2014
Ti‘a no te mea ta tatou e ti‘aturi nei
Atopa 2014


Ti‘a no te mea ta tatou e ti‘aturi nei

Te ora nei tatou i roto i te hoê ao e hi‘o nei te taata e rave rahi i te ino ei mea maitai e te maitai ei mea ino, e no reira, e ti‘a ia tatou ia ti‘a no te maitai. Teie i muri nei te tahi mau iteraa papû no te tahi feia apî paari tei ti‘a no te mea ta ratou e ti‘aturi nei. Aita ratou i mârô e aita ratou i riri e aita ratou i hamani ino i te taata. Ua faa‘ite ratou i te « itoito e te peu maitai »1 e ei faahopearaa, ua haapuai ratou ia vetahi ê (hi‘o 3 Nephi 12:44-45).

Ua pato‘i to’u taea‘e i te inu i te « champagne »

Hōho’a
Amber liquid in three of 4 wine glasses. All four glasses have red roses in them.

I te fenua Farani, e mea faahepohia te tomoraa i roto i te aua faehau. Ua faaoti to’u teina Loïc, 20 matahiti, ia haere i te haapiiraa a te mau ofitie no te riro mai ei tapa‘o piti. I te hoperaa ta’na tau haapiiraa, ua faatupuhia te hoê oro‘a horeo na te mau ofitie apî. E ua faahiti ratou tata‘itahi i te poro‘i o teie pŭpŭ faʻehau. Ei reira e inu ratou i te hoê hapaina champagne tei roto te hoê tiare roti—mea horomii pauroa. Na Napoléon Bonaparte i haamata teie peu, e aita hoê a‘e ofitie i maʻiri i te rave i te reira.

Ua parau Loïc i te tapa‘o pae e, eita ta’na mau parau tumu faaroo e faati‘a ia’na ia inu i te ava. Ua mû taʻue roa te pŭpŭ i teie aniraa ta Loïc ia haapae ia’na i teie ohipa. Ua ti‘a mai te tapa‘o pae. Aita oia i faahepo ia Loïc ia inu i te champagne, ua faahiahia râ oia ia’na no te haapaʻoraa i ta’na mau parau tumu noa’tu te umeraa, e ua parau oia ia’na e, e faateʻoteʻoraa no’na ia farii i teie huru tane parau-ti‘a i roto i to’na pŭpŭ faʻehau. Ua taui ratou i te champagne e ua ti‘a atura ia Loïc ia amui i roto i teie oro‘a horeo.

Pierre Anthian, fenua Farani

Ua anihia vau ia haere i te hoê arearearaa taa ore

Hōho’a
Asian woman sitting at a desk looking very sad and emotional. She looks like she is ready to cry.

I te hoperaa ta maua tau haapiiraa tuatoru, ua rave maua to’u tuahine o Grace i te ohipa no te hoê taiete, e e rave rahi atu Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. E ere to matou paoti i te melo no te Ekalesia. I te tihepuraahia to’u tuahine, ua faanaho to matou paoti i te hoê oro‘a vahine faaipoipo taa ê no’na. Ua ti‘aturi noa vau e, e faatura teie paoti i ta matou mau faatureraa, aita râ, ua poro‘i oia i te ava, te tahi tane ori e te tahi video hoho‘a au ore.

Na mua a‘e teie oro‘a vahine faaipoipo, ua tae mai te muhumuhu o te Varua Maitai i roto ia’u no te faaitoito ia’u ia faahaamanaʻo i to matou paoti i ta tatou mau faatureraa. Ua rave mai au i ta’u fetiʻa no te Feia Apî Tamahine, e ua feruri au i te tautooraa e te mau faatusiaraa ta’u i rave i te tau tei roto vau i te Feia Apî Tamahine e ua faaoti au i ta’u faahaereraa ia’u iho i mua. Ua pure au, ia arata‘ihia vau e ia ti‘a papû rii a‘e au i tera taime. Ua hapono vau i te hoê parau niuniu i to’u paoti, ma te mana‘o e, e riri mai paha oia. Teie râ, to’u hiaai rahi roa a‘e, o te au mai te Metua i te Ao ra ia’u.

I te haamataraa te oro‘a faaoaoaraa, aita to matou paoti i paraparau mai, aita reʻa i ata mai. Atira noa’tu, ua faaore oia i te tane ori e te video.

