2020
’A ti’a i ni’a i te papa o te heheura’a
’Ātopa 2020


’A ti’a i ni’a i te Papa o te Heheura’a

Nō roto mai i te hō’ē a’ora’a, « E vai ’e a muri noa atu », tei vauvauhia i roto i te hō’ē purera’a tei tupu i Brigham Young University i te 22 nō Tēnuare 2019.

Nā roto i te tā’amu-ra’a-hia i ni’a i te papa o te heheura’a, e ’itehia ia tātou te mau pāhonora’a i te mau uira’a faufa’a rahi a’e.

Hōho’a
man standing on mountain surrounded by people yelling

Fa’ahōho’ara’a nā Michal Dziekan

’Ei tuha’a nō te hō’ē o tā’u fa’auera’a ’ohipa ’ei hui Mana Fa’atere rahi tau matahiti i ma’iri a’e nei, ’ua tai’o vau e rave rahi mau parau fa’ahapara’a i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a nei, i te peropheta Iosepha Semita, i te Buka a Moromona ’e i te mau ’ohipa o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai. Mai te taime a tauihia ai taua fa’auera’a ’ohipa ra, ’aita vau i ho’i fa’ahou e ta’aviri i roto i te reira vari paruparu.

’Ia tai’o vau i taua mau parau ra, e vai noa mai te hō’ē huru tapitapi i ni’a iā’u, ’e i te hō’ē mahana, ’ua fa’auru mai taua huru ha’apoiri ra iā’u ’ia pāpa’i i tē tahi pāhonora’a iti i tāua mau ti’aorora’a pāto’i. Tē hina’aro nei au e fa’a’ite atu i tē tahi o te mau mana’o tā’u i pāpa’i i taua mahana ra, ’e noa atu ē, ’ua riro te mau mea tā’u i pāpa’i ’ei maita’i nō’u, maita’i pa’i, e tauturu ato’a te reira ia ’outou.

E ti’a ānei tātou ’e a muri noa atu ?

’Ua parau te peropheta Daniela ē, ’ia tae i te anotau hope’a, « e fa’atupu te Atua o te ra’i ra i te hō’ē bāsileia o tē ’ore roa ïa e mou, e hope roa ho’i taua mau bāsileia ra i te pararī ’e e pau, e vai terā e a muri noa atu » (Daniela 2:44).

Te bāsileia o te Atua, ’o te ’Ēkālesia ïa a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a nei. E « vai terā e a muri noa atu ». Teie te uira’a, e vai ānei ’outou ’e o vau ’aore rā, « E haere ato’a ānei [tātou] » ?(Ioane 6:67). E mai te mea e haere tātou, e haere ti’a ïa tātou i hea ?

Hōho’a
wolf in sheeps clothing

E tāpa’o te haavarevare nō tō tātou anotau

’A fa’ata’a mai ai te Fatu i te mau tāpa’o nō tōna taera’a mai ’e nō te hope’a o te ao nei, ’ua fa’ahiti ’oia e rave rahi mau mea, mai te mau tama’i ’e te mau aroaro tama’i, te ’arora’a te mau nūna’a i tē tahi mau nūna’a, te o’e, te ma’i pe’e, te mau ’āueuera’a fenua, ’e e rave rahi atu ā mau tāpa’o, e tae ato’a atu i teie : « i taua mau mahana [teie mahana] e mau Mesia ha’avare atoa ho’i te ti’a mai i ni’a, ’e te mau peropheta ha’avare, ’e e fa’a’ite mai i te mau tāpa’o rarahi ’e te mau mea māere, ahiri e ti’a, e vare te feiā mā’itihia, ’oia te feiā i mā’itihia mai te au i te fafau ra » (Iosepha Semita—Mataio 1:22 ; ’a hi’o ato’a Mataio 24:24).

’Aita vau i pāpū i te mau mea ato’a tā teie parau e parau nei « ahiri e ti’a, e vare te feiā mā’itihia », terā rā, te mana’o nei au ē, te aura’a, ’oia ho’i, e tāmatahia te mau ta’ata ato’a i tō tātou nei anotau.

