2014
Te aamu utuafare—Te rave nei au i te reira
Atopa 2014


—Te aamu utuafare—Te rave nei au i te reira

No te haamata i teie ohipa, e mea ohie e te arearea. Te rave nei te feia apî na te ao atoa nei i te aamu utuafare e te vai ra te taa-ê-raa tei itehia.

Hōho’a
Two boys looking at family photo albums

I hea e haamata ai ? Te mana‘o ra paha outou e, ua oti a‘ena te mau mea atoa i te ravehia e te fetii. E aore râ te mana‘o ra paha outou e, e mea maʻua outou i roto i te aamu utuafare e mea teimaha te reira. Noa’tu e, e haamata outou na roto i te papa‘iraa i te hoê buka aamu, te faaineineraa i te i‘oa no te hiero, e aore râ te faarooraa i te mau fetii e ora ra, e nehenehe ta outou e amui i roto i te aamu utuafare na roto i te rave‘a anaanatae e te papû.

Te papa‘iraa i te hoê buka aamu no tatou iho : Te haamanaʻoraa i to tatou mau haamaitairaa

E ere i te mea ohie ia papa‘i i te hoê buka aamu. E parau noa tatou ia tatou iho e, ua rahi roa te ohipa e aore râ ua rohirohi roa e aore râ aita e ohipa anaanatae i roto i to tatou oraraa e papaʻi atu. Tau matahiti i ma‘iri, ua itehia ia’u e, e ere te tapeʻaraa i te buka aamu i te hoê mea fifi roa, e e nehenehe atoa ta’u e au i te reira.

Ua haamata vau i te papa‘i i te hoê mea i te mahana hoê. Aita vau i haapa‘o e, e mea roa anei e aore râ e mea anaanatae anei ; ua papa‘i noa râ vau i te mea tei tae mai i to’u feruriraa e aore râ te mea i tupu i tera ra mahana. Te reira noa, ua haamaitaihia to’u oraraa.

I te hoê mahana, te peʻapeʻa ra te tahi taata o to’u utuafare, e aita i papû roa ia’u e aha te parau atu, teie râ, ua faaûruhia vau e tai‘o ia’na i te hoê tuhaa i roto i ta’u buka aamu. Ua faa‘ite atu vau i te hoê tuhaa no’u iho nei ta’u i tapaʻopaʻo i roto i teie buka iti ereere, e ua ite au i te huru te reira i te turamaraa i to’na aau.

Te haapapû atu nei au e, mai te mea e, e haamata outou i te papaʻi i te hoê noa mea i te mahana hoê, e haamaitai te reira i to outou oraraa. Noa’tu â te iti e aore râ te rahi, ia papa‘i outou i te mau haamaitairaa i roto i to outou oraraa, e tauturu te reira ia outou ia haamana‘o i te reira.

Gentry W., Utah, te mau Hau Amui no Marite

Te popou i roto i te aamu utufare : Te imiraa i te hui tupuna

Hōho’a
A young woman and elderly woman looking at family history papers.

I to’u bapetizoraahia, ua faaroo rahi au no ni‘a i te aamu utuafare, aita râ vau i ite nahea i te rave i te reira e aore râ e ti‘a anei ia’u. Ua faaoti au e pure no te reira, e ua tae mai te mana‘o e, e haamata i te rave i te reira i tera iho taime. Ua tae mai te mana‘o e, te rû ra to’u hui tupuna ia’u ia haamata e na ratou e tauturu mai ia’u ia imi i te mau haamaramaramaraa tei titauhia no te mau oro‘a.

Ua haamata vau na roto i te haereraa i te haapiipiiraa no ni‘a i te aamu utuafare, e aita i maoro roa, ua piihia vau ei tauturu no te aamu utuafare. Ua taiâ rii au no te mea aita reʻa vau i mâtau maitai i teie mea, ua farii noa râ vau i te piiraa.

