2014
Ieremia
Atopa 2014


Te mau peropheta o te Faufaa Tahito

Ieremia

« Ua ora na Ieremia i te hoê tau e i te hoê vahi fifi ; are‘a râ ua faati‘a te Fatu ia’na ia ite i ‘te hoê tau i roto i te mau mahana hopea nei i te haaputuputuraa o Iseraela’ ».1 —Linda K. Burton, peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu

Hōho’a
Composite photo's of a scroll on fire, colored paper, and a illustration of Jeremiah of the Old Testament.

Hoho‘a pata no te buka otaro na dimdimich/iStock/Thinkstock; Ieremia, na Walter Rane © IRI

E tamaiti au na Hilikia, e tahua no Anatota, te hoê fenua fatata ia Ierusalema. I to’u taure‘are‘araa « te parau a Iehova i te taeraa mai ia’u nei, e te na oraa e,

« Aita oe i hamanihia e au i roto i te opu, i ite ai au ia oe ; e aita oe i fanau, i faataahia’i oe e au ; e ua haapa‘ohia oe e au, ei peropheta na te mau fenua ».

Ua taiâ roa to’u mana‘o i to’u ineine-ore-raa, e ua pahono atura vau e, « Aore hoʻi au i ite i te parau ; e tamaiti iti hoʻi au ».

Ua pahono mai te Fatu, « Eiaha e parau, e tamaiti iti au : o tei tonohia oe e au ra, o ta oe ïa e haere, e o ta’u e faaue ia oe ra, o ta oe ïa e parau.

« Eiaha oe e mataʻu ia ratou ; ei pihaʻi atoa iho hoʻi au ia oe ei faaora ia oe ». Ei reira, ua « faatiaia maira [te Fatu] i ta’u vaha » e ua tuu i te mau parau i roto.2

E 40 matahiti te maoro to’u tohu-haere-raa na Ierusalema, mai te matahiti 626 haere atu i te matahiti 586 hou te Mesia, i te mau tau a faatere ai te arii Iosia, i muri iho, o te arii Iehoiakima e tae roa’tu i te tau o te arii Zedekia.3 Hoê â to maua Lehi tau, te peropheta no te Buka a Moromona. Maua toopiti tei parau faahapa i te ohipa ino a te taata i Ierusalema ma te tohu atoa i te haamouraa o taua oire rahi ra.4

Ua faaue mai te Fatu ia’u ia tapaʻopaʻo i ta’u mau tohuraa i ni‘a i « te tahi buka otaro ra ».5 I te faarooraa te arii Iehoiakima i te reira mau tohuraa, ua tutuʻi oia i te reira. Ua faaue te Fatu ia’u ia papa‘i faahou â i teie mau tohuraa e ia tuu i te tahi atu â mau tohuraa.6

Ua faaruru noa vau i te patoʻiraa a poro noa ai au i te parau a te Atua. Ua taʻiri Pasura, te tamaiti a te tavana rahi, ia’u e ua tuu ia’u i roto i te fare tape‘araa. Ua hinaaro te taata ia haapohe ia’u no te mea ta’u i poro haere. Aita to’u e roo maitai i mua i te taata, pinepine au i te hurihia i roto i te apoo e te fare tapeʻaraa. E tau ino mau te tau ta’u i ora na.7

E noa’tu e, tei roto vau i te ati rahi, ua faati‘a mai te Fatu ia’u ia ite atea e, e haaputuhia Iseraela i te mahana hopea, e e papa‘i te Fatu i Ta’na ture « i to ratou ra mau aau » e e rave mai Oia ia ratou « tataʻihoê… i to te oire hoê, e tataʻipiti hoʻi i to te opu hoê » no te haere tiʻa’tu i Ziona.8

A tamau noa ai au i te poro i te parau a te Fatu—noa’tu te tau mataʻu rahi—ua haapii au e, e arata‘i te fafauraa roto no te evanelia i te hau. E a faatupu noa ai tatou i to tatou iho faahoaraa i te Fatu, e nehenehe ta tatou ia ite mai i te ti‘aturiraa i roto i te mau tamataraa e te ati rahi.