na. E ohipa taa ê mau tei tupu. Eita matou e haamoʻe i te mana‘o i tae mai i roto i to matou nei aau … Ua riro teie nau melo ei mau pionie o te Ekalesia i te fenua Tireni, e i to’u mana‘o, ua vai haapa‘o maitai noa ratou pauroa e tae noa’tu i to ratou poheraa : o Garcías ma, o Saldaños ma e te tuahine Lanzarotti ».3

Te piiraa i te feia faatere

I te avaʻe no fepuare 1959, ua tere mai o Spencer W. Kimball (1895-1985) no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te fenua Tireni e ua turaʻi oia i te parau no te faaineineraa i te taata tumu ei feia faatere. Te taata Tireni matamua tei riro mai ei taata faatere, o Carlos Cifuentes ïa, tei riro mai ei tauturu no te peresideni misioni, o Robert Burton. Te faati‘a mai nei Elder Julio Jaramillo, o oia tei riro mai ei Hitu Ahuru Area e ei peresideni hiero i muri iho : « To’u mana‘o matamua no ni‘a i te taea‘e Cifuentes, ua farii ïa vau i te reira i te haereraa’tu vau i te hoê pureraa na te autahu‘araa i muri iho i to’u bapetizoraa. I te haamataraa te pureraa, ua ti‘a mai oia i te terono e te mea noa ta to’u mata i haru mai, o to’na ïa maiuu ereere i te repo. Ua mana‘o vau, ‘Nahea teie taata e nehenehe ai e arata‘i i te hoê pureraa e te peresideni misioni mai te mea e, e rima reporepo tona ?’ E tae roa mai te taime ua paraparau mai oia, moʻe atura teie mau mea atoa i te putapuraa vau i to’na varua. Na roto i te mau parau ohie, ua vauvau mai oia i te mana‘o hohonu ia matou. E tamuta rarahi pereoo matini oia, e e ahiahi roa oia ia ohipa i te mahana maa, ei reira e horoi i to’na na rima, aita râ hoʻi ta’na e rave‘a rahi roa no te tamâ pauroa te hinu i ni‘a i to’na rima. I reira e mai te reira taime atu to’u haapiiraa eiaha ia haavâ i te taata i ni‘a i to ratou hoho‘a, ia hi‘o râ i to ratou faufaa ia au i to ratou faito mau ».4

Haapuai i te uʻi apî

I te roaraa o te mau matahiti 1960 e 1970, ua haapuaihia te Ekalesia i te fenua Tireni na roto i te maraaraa te feia faatere aravihi maitai no te fenua iho e na roto atoa i te mau faanahoraa no te paturaa e no te haapiiraa. Tei roto atoa ïa te paturaa i te mau fare pureraa e te faati‘araa i te mau fare haapiraa a te Ekalesia, te haapiiraa evanelia mai te « Séminaire » e te « Intitut ».

I te avaʻe mati 1964, ua niuhia na fare haapiiraa e piti a te Ekalesia i te fenua Tireni. I te pae hopea, ua matara e rave rahi fare haapiiraa, e ua raʻe-roa-hia te numera i te 2 600 piahi. I te hopearaa te mau matahiti 1970 e i te omuaraa o te mau matahiti 1980, ua navaʻi roa te mau fare haapiiraa a te hau, e ua faaara atura te Ekalesia e tapirihia ta’na mau fare haapiiraa i te fenua Tireni.

Teie te mana‘o o Elder Eduardo A. Lamartine, e Hitu Ahuru Area tahito e e tauturu no te aamu o te Ekalesia i te fenua Tireni, no ni‘a i te faanahoraa no te haapiiraa, « Ua riro te mau fare haapiiraa i te fenua Tireni ei faaûruraa rahi no te feia apî e rave rahi tauatini, i te pae no te hiva tahu‘a e i te pae varua, e ua tauturu te reira i te faaineineraa i te feia faatere e te mau misionare no te mau matahiti i muri iho ».5

Ua haamata te faanahoraa no te « Séminaire » e no te « Institut » i te fenua Tireni i te matahiti 1972. Na mua ra, e tuatapapa te mau piahi i te haapiiraa evanelia i te fare, e hoê piha haapiiraa i te hepetoma hoê. I muri iho i faatupu-rahi-hia ai te mau piha haapiiraa i te mau mahana atoa. Ua haamaitai teie mau faanahoraa i te feia apî i tera fenua e ua tauturu atoa te reira ia ratou ia faaineine no te taviniraa ei misionare rave tamau. Ua riro Elder Eduardo Ayala, tei tavini ei Hitu Ahuru, ei hoê o te mau orometua matamua no te « Séminaire » e i muri iho, ua rave oia i te ohipa i roto i te faanahoraa haapiiraa a te Ekalesia i te fenua Tireni. Ua parau oia, « Ua ma‘iti te Fatu i te reira feia apî, i te reira tau, e e rave rahi o ratou tei hoʻi mai na te misioni e tei riro mai ei feia faatere rahi, e te utuafare maitai atoa … No’u nei, ua riro te « Séminaire » e te « Institut » ei rave‘a no te faaoraraa i roto i te hoê tau ua rahi te mârôraa i roto i to matou nei fenua e ua mauruuru roa vau no te piiraahia vau ia ohipa i roto i te faanahoraa haapiiraa ».6