I te hoê mahana, ua haere au i te fare o te tuahine o to’u tupuna vahine, e tei ia’na ra te tahi mau parau no ni‘a i te metua vahine o to’u tupuna vahine. Aita oia i hinaaro roa ia faa‘ite mai i te reira mau parau, e peu hoʻi te reira na ratou eiaha e paraparau no te fetii i pohe. Ua parau mai oia e, e riro te mahana i muri mai i taua mahana nei ei mahana no te poheraa teie metua tupuna vahine, e ua opua oia i te tutuʻi i teie mau parau. Ua ani au ia’na e ti‘a anei ia’u ia tapaʻopaʻo na mua i te tahi mau parau, e ua farii oia. I tera taime, ua ite roa vau e, e tauturu mai te Metua i te Ao ra ia’u ia tamau â i ta’u mau maʻimiraa.

E a tavini ai au i roto i te pû aamu utuafare fatata i te hiero, ua tamau noa vau i te ite rahi mai no ni‘a i to’u utuafare. Ua ite ihora vau e, e piti tupuna metua o to’u tupuna metua, e taata Italia raua tei haere mai i te São Paulo, i te fenua Beresiria, e e faaapu ta raua. Ua moʻe pauroa teie mau fetii to matou no tera fare faaapuraa, ua itehia râ ia’u te tahi fetii o te papa‘i ra i te tuatapaparaa tupuna o to matou utuafare. Ua horo‘a mai oia i teie buka, e iva matahiti te roa to’na papaʻiraa i teie buka. Ua parau mai oia e, aita ona i ite no te aha râ oia i papa‘i ai i te reira, e mana‘o noa râ tei vai i roto ia’na e, e riro te reira i te tauturu i te tahi taata ananahi. Ua ite au e, o te varua no Elia tei faaûru ia’na.

Ua haapii mai teie ohipa ia’u e, te rave nei tatou i te hoê ohipa mo‘a. Te tia‘i noa ra to tatou mau tupuna, ia tauturu tatou, e tei piha‘i iho ratou ia tatou.

Gabriel D., Beresiria

Rave i te ohipa hiero : Te mau oroʻa moʻa

Hōho’a
Youth at the Preston England Temple.

E taata faafariuhia vau e o vau ana‘e te melo no te Ekalesia i roto i to’u utuafare. Ua haapii au e, hoê o te mau oro‘a mo‘a, o te bapetizoraa ïa no te feia pohe. Ua haere au i te hoê tere mata‘ita‘iraa i te hiero, e a faaroo noa ai au i to matou arata‘i i te paraparauraa no ni‘a i te mau oro‘a, ua tae mai i roto ia’u te hoê reo iti haʻihaʻi o tei parau mai ia’u e, ia haere i te pû aamu utuafare no te poroʻi i te hoê titauraa no te oro‘a hiero no to’u metua vahine, tei faaruʻe mai. Ua oaoa roa vau i muri iho i te faa‘iteraahia mai i ni‘a i ta’u tomoraa FamilySearch e, ua oti to’na mau oro‘a hiero i te ravehia. Ua haapuai te reira i to’u iteraa papû, e ua ite atura vau e, hoê tumu tei ô nei au i ni‘a i te fenua nei, no te tautururaa ïa i to’u mau tupuna ia farii i te evanelia mau a Iesu Mesia.

Marvin S., Philippines

Pee i te faaûruraa : Apo mai i te haapiiraa na roto i te mau fetii o te ora ra

Hōho’a
Family members together at a table looking at a photo album.

I muri mai i ta’u parau tuʻite no te haapiiraa tuarua, ua puta mai te mana‘o e haere e farerei i to’u na metua tupuna e maha. Ua vata vau i tera ra mau taime, e ua tae mai te mana‘o e, eita paha vau e fana‘o faahou mai te tahi taime mai te reira, e no reira ua haere au hoê hepetoma i te hoê fare e hoê hepetoma i te tahi.

