2014
Te ohipa misionare, te aamu utuafare e te ohipa hiero
Atopa 2014


Te ohipa misionare, te aamu utuafare e te ohipa hiero

No roto mai i te hoê aʻoraa tei horo‘ahia i te mau peresideni misioni apî i te 25 no tiunu 2013.

Hōho’a
Two photos, one of a young man using a laptop computer, the other of a and a missionary teaching a man

I roto i te hoê amuiraa mo‘a tei faatupuhia i te hiero no Kirtland i te 6 no eperera, ua parau te peropheta Iosepha Semita, « I muri a‘e i te mau mea ato‘a tei parauhia, te ohipa rahi roa‘e e tei hau atu i te faufaa o te pororaa ïa i te Evanelia ».1

Fatata e hitu matahiti i muri iho, i te 7 no eperera 1844, ua faa‘ite oia : « Te hopoi‘a rahi roa‘e i roto i teie ao ta te Atua i tuu mai i ni‘a iho ia tatou o te ma‘imiraa ïa i to tatou feia tei pohe. Te parau nei te aposetolo, ‘e ore e noaa te maitai rahi ia ratou ra ia ore tatou nei’ [a hi‘o Hebera 11:40]; no te mea e mea titauhia e ia vai mai te mana taatiraa i roto i to tatou mau rima no te taati i ta tatou mau tamarii e to tatou mau taata tei pohe no te îraa o te tau tuuraa o te mau tau—te hoê tau tuuraa no te ite i te mau fafauraa tei ravehia e Iesu Mesia hou te haamaniraa o te ao no te faaoraraa i te taata ».2

Te uiui ra te tahi mau taata e, nahea pai te pororaa i te evanelia e te imiraa i to tatou feia pohe, raua toopiti, e nehenehe ai e riro ei hopoi‘a e ei tiaauraa rahi roa a‘e ta te Atua i tuu i ni‘a i Ta’na mau tamarii. Ta’u opuaraa, o te tuuraa ïa i te mana‘o e, te turama nei teie nau haapiiraa i te tahoêraa e te hoêraa o te ohipa no te faaoraraa i te mau mahana hopea nei. Te ohipa misionare e te aamu utuafare e te ohipa hiero, e mau ohipa auturuturu e te tuʻatiʻati no te hoê â ohipa rahi, « E ia tae i te tuuraa parau i te hoperaa mau o te mau tau ra, e amui ai oia i te mau mea’toa i te Mesia ra, to te raʻi, e to te ao nei, ei ia’na » (Ephesia 1:10).

Te pure nei au i te mana o te Varua Maitai ia tauturu mai ia outou e ia’u nei i roto i te feruri-amui-raa i teie ohipa maere no te faaoraraa i te mau mahana hopea nei.

Te aau e te mau oro‘a o te autahu‘araa

Te pororaa i te evanelia e te imiraa i to tatou feia pohe, e mau tiaauraa hanahana ïa o te tuʻati i to tatou aau na reira atoa i te mau oro‘a o te autahu‘araa. Te tumu mau o te ohipa a te Fatu, o te tauiraa ïa, te faafariuraa e te tamâraa i te aau na roto i te mau fafauraa e te mau oro‘a tei ravehia i raro a‘e i te haamanaraa ti‘a o te autahu‘araa.

Te taʻo ra aau, ua tauatini taime ïa to te reira faa‘ohiparaahia i roto i te mau buka tumu a te Ekalesia e e taipe te reira no te mana‘o roto o te hoê taata. E no reira, na to tatou aau—te taatoaraa o to tatou mau hiaai, to tatou mau taamuraa, to tatou mau opuaraa, to tatou mau anaanataeraa e to tatou huru—e faataa mai o vai tatou e o vai ta tatou e riro mai arauaʻe.

Te fâ no te ohipa misionare, o te ani-manihini-raa ïa i te taatoaraa ia haere mai i te Mesia, ia farii i te mau haamaitairaa o te evanelia tei faahoʻi-faahou-hia mai e ia faaoroma‘i e tae noa’tu i te hopea na roto i te faaroo ia Iesu Mesia.3 Aita tatou e faa‘ite nei i te evanelia no te haamaraa-noa-raa i te mau numera e te rahi o te Ekalesia i te mau mahana hopea nei. Te imi maoti nei râ tatou ia rave faaoti i te tiaauraa hanahana tei tuuhia mai ia poro i te parau mau no te faanahoraa oaoa a te Metua, no te natura Atua o Ta’na Tamaiti Fanau Tahi, oia hoʻi, Iesu Mesia, e no te faufaa o te tusia taraehara a te Faaora. Te ani-manihini-raa i te taatoaraa ia « haere mai i te Mesia ra » (hi‘o Moroni 10:30-33), te iteraa i te faahuru-ê-raa rahi o te aau (hi‘o Alama 5:12-14) e te pûpûraa i te mau oro‘a no te faaoraraa i te mau taata i te tahuti nei, te taata tei ore â i rave i teie mau fafauraa, o te mau fâ tumu mau ïa te reira no te pororaa i te evanelia.