E rave rahi o tē ha’avare, ’e e mea ’ā’ano te faito o te ha’avarera’a. I te hō’ē pae e farerei tātou i te mau ta’ata e ’aro nei i te fa’aho’ira’a mai, i te peropheta Iosepha Semita, ’e i te Buka a Moromona. I muri iho e ’ite tātou i te ta’ata o tē ti’aturi i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai, terā rā, e parau rātou ē, e mea hape te ’Ēkālesia ’e ’ua hahi te haere’a. Te parau ra te tahi pae ē, te ti’aturi nei rātou i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai, ’ua ’ino’ino rā rātou i te hō’ē ha’api’ira’a tumu ’aita e tū’ati i te mau peu tauiui noa o tō tātou anotau. Te tahi pae, ma te mana ’ore, tē parau nei rātou ē, ’ua ’ite rātou i te mau ’ōrama, te mau moemoeā, ’e te mau fārereira’a nō te fa’a’āfaro i te pahī, nō te arata’i ia tātou i te hō’ē ’ē’a teitei a’e, ’aore rā, nō te fa’aineine i te ’Ēkālesia nō te hope’a o te ao nei. ’Ua ha’avarehia vetahi’ē nā te mau vārua ha’avare.

I te tahi a’e pae o te fāito, tei roto ïa tātou i te ao o te mau fa’a’areareara’a. ’Aitā i ’itehia a’e nei te rahira’a ha’amāramaramara’a mai teie te huru, te parau hape ; te mau tao’a, te mau tauiha’a, ’e te mau ha’uti ; ’e te mau mā’itira’a, te mau vāhi e haere, ’e te mau ’ohipa e hi’o ’e e rave nō te fa’a’ī i te taime ’e i te hi’ora’a i te vāhi ’ē atu i te mau mea faufa’a a’e. ’E pauroa teie mau mea, ’e hau atu ā, te ueuehia nei ïa nā te ao ato’a nei nā te rāve’a ha’apararera’a uira. E tau ha’avare teie.

E mea faufa’a te ’ite

Nā roto i te parau mau e ti’a ai ia tātou ’ia hi’o ma te māramarama nō te mea, « ’O te ite ïa i te mau mea i tō rātou huru mau, mai te au i tei vai ’ē na, ’e mai te au ho’i i tē vai a muri atu » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93:24). E mea faufa’a te ’ite nō te ape i te ha’avare, nō te ’ite i rotopū i te parau mau ’e te hape, ’e no te ’ite pāpū ’e nō te rēni i te hō’ē haere’a i roto i te mau fifi o tō tātou nei anotau.

’Ua parau te peropheta Iosepha Semita : « E mea tītauhia te ’ite nō te orara’a ’e te atuara’a. Te ’ite, e heheura’a ïa. Fa’aro’o… I teie taviri rahi : te ’ite o te mana ïa o te Atua nō te fa’aorara’a ».1

Te parau nei te ta’ata ē, « E ti’a ia ’outou ’ia ha’apa’o i tō ’outou ti’aturira’a ». Noa atu ē, e parau mau, e’ita ’outou e hau atu i te maita’i i tā ’outou i ’ite. Te rahira’a o tātou tē rave nei tātou ’ia au i tō tātou mau ti’aturira’a, terā hoa rā tā tātou e mana’o ra ē, e maita’i nō tātou iho. Te fifi maori rā, te hape nei tātou i te tahi taime.

Tē ti’aturi nei te tahi mau ta’ata i te Atua ’e e mea ’ino te mau hōho’a faufau, noa atu rā i te reira, te tāmau noa nei i te pata i ni’a i te hō’ē tahua natirara o te mau hōho’a faufau, ma te ti’aturi hape ē, e mea ’oa’oa a’e ratou ’ia nā reira ana’e rātou aore rā, e’ita tā rātou e nehenehe ’eiaha e pata ’aore rā, ’aita rātou e hāmani ’ino ra i te tahi atu ta’ata. ’Ua hape roa rātou.

Tē ti’aturi nei te tahi atu pae ē, e mea ’ino ’ia ha’avare, noa atu rā i te reira, tē ha’avare nei rātou i te tahi taime, ma te ti’aturi hape ē, e mea tano a’e nō rātou ’eiaha ’ia ’itehia te parau mau. ’Ua hape roa rātou.

E nehenehe te hō’ē ta’ata e ti’aturi ’e e ’ite ē, o Iesu te Mesia, e tāmau noa rā i te huna iāna, ’eiaha hō’ē noa taime, e toru rā taime, nō te ti’aturira’a hape ē, e mea maita’i a’e nōna ’ia tāmarūhia te naho’a ta’ata. E ’ere o Petero i te ta’ata ’ino. ’Aita ato’a vau i pāpū ē, e ta’ata paruparu anei ’oia. ‘Ua hape roa ’oia. (’A hi’o Mataio 26:34, 69–75).