Hōho’a
Group photo of fourth grade students at Church school in Santiago known as Colegio A. D. Palmer and Chilean teachers at school. This photograph is one of a twenty-five-page photocopy of Flora Decker's photograph album containing snapshots she accumulated while serving in Chilean Mission during presidencies of Carl J. Beecroft and Robert H. Burton. Most images in album include some identifying information. Copies of twenty-seven images from album and index providing additional information about those items are also included

Te tĭtĭ matamua

I te 19 no novema 1972, ua faanaho Elder Gordon B. Hinckley (1910-2008), no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i tera ra tau, i te tĭtĭ no Santiago i te fenua Tireni, e o Carlos Cifuentes te peresideni.

Ua faa‘ite mai teie faaineineraa no te tĭtĭ i te huru o te Feia Mo‘a i te fenua Tireni e to ratou hinaaro ia pee i te mau peropheta. Ua tapae mai Elder Hinckley i te fenua Tireni e rave rahi avaʻe hou te faanahoraa o te tĭtĭ. I muri iho râ i ta’na mau uiuiraa, ua faataimehia te reira. I tera ra tau, te faaruru ra te taata e rave rahi i te fifi pae moni, e ua fifi atoa te tahi o te mau melo i te haapa‘oraa i te ture no te tuhaa ahuru.

Te faataa nei Elder Hinckley, « Ua hoʻi au i ô e ono avaʻe i muri iho, e i to’u faatereraa i te uiuiraa, ua ite au i te uʻaaraa o te faaroo ; tei ni‘a faahou to ratou avae i te eʻa parau-ti‘a a te Fatu, e ua faanahohia te tĭtĭ, e mai te reira taime atu ua tupu noa ratou e ua uʻaa noa hoʻi » 7

Te mau pionie i te otiʻa fenua

I teie mahana e piti tĭtĭ i Arica, te oire apatoʻerau roa o te fenua Tireni. Na te aamu o Gladys e Juan Benavidez, na taata faafariu matamua i Arica, e faahiʻo nei i te varua pionie e te faaûruraa hanahana i roto i te faati‘araa i te Ekalesia i te fenua Tireni.

Ua ite matamua te taea‘e Benavidez i te parau no te Ekalesia i te matahiti 1961, a puhi mai ai te mata‘i i te tahi mau api parau i mua ia’na : « E mau api parau te reira no te veʻa papa‘i ra te Reader’s Digest Selections tei roto te hoê vauvauraa no ni‘a i « Te mau momoni », te faaʻiteʻite ra i te parau no to ratou oraraa e to ratou mau ti‘aturiraa », te parau ra oia.

E aita i maoro roa, ua roohia oia i te hoê maʻi rahi e ua titau-roa-hia oia ia haere i Santiago no te rapaau ia’na. « I te tapaeraa vau i ô, ua haere au i te fare o to’u tuahine e ua haapii ihora vau e, e melo oia no te Ekalesia i teie nei », te parau ra oia. « Ua ani mai oia ia’u ia haere i te hoê amuiraa taa ê. E a faaroo ai au i te pure matamua e a feruri maite ai au i teie mau parau, ua î a‘era to’u tino atoa i te oaoa e ua ite a‘era vau i te faaûruraa o te Varua Maitai. I te otiraa te amuiraa, ua rave te mau misionare ia’u na muri ia ratou no te haere e aroha rima i te hui mana faatere tei haere mai, o Elder Ezra Taft Benson (1899-1994) no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i tera ra tau ».