Te faati‘araa i te faateiteiraa i te feia ora e te feia pohe, o te tumu ïa te Fatu i patu ai i te mau hiero e o te tumu atoa hoʻi te ravehia nei te mau oro‘a mono no te feia pohe. Aita tatou e haamori nei i roto i te mau hiero no te faatupu noa mai i te tahi ohipa faahiahia no tatou iho nei e no to tatou utuafare. Te imi maoti nei râ tatou ia rave faaoti i te tiaauraa hanahana tei tuuhia mai ia pûpû i te mau oro‘a no te faaoraraa e no te faateiteiraa i te taatoaraa o te utuafare taata nei. Te tanuraa i roto i te aau o te mau tamarii te mau parau i fafauhia mai i te mau metua ra, mai ia Aberahama, Isaaka e Iakoba ; te fariuraa te aau i ni‘a i to ratou iho mau metua ; e te raveraa i te maʻimiraa aamu utuafare e te mau oro‘a monoraa i roto i te hiero, e mau ohipa ïa e haamaitai mai i te mau taata i roto i te ao varua tei ore â i rave i te mau fafauraa.

Hōho’a
Cordoba, Argentina Temple rendering.

O te mau oro‘a no te autahu‘araa te eʻa e tae atu ai i te mana no te huru Atua :

« E o teie autahu‘araa rahi a‘e ïa o te haapao i te evanelia e o te mau hoi i te taviri no te mau parau aro no te basileia, oia ïa te taviri no te ite i te Atua.

« No reira, i roto i te mau oro‘a no te reira, te mana no te huru Atua e faaitehia mai ai.

« E ia ore te mau oro‘a no te reira, e te mana no te autahu‘araa, e ore te mana no te huru Atua e faaitehia mai i te taata i te tino tahuti nei ». (PH&PF 84:19-21).

A feruri maite na i te auraa o teie mau irava. E ti‘a i te hoê taata ia haere na mua na te uputa o te bapetizoraa e ia farii i te horo‘araa i te Varua Maitai—ei reira, e haere atu â i mua i ni‘a i te eʻa no te mau fafauraa e te mau oro‘a o te arata‘i ti‘a’tu i te Faaora e i te mau haamaitairaa no To’na Taraehara (2 Nephi 31). E mea faufaa rahi te mau oro‘a o te autahu‘araa no te « haere [papû roa] mai i te Mesia ia maitai roa… ia’na » (hi‘o Moroni 10:30-33). Ahani aita te mau oro‘a, eita te taata e nehenehe e farii i te mau haamaitairaa atoa tei haamatarahia na roto i te tusia taraehara, te tusia hope ore e te mure ore o te Fatu (hi‘o Alama 34:10-14)—oia te mana no te huru Atua.

Te ohipa a te Fatu, o te hoê ohipa faahiahia ïa o te faatumu nei i ni‘a i te aau, te mau fafauraa e te mau oro‘a no te autahu‘araa.

Te mau mana‘o pee

E piti mana‘o e pee nei i teie haapiiraa tumu hanahana no ta tatou ohipa i roto i te Ekalesia.

A tahi, peneiaʻe te turaʻi pinepine nei tatou i te faataa-ê-raa i te mau tuhaa o te ohipa no te faaoraraa, na reira atoa to te reira mau ture e mau huru raveraa. Te riʻariʻa nei au e, e rave rahi o tatou te faatumu rahi roa nei e te faatumu puai roa nei hoʻi i ni‘a i te mau tuhaa taa ê no te ohipa a te Fatu, e inaha, te titau iti nei tatou i te mana hope o teie ohipa rahi no te faaoraraa.