I te mau mahana no muri iho, aita atoa to’u paoti i paraparau mai ia’u e aita maua i ataata mai te matamua ra, na mua a‘e i te oro‘a faaoaoaraa. Noa’tu râ, ua vai hau noa vau inaha ua ite au e, ua mauruuru te Atua i te mea ta’u i rave. Hoê hepetoma i muri iho, ua afaro faahou mai maua te paoti. Ua ite au e, na te Atua i te tamărû i to’na aau e i tauturu ia’na ia ite e, te ora nei au i ta’u e ti‘aturi nei.

Lemy Labitag, Cagayan Valley, Fenua Philipino

Ua faaroo vau i te parau ino i roto i te piha haapiiraa

Hōho’a
High school sewing class full of young women.

I te 18raa o to’u matahiti, ua haere au i te haapiiraa no te niraraa ahu. I te hoê mahana, ua haamata e toru tamahine i raro rii mai ia’u i te parau ino. Aita vau i ite e aha te rave, e haavare ite anei ia ratou eiaha matou ia fifi e aore râ e ti‘a atu no te faa‘ite i ta’u mau faatureraa ma te ani ia ratou ia faaea. I te hopea, ua parau marû’tu vau ia ratou, « E e, e nehenehe anei ta outou ia haapa‘o rii i ta outou paraparau ? »

Ua hi‘o mai te tamahine rahi roa a‘e o ratou ma te parau e, « aita ta oe e parau ia matou ».

Ua pahono atu vau, « Titau-mau-hia anei ia oe ia parau ino ? Aita to’u tariʻa e au ra ».

Parau mai nei oia, « Tapiri to oe tariʻa ».

Te haamata ra vau i te riri e ua parau atura vau, « Eita e nehenehe e ore e faaroo no te mea te paraparau puai ra outou ».

Ua parau maira oia, « A faaatea’tu ».

Ua vaiiho a‘era vau. Ua inoino rii au i teie mau tamahine, areʻa râ ua inoino roa’tu vau ia’u iho nei. Aita ihoa i roaa ia’u eiaha e parau atu ma te reo riri. Te tamau noa ra na tamahine i te parau ino, i teie nei râ ua riri paato‘a matou.

I muri a‘e i te maruraa vau, ite atura vau i na tamahine, te fifi ra ta ratou matini nira ahu. Ua ite au e aha te fifi, inaha ua tupu a‘enei te reira i ni‘a ia’u. E no reira, ua faa‘ite au ia ratou nahea i te tâtâî i te reira. Ua ite atura vau i te hoho‘a mata o teie tamahine, te taui ra. « Hey », ta’na i parau mai, « faaore mai i ta matou hara ia oe ». Ua maere roa vau—te tatarahapa ra oia i mua ia’u. « faaore atoa mai i ta‘u hapa », ua parau atu vau. « Aita i tano to’u ririraa ia outou ».

Hoʻi a‘era vau i ta’u matini nira ahu e aita atura hoê parau ino i faaroo-faahou-hia. Ua haapii mai teie ohipa ia’u e, eita paha ta tatou mau parau e taui i te huru o te taata, to tatou râ maitai e ta tatou taviniraa, pinepine te reira i te taui.

Katie Pike, Utah, te mau Hau Amui no Marite

Ua aro vau no te haere e tavini i te misioni

Ua tomo vau i roto i te Ekalesia i te 19raa o to’u matahiti, o vau te piti o na tamaroa e toru, e o vau ana‘e te melo i roto i to’u utuafare. Aita i maoro roa i muri mai i to’u bapetizoraa, ua tae mai te hinaaro ia haere e tavini i te hoê misioni. I te hoperaa te matahiti matamua, ua parau mai te Varua ia’u ia haere. Ua paraparau vau i to’u metua vahine, aita râ oia i mana‘o e, e ti‘a ia’u ia haere. Ua faataime au hoê matahiti, aita râ teie hinaaro no te tavini i te hoê misioni i moʻe. I te roaraa o te reira matahiti, ua tuatapapa vau i te mau papa‘iraa mo‘a, ua haaputu vau i te moni, ua faaineine au i ta’u mau papie, e ua haere au i te taote—e i te otiraa te mau mea atoa—ua tia‘i au i te Fatu. Aita i maoro roa, ua farii au i te piiraa ia tavini i roto i te misioni no Brazil Campinas.