Ua hoʻi te taea‘e Benavidez i Arica e ua faa‘ite a‘era i te ohipa i tupu i to’na hoa, o Gladys Aguilar, tei riro roa mai ei vahine na’na. Te tahi mahana i muri mai, ua ite Gladys e piti misionare te haere maira na to raua fare. « Oioi roa maua i te tapaparaa ia raua », te parau ra te taea‘e Benavidez. « I te 1 no tiurai 1961, ua bapetizohia maua, na reira atoa te utuafare o ta’u vahine. I teie mahana, e tamarii ta maua e e mootua ta maua i roto i te Ekalesia. Ua mauruuru roa hoʻi au i te Fatu no teie mataʻi tei puhi mai i teie parau no ni‘a i te Ekalesia i roto i to’u nei rima ».8

Te hoê tau tamataraa

I roto i te ma‘itiraa o te matahiti 1970, ua riro mai te taote ra Salvador Allende ei peresideni, e ua faati‘a oia i te hoê faatereraa hau mai to Rusia te huru (Marxiste). Ua fifi te mau melo o te Ekalesia no te varavararaa te maa e te raau ma‘i, e no te haape‘ape‘araa e vai ra i ni‘a i te mau misionare e te mana‘o hape o te mau veʻa.

I te matahiti 1973, no te tau fifi i te pae no te haapa‘oraa faufaa e i te pae sotiare, ua tupu te hoê faatahuriraa, e faatahuriraa na te faehau e ua mau atura te hoê hau haavî e tae roa’tu i te matahiti 1990. Noa’tu â pai e hau manahune unauna te fenua Tireni i teie mahana, ua riro râ taua na matahiti e piti ahuru ra ei tau fifi no te mau melo. Te vai ra te tahi mau pŭpŭ pato‘i i teie hau haavî, e ua rave ino ratou i te mau fare pure e te mau melo no te mea ua hiʻo ratou i te Ekalesia ei ti‘a no te faatereraa hau a te mau Hau Amui no Marite. Te parau nei Elder Ayala, e peresideni tĭtĭ i tera ra tau, « Ia farerei matou i te mau hui mana faatere, e parau mai ratou ia matou, ‘Ia vai te paari, ia pure pinepine outou, ia rave outou i te mau mea tano, ia nahonaho maitai hoʻi te mau melo e te mau amuiraa’ ».9

Noa’tu â te mau fifi pae moni tei taʻiri i te fenua, na reira atoa te mârôraa poritita e faaamahamaha ra i te sotaiete Tireni i te omuaraa o te mau matahiti 1980, ua tupu rahi roa te Ekalesia. Mai te matahiti 1970 e tae atu i te matahiti 1985, ua maraa roa te numera o te mau melo i te fenua Tireni mai te 15 728 i te 169 361 tiʻahapa.

Te hiero no Santiago

Hōho’a
The Santiago Chile Temple

I te matahiti 1980, ua haamaitaihia te Feia Moʻa na roto i te faaararaa tei tae mai, e patuhia te hoê hiero i Santiago i te fenua Tireni.

I te haamoʻaraahia te mahora no te hiero e te peresideni Spencer W. Kimball, ua paruparu roa to’na tino ; ua riro râ to’na taeraa i rotopu ia ratou ei tapa‘o no to’na here i te Feia Mo‘a no Amerika Apato‘a, o ta’na hoʻi i ohipa noa na mai te matahiti 1959 mai â. Te parau ra te tuahine Adriana Guerra no Sepúlveda, na’na i auvaha i te tuahine Kimball i tera amuiraa ra, « I te iteraa’tu vau i te peropheta, teie taata iti naʻinaʻi e to’na mata marû, ua haamata vau i te taʻi e aita te mau parau i matara mai mai to’u nei vaha. A tahi ra vau a tiʻa ai i te hiti o te hoê peropheta ora. Ua riro te iteraa i te auvaha a te Fatu i ni‘a i te fenua e i roto i to’u iho nei fenua ei ohipa faahiahia mau ».10

Ua haamoʻahia te hiero i te matahiti 1983, o te reira ïa te piti o te hiero i Amerika Apatoʻa e te hiero matamua i roto i te hoê fenua parau paniora.

Elder Jeffrey R. Holland i te fenua Tireni

I te avaʻe atete 2002, ua tono te Peresideniraa Matamua e piti melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo no te peresideni e piti area o te Ekalesia. Ua tonohia Elder Dallin H. Oaks i te fenua Philipino, e Elder Jeffrey R. Holland i te fenua Tireni. Ua riro te taviniraa a Elder Holland i te fenua Tireni ei ohipa faito ore, e e vai noa’tu te maitai o te reira na roto i te mau uʻi.

Te ohipa matamua ta Elder Holland i turaʻi, o te horo‘araa ïa i te hoê hi‘oraa no te faatereraa ia au i te haerea o te Fatu. Ua tauturu oia i te ohipa haapiipiiraa i te feia faatere apî e ua haapa‘o atoa oia i te faanaho-apî-raa, te faaoreraa e te tahoêraa e hanere mau paroisa e e ahuru ma piti mau tĭtĭ. Ua titauhia teie faanaho-apî-raa e teie haapiipiiraa no te tupu-vitiviti-raa o te Ekalesia i roto i te reira fenua. Ua tauturu ta’na faatereraa i te haapuai i te mau amuiraa e i te faaineine i te Ekalesia i te fenua Tireni no to’na ananahi.