I te hoê pae te imi ra te Fatu ia faatahoê i te mau mea atoa i roto i te Mesia, e i te tahi pae, te faataa nei tatou e te faatuhaa nei tatou, e ua iti roa mai to tatou maramaramaraa e ta tatou hi‘oraa i teie ohipa. E i to’na faito hope roa ino, e tuuhia te mana‘o matamua i ni‘a i te arata‘iraa i te mau faanahoraa e te haamaraaraa i te mau numera e ua moʻe rii te ani-manihini-raa i te taata ia tomo i roto i te faauraa e ia farii i te mau oro‘a ma te ti‘amâ. Na te reira huru reni arata‘i e opani i te tamâraa, te popou, te faafariuraa tamau e te mana pae varua e te parururaa e tae mai no te « riroraa to [tatou] aau i te Atua » (Helamana 3:35). Peneiaʻe eita te rave-noa-raa e te tapa‘o-tamau-noa-raa i te mau mea atoa i ni‘a i te tapura no te « ohipa evanelia e rave » e faati‘a ia tatou ia farii i To’na hoho‘a i to tatou mata nei e aore râ e faahuru ê rahi i to tatou nei aau (hi‘o Alama 5:14).

A piti, ua riro te varua o Elia te tumu mau e te tumu puai no te ohipa pororaa evanelia. Peneiaʻe te haapapû ra te Fatu i teie parau mau i roto i te mau ohipa i tupu a faahoʻi-faahou-hia mai ai te îraa o te evanelia i ni‘a i te fenua nei i teie mau mahana hopea nei.

I roto i te Uru Raau Mo‘a, ua ite e ua paraparau o Iosepha Semita i te Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia. Ua iriti teie orama i te « tuuraa parau i te hoperaa mau o te mau tau ra » (Ephesia 1:10) e na te reira i faati‘a ia Iosepha ia haapii i te natura mau no te Atuaraa e no te heheuraa tamau.

Mai te huru ra e, e toru matahiti i muri iho, ei pahonoraa i te pure tuutuu ore i te pô o te 21 no setepa 1823, ua î a‘era te piha taotoraa o Iosepha i te maramarama e tae roa’tu e « e mea maramarama atu ïa i to te mahana i te avatea » (Iosepha Semita—Aamu 1:30). Ua fâ maira te hoê taata i piha‘iho i to’na ro‘i, ua pii maira i taua tamaiti ra i to’na i‘oa e na ô maira e « e ve‘a oia no ô mai i te Atua ra… e o Moroni to’na i‘oa » (Joseph Smith—History 1:33). Ua haapii maira oia ia Iosepha no ni‘a i te taeraa mai o te Buka a Moromona. Ei reira, ua faahiti Moroni i te buka no Malaki i roto i te Faufaa Tahito, e faahitiraa taa ê iti râ i tei papa‘ihia i roto i te neneʻiraa a te arii Iakopo.

« Inaha, e faaite atu vau ia outou te autahu‘araa, na roto i te rima o Eliaha te peropheta, hou te taeraa mai o te mahana rahi e te mea ri‘ari‘a o te Fatu ra … E na’na e tanu i roto i te mau aau o te mau tamarii te mau fafauraa i fafauhia i te mau metua, e e riro te mau aau o te mau tamarii i te fariu i to ratou ra mau metua. Ahiri aita ra, e hope roa te fenua i te faainohia i to’na taeraa mai » (Iosepha Semita—Aamu 1:38-39).

I roto i te mau arata‘iraa ta Moroni i horo‘a mai i te peropheta apî ra, te vai ra na tumu parau rahi e piti : (1) te Buka a Moromona e (2) te mau parau a Malaki i te tohuraa i te ohipa a Elia i te tau no te faaho‘i-faahou-raa mai « o te mau mea atoa, ta te Atua i parau mai na roto i te vaha o Ta’na mau peropheta taatoa mai te omuaraa mai o te fenua nei » (Te Ohipa 3:21). No reira, na te mau ohipa omua i te Faaho‘i-faahou-raa mai i heheu mai i te haroaroaraa ti‘a no te Atuaraa, i haapapû mai i te parau mau no ni‘a i te heheuraa tamau, i turaʻi i te faufaa o te Buka a Moromona, e i omua i te ohipa no te faaoraraa e te faateiteiraa no te feia ora mai te feia pohe.

E feruri na tatou i teie nei i te hopoi‘a a te Buka a Moromona no te taui i te mau aau—e a te varua o Elia no te faafariu i te mau aau.