Ta’u ohipa i ô, o te hiʻoraa ïa i roto i te tahi mau afata tahito, no te tai‘oraa i te tahi mau rata tahito e no te imiraa i te tahi mau hoho‘a tahito. Ua tapaʻopaʻo vau i te aamu o na metua tupuna e maha, ua haere au na roto i te mau vahi hunaraa e na te mau vahi i ora na e i ohipa na to’u na metua tupuna e to’u mau fetii. Ua anaanatae roa vau i te reira ! Ua rahi roa te mau mea ta’u i apo mai no ni‘a i to’u mau tupuna, to’u mau metua tupuna, to’u mau metua e o vau iho nei. Ua ite ihora vau e, ahani aita to’u mau tupuna, aita atoa ïa to’u oraraa mai ta’u i ratere mai na.

I muri mai i teie tere to’u, ua hoʻi mai au e 1 000 tiʻahapa i‘oa no to’u mau tupuna, e ua rave au i te mau oro‘a hiero no ratou. Ua riro te peeraa i te mau muhumuhu o te Varua Maitai e te haereraa e farerei i to’u mau metua tupuna ei hoê o te mau faaotiraa maitai roa a‘e ta’u i rave.

Shenley P., California, te mau Hau Amui no Marite

Mai te huru ra tei te fare au : Afaʻi i te mau i‘oa i te hiero

Hōho’a
Indexing, UK Army war records screen, Wales, UK

I te aniraa vau i to’u metua tane i te tahi mau mana‘o no ni‘a i te aamu utuafare, no te raveraa i ta’u ohipa Te faahaereraa ia’u iho i mua (Progrès Personnel), ua faataa mai oia e, ua itehia mai ia’na te tahi mau i‘oa e rave rahi, aita râ oia i manuïa i te afaʻiraa i te reira i te hiero no te rahi o ta’na ohipa. E riro ta’u tautururaa i te faati‘a i teie mau fetii utuafare ia farii i te mau haamaitairaa no te hiero.

I roto i te mau avaʻe i muri mai, i te mahana sabati, e avatea taatoa e te pô atoa hoʻi to’u patapataraa i te mau i‘oa i ni‘a i ta’u matini roro uira ma te haapii atoa mai i te mau aamu utuafare mai roto mai i to’u metua tane. Ua poroʻi roa’toa matou i te mau « microfilm » no te tahi atu â mau haamaramaramaraa. I te tahi taime, ia fifi matou no te tai‘oraa i teie mau « microfilm », e pure au i roto ia’u ei reira e rave au i te hoê api parau no te tamata i te papa‘i i te tuhaa e itehia ra. Mai roto mai i te pô, ua fâ mai te mau i‘oa.

E ua roaa atura ia’u te hoê haapuʻeraa rahi no te mau i‘oa o te utuafare, e na te feia apî i roto i ta’u paroisa i tauturu mai ia’u ia rave faaoti i te mau bapetizoraa. E na to’u na metua e te tahi atoa mau melo o te paroisa i rave i te mau i‘oa no te tahi atu mau oro‘a hiero.

Mai te huru ra e, ua poto roa’tura te taime no to’u faaineineraa ia haere i te hiero no to’u iho oro‘a hiero. Ua anaanatae roa vau ma te taiâ rii atoa.

E te haere ra matou i te hiero, ua faa‘ite mai ra to’u metua tane e, ua itehia mai ia’na te tahi o te mau tareta i‘oa no te utuafare ta’u i faaineine i roto i ta’u opuaraa no teie faanahoraa Faahaereraa ia’u iho i mua. Ua moʻehia te tahi, e no reira, ua afaʻi mai oia i te reira mau tareta i‘oa na to’u metua vahine, na te taure‘are‘a ta’u e faaipoipo atu e na’na iho, no te faaoti-roa-raa i teie ohipa. Ua faa‘ite mai oia ia’u i te mau i‘oa, e ua haamana‘o atoa’tura vau e, tei roto ihoa ratou i ta’u opuaraa.

I te raveraa vau i te mau fafauraa mo‘a i roto i te hiero, mai te huru ra e, ua faaatihia vau e te feia herehia, i na pae e piti o te paruru. E hau rahi tei parahi mai i roto ia’u no to’u iteraa e, ua ti‘a ia’u i te amui i to’u utuafare e a muri noa’tu.

Holly P., Idaho, te mau Hau Amui no Marite