2014
Te itoito no te ma‘iti i te peu mâ
Atopa 2014


Te itoito no te ma‘iti i te peu mâ

Mai roto mai i te hoê aʻoraa tei horo‘ahia i te 2 no me 2013 i te amuiraa na te mau vahine no te fare haapiiraa Brigham Young University

E aha ta tatou e nehenehe e haapii i ta tatou mau tamaiti e ta tatou mau tamahine no te tauturu ia ratou ia roaa te itoito no te ma‘iti i te peu mâ i roto i te hoê ao o te faaoo ia ratou no ta ratou mau ma‘itiraa paieti ?

Hōho’a
Youth walking on Temple Square.

No te aha e mea faufaa rahi te peu mâ ? No te aha te Fatu e haapa‘o ai i te hoê ‘opiraa, te hoê fatafata e aore râ te hoê piriaro ? E pae ta’u tamahine e e piti tamaroa, e mai ta outou e nehenehe e feruri, ua hiti atoa mai te parau no te peu mâ i roto i to matou fare. Na roto râ i te mau matahiti, ua haapii mai au e, te rave‘a maitai roa a‘e, o te haapiiraa ïa i te haapiiraa tumu mau e te tuuraa i te hoê hi‘oraa papû i mua i te mata. Na te haapiiraa tumu e tauturu i ta tatou mau tamarii ia maramarama no te aha e mea faufaa te peu mâ, e na to tatou hi‘oraa e faa‘ite au roa’tu i te mau haamaitairaa no te peu mâ.

E aha te peu mâ ?

Te peu mâ, e parau tumu ïa na te Atua, o te nehenehe e tauturu ia tatou ia haapii ia faa‘ohipa tano i to tatou tino i te tahuti nei. I roto i te buka Mau Maite i te Faaroo, teie te tatararaa, « o te hoê ïa huru haehaa e te au maitai i roto i te ahu, te faaunaunaraa, te reo e te peu ».1 E ere te peu mâ i te ohipa faufaa ore e aore râ te faateʻoteʻoraa. Eita te taata peu mâ e faa‘ohipa i to’na tino e aore râ ta’na mau peu no te imi i te mana‘o farii o to te ao e aore râ no te ume mai i te mata i ni‘a i ta’na mau faaotiraa mau anei e aore râ tera tei faati‘a-parau-hia mai, e aore râ i ni‘a i te tahi huru tei hiaaihia ra.

E haamana‘o na tatou e, teie mau parau tumu no te peu mâ, ua tano ïa no te tane e no te vahine, no te tamaroa e no te tamahine, e e haamana‘o atoa e, noa’tu â te haapii nei e te faahiʻo nei tatou i te peu mâ, eita roa tatou e faahapa i te feia e ma‘iti nei i te piritoti poto e aore râ « te rouru peni û rau e te mau tape‘a tariʻa anaana ».2 I te mau taime atoa, e faahiʻo tatou i te aroha e te here Mesia i te taata ma te vai taamu noa i te mau faatureraa ta te Fatu i tuu mai.

Te faa‘ite papû nei au e, te mau ma‘itiraa atoa ta tatou e rave nei no te faa‘ite e no te vai noa te peu mâ, te faatae nei ïa te reira i te poro‘i puai e, te maramarama nei tatou i to tatou hiro‘a ei tamaiti e ei tamahine na te Atua e ua ma‘iti tatou ia ti‘a i te mau vahi mo‘a.

E mea au na’u te irava o te parau nei e : « Aita outou i ite, e o te hiero outou o te Atua, e te parahi ra te Varua o te Atua i roto ia outou na ? « E mo‘a ho‘i to te hiero o te Atua, e taua hiero ra o outou ïa » (1 Korinetia 3:16-17) O to tatou nei tino te hiero no to tatou varua. I roto i teie tino hiero tatou e ani manihini ai i te hoaraa o te Varua Maitai. Te ti‘aturi nei au e, ia ma‘iti tatou ia oomo i te ahu tano e ia faa‘ite i te peu mâ, te oomo nei tatou e te ora nei hoʻi i to tatou iteraa papû no te Atua te Metua Mure Ore e no Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia. Te faa‘ite nei tatou na ni‘a i to tatou hoho‘a e, e mau pĭpĭ tatou na te Mesia e te ora nei tatou i Ta’na evanelia.