Te Buka a Moromona, apitihia i te Varua o te Fatu, « o te mauihaa hoê rahi roa ïa ta te Atua i horo‘a mai no te faafariu i teie nei ao ».4 Ua riro teie mau papa‘iraa mo‘a no te Faaho‘i-faahou-raa mai ei ofaʻi tua no ta tatou faaroo e te mea faufaa tumu no te faahoʻi mai i te mau varua i te Faaora ra. Te Buka a Moromona, o te tahi faahou ite no Iesu Mesia—e ite faufaa rahi no te haamau i te ti‘araa hanahana o te Taraehara i roto i te hoê ao paieti ore e te feaa noa’tu â. E taui te aau ia tai‘o e ia tuatapapa te mau taata i te Buka a Moromona e ia pure ratou ma te mana‘o papû no te apo mai i te parau mau no ni‘a i teie buka.

Te varua o Elia, e « faa‘iteraa ïa o te Varua Maitai te faa‘ite mai nei i te natura hanahana o te utuafare ».5 Na teie faaûruraa taa ê a te Varua Maitai e faa‘ite mana nei i te faanahoraa oaoa a te Metua e e ume mai nei i te taata i roto i te maʻimiraa e te poihereraa i to ratou mau tupuna e te mau melo o to ratou utuafare—i tahito ra e i teie nei mahana. Ua roohia te mau taata, i roto e i rapae i te Ekalesia, i te varua o Elia e te faafariu nei hoʻi i te aau i ni‘a i te metua.

Ua tae te taime no tatou no te faariro-maite-raa ei faufaa tumu i te apitiraa e nehenehe e rave i ni‘a i te faahuru-ê-raa rahi i to tatou nei aau, tei noaa na mua roa na roto i te mana varua o te Buka a Moromona, e te fariuraa te aau i ni‘a i te mau metua, tei ravehia na roto i te varua o Elia. E nehenehe i to tatou hiaairaa ia tuʻati i to tatou tuaai, e faaineine ia tatou tata‘itahi ia farii i te maitai o te parau a te Atua e ia haapuai i to tatou faaroo. E tauturu taa ê to te aau fariu i te mau metua e horo‘a i te taata no te patoʻi i te umeraa a te enemi e no te haapuai i to tatou faafariuraa.

A mataitai i te hoho‘a video piti no te hi‘o i te hoê aamu faaiteraa i teie parau tumu.

Te mau parau tumu

E maha parau tumu ta’u e hinaaro ia faataa mai no ni‘a i te mana varua e tae mai na roto i te faahuru-ê-raa e te fariuraa i te aau.

  1. Te aau e te faafariuraa. Na te fariuraa i te mau metua e faaara e e faaineine i te aau no te faahuru-ê-raa rahi. E no reira, te tauturu nei te varua o Elia i te faafariuraa.

    A mataitai i te hoho‘a video toru no te hi‘o i te hoê aamu faaiteraa i teie parau tumu.

  2. Te aau e te tapeʻaraa i te taata faafariu. Na te fariuraa i te mau metua e paturu e e haapuai i te aau tei roaa te faahuru-ê-raa rahi. E no reira, te tauturu nei te varua o Elia ia tape‘a i te feia faafariu apî.

    A mataitai i te hoho‘a video maha no te hi‘o i te hoê aamu faaiteraa i teie parau tumu.

  3. Te aau e te faaitoitoraa i te feia paruparu. Na te fariuraa i te mau metua e tamărû i te aau tei etaeta roa i muri mai i te hoê faahuru-ê-raa rahi. E no reira, ua riro te varua o Elia ei taviri no te faaitoitoraa i te feia paruparu.

    A mataitai i te hoho‘a video pae no te hi‘o i te hoê aamu faaiteraa i teie parau tumu.

  4. Te aau e te mau misionare itoito. Te misionare tei roaa te faahuru-ê-raa e te fariuraa o te aau, ua riro ïa oia ei tavini faafariu rahi a‘e e te pûpû rahi a‘e ia’na e te itoito atoa hoʻi.

    A mataitai i te hoho‘a video ono no te hi‘o i te hoê aamu faaiteraa i teie parau tumu.