Te patoʻi noa ra to’u na metua i teie ohipa. Ua haapae au i te maa e ua pure uʻana vau, ma te faa‘ite i te Metua i te Ao ra i to’u mau mana‘o taiâ atoa. Ua ani au Ia’na ia haaputapu i te aau o to’u metua tane. E ua na reira Oia. Ua maere roa vau i te haereraa mai to’u metua tane i te oro‘a faatau aroha ta to’u mau hoa i faaineine no’u, i te mahana maa na mua i to’u mahana revaraa. E i tera monire, na to’u metua tane i afaʻi ia’u i te tauraa manureva.

I te roaraa o ta’u misioni, ua ite noa vau i te here o te Atua a poro noa ai au i te evanelia. Aita to’u mama i faaea i te riro ei metua vahine no’u, e i te hoʻiraa’tu vau i te fare, o oia te taata matamua tei tauahi mai ia’u.

Ua haapii ihora vau e, ua hau atu â te misioni i te hoê noa hopoi‘a ; e faufaa taa ê to te reira e e tau faahiahia hoʻi no te tupuraa e te haapiiraa.

Cleison Wellington Amorim Brito, Paraíba, Beresiria

Ua horo‘a vau i to’u iteraa papû no ni‘a i te Atua

Hōho’a
High school classroom. Oriental students

Tei roto vau i te matahiti matamua o te haapiiraa tuatoru, i te fare haapiiraa maitai roa a‘e o te fenua, e tei ni‘a ia’u te hopoi‘a ia rave ma te maitai roa. Ua haamata te hamani-ino-raa, e ua haamata atoa te uiui-haere-raa no ni‘a i to’u ti‘aturiraa i te evanelia a tatara noa ai to’u mau orometua i te parau o ta ratou e faa‘ite nei ei « parau papû ». Ua tupu atoa te arepurepuraa i roto i to’u mau hoa o te piha haapiiraa. Ua faataupupu teie huru ohipa i te parau no te riroraa ei keresetiano. Ua mana‘o a‘era vau e faaruʻe, ua faaoti râ vau e, e mea maitai a‘e ia faaea noa. Ua feruri au e, e mea varavara te taata te fariihia nei i roto i teie fare haapiiraa tuatoru, e i rotopu i teie mau puʻeraa, e mea varavara te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e no reira, ua faaoti au e faaea no te ti‘a no te parau mau.

To’u orometua ihiora, e taata atua ore, o ta’na iho e parau nei, ua haapii ia matou i te ihi ma te ti‘aturi ore i te hoê Hamani Rahi. Tera râ, rahi noa’tu to’u faarooraa ia’na, rahi noa’toa’tu to’u papûraa e, te vai ra te tahi Taata Rahi—te Atua to tatou Metua i te Ao ra—tei hamani i te mau mea atoa. Te parau nei te tahi puʻeraa e, aita e auraa to teie parau. E ua umeume noa ta matou paraparauraa. Ua taiâ rii au i te afaʻiraa i te rima i ni‘a no te faataa’tu e, te ti‘aturi nei au i te Atua ei Hamani.

Ua tae atura i te taime no te horo‘araa i te mana‘o. I tera haapiiraa ta matou, e peu mâtauhia i te taata ia popo, ia tuô e aore râ ia maniania i te taata e horo‘a mai i to’na mau mana‘o. Ua tiʻa uʻana atura vau ma te parau patoʻi i ta ratou parau : « Aita paha e auraa no outou te ti‘aturiraa i te Atua i teie taime, e tae mai râ te mahana e itehia mai ai te auraa o teie mau mea atoa e e papû maitai ai teie mau mea ia outou mai ia’u nei i teie nei ».

Mai te reira taime atu, ia ti‘a vau no to’u mau ti‘aturiraa, aita roa’tu te taata e maniania ia’u. Mai te reira taime atu, ua haere au i mua i te pae o te haapiiraa, te oraraa sotaiete e te pae varua. Ua riro mai nei au ei piahi faufaa rahi i roto i te mau ohiparaa a te mau piahi, e e rave rahi taime to’u ma‘itiraahia i ni‘a i te ti‘araa i roto i te fare haapiiraa.

Ua haapii au e, ia ti‘a vau no te parau mau, noa’tu e hoê noa taime, e mea faufaa roa te reira no ta tatou mau faaotiraa no ananahi.

Vince A. Molejan Jr., Mindanao, te fenua Philipino

Nota

  1. Hi‘o Jeffrey R. Holland, « Te hoo—e te mau haamaitairaa—no te ti‘araa pĭpĭ », Liahona, Me 2014, 6.