Hau atu, ua faatupu Elder Holland i te tahi mau tuʻatiraa faufaa rahi i te fenua Tireni. Te faataa nei Elder Carl B. Pratt no te hitu ahuru, tei riro ei tauturu i roto i te reira peresideniraa area, i teie mau auraa faufaa rahi : « Ua haamau Elder Holland i te hoê auraa puai e o Ricardo Lagos [te peresideni o te fenua Tireni] e ta’na vahine ; e ua rave ratou e rave rahi mau opuaraa no te tautururaa i te ao nei. Ua haamâtau atoa Elder Holland i te ti‘a no te Apostolic Nuncio [te hoê taata ti‘araa teitei i roto i te haapa‘oraa katorika] e te tahi atoa mau ti‘a rahi no te fenua Tireni ».11

Ti‘aturi i te ananahi

Na te mau tautooraa a Elder Parley P. Pratt e a Elder Jeffrey R. Holland, na te tusia a te mau misionare matamua tei tapae mai i Santiago, na te pûpûraa a te feia faatere mai ia Carlos Cifuentes e te tahi atoa mau pionie no te fenua Tireni e na te faaroo hoʻi e te pûpûraa a te mau taata e rave rahi hanere tauasini tei tomo i roto i te Ekalesia i roto i te afaraa tenetere tei ma‘iri, i patu i teie niu pautuutu o te Ekalesia i te fenua Tireni. I teie mahana, ua fana‘o te fenua i te hoê hiero (e te tahi tei faaarahia), te hoê pû haapiipiiraa misionare, e 9 misioni e e 74 tĭtĭ. Aita e otiʻa i te ananahi o te ohipa pae varua no te ani-manihini-raa i te taatoaraa ia haere mai i te Mesia.

Te mau nota

  1. Hi‘o Deseret News 2013 Church Almanac, 454.

  2. Autobiography of Parley P. Pratt, ed. Scot Facer Proctor and Maurine Jensen Proctor (2000), 504.

  3. Verle Allred, i roto Néstor Curbelo, LDS in South America: Chile Sur, vol. 1 (2008), 6.

  4. Julio Jaramillo, i roto Néstor Curbelo, LDS in South America : Chile, vol. 1 (2006), 4-5.

  5. Eduardo Adrian Lamartine Aguila, papaaraa tei horo‘ahia i te taata papa‘i, Novema 2013.

  6. Eduardo Ayala, i roto Néstor Curbelo, LDS in South America : Chile, vol. 1 (2006), 44, 45.

  7. Gordon B. Hinckley, i roto Rodolfo Acevedo A., Alturas Sagradas : Templo de Santiago de Chile, 100.

  8. Néstor Curbelo, « Blossoming in the Desert », Church News, 9 no novema 1996, 8-9.

  9. Eduardo Ayala, i roto Néstor Curbelo, LDS in South America : Chile, vol. 1 (2006), 33.

  10. Adriana Guerra de Sepúlveda, i roto Néstor Curbelo, LDS in South America : Chile (2006), 16.

  11. Carl B. Pratt, i roto Néstor Curbelo, Colombia : investigación histórica, vol. 1 (2010), 16.

  12. Jorge F. Zeballos, i roto i te hoê rata i te taata papa‘i, Tenuare 2014.

E rave rahi hoho‘a pata i roto i teie parau papa‘i, ua ho-mai-hia e Néstor Curbelo ; i te pae aui, i ni‘a : hoho‘a pata na filipefrazao/iStock/Thinkstock; i raro : hoho‘a pata na kavram/iStock/Thinkstock

Te mau orometua haapii e ta ratou mau piahi no te piha CM1 i te fare haapiiraa a te Ekalesia, te Colegio A. D. Palmer, i te mau matahiti 1966.

Te haapiiraa evanelia na te feia paari i Temuco, hoê o na haapiiraa evanelia na te feia paari e 50 i te fenua Tireni.

I te aui : hoho‘a pata na Flora Decker Donaldson ; hoho‘a pata no Elder Melvin J. Ballard na S. W. Ecker © IRI

Te paraparau ra te peresideni Gordon B. Hinckley i mua e 48 000 taata Tireni, e Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, i te matahiti 1996 i roto i te hoê amuiraa i Santiago/

No te tauturu i muri mai i te aueueraa fenua tei tupu i te matahiti 2010, te faaineine ra te tahi mau taata paari e te feia apî, te mau rima tauturu momoni, i te tahi mau puohu tauihaa no te vai-mâ-raa.

hoho‘a papa‘i na Marcelo Silva/iStock/Thinkstock