No te parareraa rahi o te nuu misionare e to ratou faaineineraa rahi, eita roa’tu ïa ta tatou e nehenehe e turuʻi noa i ni‘a i te mau manuïaraa tahito i roto i te ohipa pororaa no te feruri i to tatou tere e ta tatou mau rave‘a no ananahi. Ua faaûru mai te Fatu i te mau rave‘a e te mau mauihaa apî o te faati‘a nei ia tatou ia fana‘o i te hoêraa o te ohipa misionare e te ohipa hiero e te aamu utuafare, hau atu i te mau tau tuuraa na mua’tu. Eiaha tatou ia maere i te tupu-apiti-raa teie puhararaa ohipa apî e te taime a faanuuhia ai te ohipa misionare i mua na te ao atoa nei. Te ohipa a te Fatu, o te hoê ohipa faahiahia ïa o te faatumu nei i ni‘a i te aau faahuru ê e te aau fariu, i ni‘a i te mau fafauraa mo‘a e i ni‘a i te mana no te huru Atua e itehia nei i roto i te mau oro‘a no te autahu‘araa.

Puohuraa e iteraa papû

Ua parau te Fatu, « E ti‘a ia’u ia rave i ta’u ihora ohipa » (2 Nephi 27:21), e oia atoa, « E [haapeepee] au i ta’u ohipa i roto i te tau mau no te reira » (PH&PF 88:73). E mau ite tatou no To’na haapeepeeraa i Ta’na ohipa.

Te ora nei e te tavini nei hoʻi tatou i roto i te tau tuuraa no te îraa o te mau tau. Na te araraa tatou i te faufaa mure ore o te tau tuuraa tata‘itahi tei roto tatou i te oraraa e arata‘i i te mau mea atoa ta tatou e rave nei na reira atoa te mea ta tatou e tutava nei ia riro. Te ohipa no te faaoraraa e ti‘a ia ravehia i teie mau mahana hopea nei, e ohipa rahi ïa e te aano e te faufaa tumu e te rû hoʻi. Auê hoʻi, e ti‘a ia tatou ia mauruuru no te mau haamaitairaa e te mau tiaauraa i ni‘a ia tatou o te ora ra i teie anotau taa ê no te tau tuuraa hopea. Auê hoʻi, e ti‘a ia tatou ia vai haehaa no te iteraa e, « o tei tuuhia’tu te mea rahi ra, e mea rahi atoa ïa te titauhia’tu ia’na ra » (PH&PF 82:3).

Te pororaa i te evanelia e te imiraa i to tatou feia pohe, e mau tuhaa auturuturu ïa no te hoê ohipa rahi—te hoê ohipa here tei opuahia no te taui, no te fariu e no te tamâ i te aau o te feia imi i te parau mau ma te haavare ore. Te tumâhia ra te reni ta tatou iho i tuu pinepine i rotopu i te ohipa misionare e te ohipa hiero e te aamu utuafare ; o te hoê noa iho hoʻi ohipa rahi no te faaoraraa.6

E ti‘a anei ia tatou ia maramarama i te ti‘araa o te ohipa hiero e te aamu utuafare i roto i te tautururaa i te hoê taata imi e aore râ te hoê melo paruparu no te farii i te hoê maramaramaraa rahi a‘e i te faanahoraa no te faaoraraa ? Te haroʻaroʻa nei anei tatou e, te hoê o te mau faaûruraa rahi roa a‘e no te tapeʻaraa i te taata faafariu, o te varua ïa o Elia ? E ti‘a anei ia tatou ia taa hope roa i te faufaa no te fariuraa te aau, fariuraa o te tupu nei na roto i te faa‘iteraa i te mau aamu utuafare ei rave‘a hoʻi no te imiraa i te taata no te haapii na te mau melo e te mau misionare ? E ti‘a anei ia tatou ia tauturu i te feia ta tatou e tavini nei, ia fanaʻo pinepine a‘e ratou i te mau mana no te huru Atua na roto i te rave-tiʻamâ-raa i te mau oro‘a mai te oro‘a mo‘a e te mau bapetizoraa e te mau haamauraa no te feia pohe ?

Ia ite maramarama maitai outou, ia faaroo papû maitai outou e ia haamana‘o noa’tu hoʻi outou i te faufaa no ta outou taviniraa i roto i te ohipa a te Fatu no te tauiraa, no te fariuraa e no te tamâraa i te aau.

Te mau nota

  1. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 373.

  2. Te mau Haapiiraa : Josepha Semita, 540.

  3. Hi‘o Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia : Te hoê Arata‘i no te Ohipa Misionare (2004), 1.

  4. Ezra Taft Benson, « A New Witness for Christ », Ensign, Novema 1984, 7.

  5. Russell M. Nelson, « A New Harvest Time », Ensign, Me 1998, 34.

  6. Hi‘o Spencer W. Kimball, « The Things of Eternity—Stand We in Jeopardy ? » Ensign, Tenuare 1977, 3.