No te aha e mea faufaa te peu mâ ?

Tei roto tatou i te hoê ao no te maitai e te ino, e e ti‘a i te tino tahuti nei ia faaohipahia no te mau ohipa maitai anei, e aore ra, no te mau ohipa ino anei. Ua ite râ tatou e, ua riro to tatou nei tino ei tao‘a horo‘a no ô mai i te Atua ra. E mea mo‘a te reira. Ua haapii Elder David A. Bednar no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, « No ratou o tei ite e o tei maramarama i te faanahoraa o te faaoraraa, ua riro te haaviiviiraa i te tino ei ohipa orurehau [hi‘o Mosiah 2:36-37] e te hunaraa i to tatou hiro‘a mau ei tamaiti e ei tamahine na te Atua ».3 Te ma‘iti nei tatou ia aupuru e ia paruru i to tatou nei tino ia riro tatou ei mauihaa i roto i te rima o te Atua no te faatupu i Ta’na opuaraa hanahana (hi‘o Alama 26:3). Mai te peu ua hinaaro tatou ia ti‘a no te Faaora e ia rave i Ta’na ohipa, e ti‘a roa ia tatou ia ui ia tatou iho e, ahiri tei piha‘i iho te Faaora ia tatou i te ti‘araa, e mana‘o au anei te tae mai no te ahu ta tatou i oomo.

Te peu mâ i te pae anei no te ahu, te hoho‘a, te mana‘o e te huru, ua riro ïa te reira ei tapa‘o papû no to tatou maramaramaraa i te mau fafauraa ta tatou i rave, te mau fafauraa o te haamaitai nei ia tatou, o te paruru nei ia tatou e o te horo‘a nei hoʻi ia tatou i te mana no te faaineine ia tatou no te hoʻi i mua i To’na aro. I te taime a bapetizohia ai tatou, ua haere mai tatou i rapae i te ao no te tuu i to tatou avae i roto i te basileia o te Atua. E ti‘a roa ïa ia taui te mau mea atoa no tatou. Ua haapii Elder Robert D. Hales no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo : « Na roto i te ma‘itiraa ia tomo i roto i To’na basileia, te faataa ê nei tatou—e ere i te faanuuraa noa—ia tatou i to te ao. E vai tura to tatou ahu, e vai viivii ore to tatou mau mana‘o, e vai mâ ta tatou mau parau ».4

Ua riro te peu mâ ei parau tumu o te riro i te tauturu ia tatou ia arai i te ino i ni‘a i to tatou eʻa no te fafauraa a haere noa ai tatou i mua e tae noa’tu i mua i te aro o te Atua. Te peu mâ i te pae no te ahu e te hoho‘a e te mana‘o e te huru, e riro ïa te reira i te tauturu ia tatou ia faaineine no te rave e no te haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a o te hiero. No te haamaitai e no te paruru ia Adamu raua Eva, ua horo‘a te Atua ia raua i te ahu iri animara no te tapoʻi ia raua hou raua a ti‘avaruhia ai i te ô. E no reira, ua horo‘a mai te Atua ia tatou i te hoê ahu tapoʻi ma te fafauraa i roto i te tahuti nei, oia hoʻi to tatou ahu hiero.

E aha te mau haamaitairaa no te peu mâ ?

E aha ta tatou e nehenehe e haapii i ta tatou mau tamaiti e ta tatou mau tamahine no te tauturu ia ratou ia roaa te itoito no te ma‘iti i te peu mâ i roto i te hoê ao o te faaoo ia ratou no ta ratou mau ma‘itiraa paieti ? Te ite nei anei ratou ia tatou i te faa‘ohiparaa i to tatou nei tino no te ume mai i te mata i ni‘a ia tatou e aore râ no te faahanahana i te Atua ?

Hōho’a
A smiling family standing on a lawn. Shot in Australia.

