2020
Nā māua noa ā ’oia
’Ātopa 2020


Nā māua noa ā ’oia

Tē fa’aineine ra tā’u tāne ’e ’o vau i te tā’atihia, terā rā, ’ua rahi a’e teie ’ōro’a mo’a ia māua to’opiti.

Hōho’a
photo of baby and temple

Faʼahōhoʼaraʼa nā Joshua Dennis

I muri a’e e hitu matahiti i te ti’aturira’a ’e te tīa’ira’a i te mau tamari’i, i te pae hope’a, ’ua ha’amaita’ihia māua o tā’u tāne i te hō’ē tamāhine. ’Ua riro ’o Alicie ’ei māramarama nō tō māua orara’a, terā rā, ’ua ora noa ’oia e pae ’āva’e te maoro a pohe ai i te ma’i hota.

’Ua riro te reira ’ei ’ohipa teimaha roa a’e nō tō’u nei orara’a. Pauroa te mahana e ho’i mai au nā te ’ohipa, ’e e pārahi ’e e ta’i. E parahi pinepine tō’u nā metua ho’ovai i pīha’i iho iā’u nō te fa’aitoito iā’u. ’Ua pure tāmau noa vau nō te tahi atu tamari’i, ’aita rā hō’ē a’e i tae mai. ’Ua mo’e roa vau i roto i te ’oto.

’Ua ha’amata tō’u nā metua ho’ovai i te fa’aitoito i tā’u tāne ’e iā’u ’ia haere i te hiero nō Suva Fiti nō te tā’ati ia māua. Aitā māua i haere a’e nei i te hiero, ’e ’ua fa’aoti a’era māua ē, teie ïa te rāve’a maita’i roa a’e nō māua nō te fāri’i i te ti’aturira’a ’e te fa’aorara’a.

’Aore hō’ē mea i nehenehe e fa’aineine ia’u nō ni’a i te mana’o tā’u i fāri’i i tāua mahana ra ! ’Ua ’ite au ē, e tā’atihia tā’u tāne ’e o vau nō te tau a muri atu. ’Ua fa’a’ī teie ’itera’a iā’u i te māuruuru ’e te here. ’Aita rā vau i māramarama ē, ’ua hau atu i te rahi teie ’ōro’a ia māua to’opiti.

I te hiero, ’ua ha’api’i mai au ē, e nehenehe o Alicie e tā’atihia ia māua. ’Ua tahe tō’u roimata ’oa’oa i tō’u ’itera’a i teie ha’api’ira’a tumu mo’a. E vai tā māua tamāhine nā māua e a muri noa atu. Te fa’a’ite pāpū nei au ē, ’ua hōro’a mai te Atua i te mau mea ato’a e tītauhia e tātou nō te ’oa’oa i roto i tōna fare mo’a.

Mai tāua taime ra, ’ua ha’amaita’ihia māua o tā’u tāne i te hō’ē tamaiti ’e e toru tamari’i fa’a’amu. Terā rā, e ’ore roa e mo’ehia ia māua ’o Alicie. Maoti te mau ’ōro’a o te hiero, e vai tā māua tamāhine i roto i tō māua ’utuāfare e a muri noa atu.

’Ia fārerei ana’e au i te hō’ē ta’ata tei mo’e te hō’ē tamari’i, e māuiui ato’a vau e o rātou. Terā rā, ’ua ’ite ato’a vau ē, e ’ere teie māuiui te hōpe’ara’a. Nā roto i te mo’era’a o Alicie, ’e te fāri’ira’a i te tahi atu mau tāmatara’a, ’ua ’ite au ē, tei ’ō nei te Atua no’u. Ia ha’aparuparu vau ’aore rā, ’ia amuamu ana’e au nō ni’a i te tahi mau mea, ’ua ’ite au ē, tei reira te Atua i te mau taime ato’a.

’Ua ’ite au ē, e ’ite fa’ahou vau ia Alicie, ’e e tāmau noa te parau mau i te fa’a’ī ia māua o tā’u tāne i te ’oa’oa.◼