Te peu mâ i te pae no te mana‘o, te parau, te hoho‘a e te huru, te tauturu nei ïa te reira ia tatou ia farii e toru haamaitairaa, o te riro i te horo‘a mai ia tatou i te mana e te hanahana.

1. E titau manihini mai te peu mâ i te hoaraa tamau o te Varua Maitai. Ua haapii Elder Hales, « E titauraa tumu te peu mâ no te faati‘amâ ia tatou no te farii i te Varua ».5

E tauturu na tatou i ta tatou mau tamarii ia maramarama e, eita roa’tu ratou e hinaaro ia rave i te hoê noa’tu ohipa o te pato‘i i te « horo‘a-parau-ore-hia na te Varua Maitai » (PH&PF 121:26). A tauturu ia ratou ia ite e, e mau tao‘a varua faufaa mau e te mana rahi te pee i To’na hoaraa mo‘a. Ua parau fafau te Atua, « E tuu atu vau i ta to’u nei Varua ia oe na, o te haamaramarama mai i to oe feruriraa, o te faaî hoʻi i to oe aau i te oaoa … Na roto i teie nei mea e ite ai oe, i te mau mea atoa ra ta oe e hinaaro ia’u nei, e tei riro ei mau tufaa no te mau mea parau ti‘a ra, na roto i te faaroo ia’u nei e roaa te reira ia oe na » (PH&PF 11:13-14). Te ite, te paari e te iteraa papû ; te popou, te hau e te oaoa—o teie te tahi o te mau haamaitairaa rahi roa a‘e o ta tatou e nehenehe e parau fafau atu i ta tatou mau tamarii ia ani atu tatou ia ratou ia ora ma te peu mâ e ia vai ti‘amâ no te Varua Maitai.

Hoê o te tafifiraa e vai ra no ni‘a i te ahu tano, o te peu au ïa e te huru tauiui hoʻi o te sotaiete. Eita roa’tu te mau faatureraa a te Fatu e taui. A haapii i te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine ia vai araara noa i te Varua a rave noa ai ratou i ta ratou mau ma‘itiraa no te mea e oomo, no te mea e parau e no te mea e rave. Mai te mea e, e ora fatata noa ratou i te Varua, aita e titauhia ia ratou ia riro mai to teie nei ao.

Ua farii ta tatou mau tamarii i te horo‘araa i te Varua Maitai, e te ratere nei ratou i ni‘a i te eʻa no te fafauraa o te arata‘i ia ratou i te hiero e o te faahoʻi ia ratou i mua i te aro o te Atua. Te titau nei ratou ia tatou no te haapapû e no te faahiʻo ia ratou i te reira, ia arata‘ihia ratou, ia paruruhia ratou, ia tamahanahanahia ratou e ia tamâhia ratou a ora ti‘amâ noa ai ratou no te Varua Maitai.

2. E nehenehe ta tatou e haapii i ta tatou mau tamaroa e mau tamahine e, e tauturu te hoho‘a e te huru peu mâ ia tatou i mua i te mau umeumeraa iino o te ao nei. Hoê o te mau mauihaa haavare puai roa ino te faa‘ohipahia nei i ni‘a ia tatou paatoa, o te mana‘o au ïa i roto i te sotaiete e, e peu no te tau tahito te morare. Ua riro te peu mâ ei paruru i mua i teie mau umeumeraa iino e ei paruru no te viivii-ore e te viretu. A faaroo na i teie mau parau i roto i te buka No te Puai o te Feia Apî : « Hou te faaipoiporaa… Eiaha e rave i te hoê mea o te faaara i te mau mana‘o no te apeni ».6 E riro te hoho‘a havahava e te huru havahava i te faatupu i te hiaai no te herehereraa e e riro atoa te reira i te faaore i te mau paruru e i te titau rahi atu â i te faahemaraa ia ofati i te ture no te viivii-ore.

Ua haapii Elder Hales : « O te peu mâ te tumu no te riroraa ei taata mâ e te viivii-ore, i roto i te mana‘o e te ohipa. E no reira, no te mea te arata‘i e te faaûru nei te reira i to tatou mau mana‘o, to tatou huru e ta tatou mau faaotiraa, tei te pû mau te peu mâ i to tatou hiro‘a ».7 A haapii e a faahiʻo atu i te peu mâ no te tauturu i ta tatou feia apî tamaroa e ta tatou feia apî tamahine ia faaineine ia ratou no te pato‘i e no te paruru i te mau mana hamani ora e vai ra i roto ia tatou. A tauturu ia ratou ia faariro ei ohipa mo‘a e ia faaherehere hoʻi i te faa‘iteraa i te here i rotopu i te tane e te vahine no te faaipoiporaa.

3. E faati‘a te peu mâ ia tatou ia « ti‘a ei ite na te Atua i te mau mahana atoa » (Mosia 18:9). Ua haapii te Faaora : « E faateitei i to outou maramarama, ia anaana’tu i to te ao nei. Inaha, o vau ïa te maramarama ta outou e faateitei i ni‘a » (3 Nephi 18:24). E tonoraa hanahana ta tatou no te riroraa ei mori i to te ao nei, no te faa‘ite i te popou no te oraraa i te evanelia, no te haapii i te parau-ti‘a e no te patu i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei. Te faaanaana nei tatou i te Maramarama o te Mesia ia vai tatou i roto i te peu mâ e ia vai mâ tatou e ia haapa‘o tatou i te mau faaueraa. E faa‘iteraa papû te peu mâ no to tatou iteraa papû no te Faaora e no te evanelia a Iesu Mesia.

Auê te nehenehe e auê te haamaitairaa e vai ra i ni‘a i te taata tei arata‘ihia e te Varua Maitai, o te paruru nei ia ratou i te mau peu o teie nei ao e o te ti‘a nei ei ite no te Atua i mua i to te ao nei. E auê te haamaitairaa tei ni‘a i te taata te faahiʻo e te haapii i te haapiiraa tumu no te peu mâ i te mau tamaiti atoa e te mau tamahine atoa no Ziona.

Ia fafau ana‘e tatou i te pee i te Faaora e ia hiaai tatou i te farii i te îraa o te mau haamaitairaa no To’na Taraehara i roto i to tatou nei oraraa, hoê ana‘e ïa huru ahu e tano. Te papa‘i nei Moroni e, « A ara, a ti‘a i ni‘a i te repo ra… a ahu na i to ahu nehenehe, e te tamahine o Ziona… ia tupu te mau faufaa ta te Metua Mure Ore i fafau ia outou » (Moroni 10:31; reta tei faahuru-ê-hia).

Teie mau ahu nehenehe, o te mau ahu roa ïa no te parau-ti‘a, tei oomohia e ratou tei haapa‘o i ta ratou mau fafauraa. Te faaineine ra anei tatou i ta tatou mau tamarii ia oomo i teie ahu nehenehe ?

Te faa‘ite papû nei au e, tei roto i te Mesia te faaoraraa e o ratou te haapa‘o i ta ratou mau fafauraa, e riro ratou i te « ite mau hoʻi… i to ratou oaoa, e ta ratou parau ti‘a, i te ahuraahia i te viivii ore, oia hoʻi te ahu o te parau ti‘a ra » (2 Nephi 9:14).

Te mau nota

  1. Mau Maite i te Faaroo : Hoê faahororaa no te Evanelia, (2004), 106.

  2. Jeffrey R. Holland, « Israel, Israel, God Is Calling » Church Educational System devotional, 9 no setepa 2012, cesdevotionals.lds.org.

  3. Elder David A. Bednar, « Te ti‘aturi nei matou e, e mea ti‘a i te taata ia ora ma te viivii-ore », Liahona, Me 2013, 43.

  4. Robert D. Hales, « The Covenant of Baptism: To Be in the Kingdom and of the Kingdom », Liahona, Tenuare 2001,8.

  5. Robert D. Hales, « La pudeur : Du respect envers le Seigneur », Liahona, Atete 2008, 18.

  6. No te Puai o te Feia Apî (2011), 35-36.

  7. Robert D. Hales, Liahona, Atete 2008, 19.