’Ia rave ana’e tātou i te ’ohipa ’ino, e feruri paha tātou ē, e mea ’ino tātou, te ti’ara’a mau rā, ’ua hape roa tātou. Te tītaura’a, e ’ere ïa te fa’a’īra’a i te ’āpo’o i rōpū i tā tātou mau ’ohipa ’e tō tātou mau ti’aturira’a ; o te fa’a’īra’a rā i te ārea i rōpū i tō tātou mau ti’aturira’a ’e te parau mau.

Nāhea tātou ’ia fa’a’ī i taua ’āpo’o ra ? Nāhea tātou ’ia ape i te ha’avare ?

Hōho’a
man walking up steps

Te mau uira’a faufa’a ’e te mau uira’a iti a’e te faufa’a

Tē vai ra te mau uira’a faufa’a ’e te vai ra te mau uira’a iti a’e te faufa’a. Ha’amata nā roto i te pāhonora’a i te mau uira’a faufa’a nā mua. Te mau uira’a faufa’a te mea faufa’a a’e. Tē vai nei te tahi noa mau uira’a faufa’a. E fa’a’ite atu vau e maha :

  1. Tē vai ra ānei hō’ē Atua ’ei Metua nō tātou ?

  2. E tamaiti ānei Iesu Mesia nā te Atua, te Fa’aora o te ao nei ?

  3. ’Ua riro ānei Iosepha Semita ’ei peropheta ?

  4. Te ’Ēkālesia ānei a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a nei te bāsileia o te Atua i ni’a i te fenua nei ?

I te tahi a’e pae, ’aita e hōpe’ara’a tō te mau uira’a iti a’e te faufa’a. O te mau uira’a ïa nō ni’a i te ’ā’amu o te ’Ēkālesia, te fa’aipoipora’a vahine rau, te mau ta’ata nō te tupuna afirita ’e te autahu’ara’a, te mau vahine ’e te autahu’ara’a, te ’īritira’a o te Buka a Moromona, te Buka Poe Tao’a Rahi, ADN ’e te Buka a Moromona, te fa’aipoipora’a māhū, te mau ’ā’amu rau nō te ’ōrama mātāmua, ’e te vai atu ra.

Mai te mea e pāhono ’outou i te mau uira’a faufa’a, e pāhono ato’a-hia te mau uira’a iti a’e te faufa’a, ’aore rā, e mohimohi te aura’a o te reira mau uira’a. ’A pāhono i te mau uira’a faufa’a, i reira e ti’a ai ia ’outou ’ia ha’a i ni’a i te mau mea tā ’outou e hāro’aro’a ’e tā ’outou e ’ore e hāro’aro’a, ’e i ni’a i te mau mea tā ’outou e fāri’i ’e te mau mea tā ’outou e ’ore e fāri’i ma te ’ore e haere i rāpae.

Te mau rāve’a hanahana nō te ha’api’i mai

Tē vai nei te mau rāve’a rau nō te ha’api’i mai, tae noa atu i te mau rāve’a nō te ’ite ihi, nō te tuatāpapa, nō te hiva tahu’a ’e nō te ra’i mai. E mea tītauhia nā rāve’a e maha nō te ’ite i te parau mau. Hō’ē ā huru ha’amatara’a tō te reira mau rāve’a ato’a : nā roto i te hō’ē uira’a. E mea faufa’a te mau uira’a, te mau uira’a tumu hoa rā.

I roto i te rāve’a hanahana nō te ha’api’i mai, te vai ra te mau tuha’a o te tahi atu mau rāve’a ha’api’ira’a, terā rā, i te pae hope’a, e upo’oti’a taua rāve’a ra i ni’a i te tahi atu mau huru ha’api’ira’a nā roto i te fa’a’ohipara’a i te mau mana o te ra’i. I te pae hope’a, nā te Vārua o te Atua e heheu mai i te mau mea a te Atua, ’oia ho’i, e reo iti marū. ’Ua parau te Fatu, « E horo’a atu te Atua ia ’outou i te ’ite nā roto i tōna Vārua Mo’a, oia ïa, nā roto i te horo’a-parau-’ore-hia nā te Vārua Maita’i » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 121:26).

’Ua ha’api’i te ’āpōsetolo Paulo ē, e’ita tātou e ’ite i te mau mea a te Atua maori rā nā roto i te Vārua o te Atua (a hi’o 1 Korinetia 2:9–11 ; ’a hi’o ato’a ’Īritira’a a Iosepha Semita, 1 Korinetia 2:11). ’Ua parau ’oia, « E ’ore rā te ta’ata e ha’apa’o i tā te tino ra e fāri’i mai i tā te Vārua o te Atua ra : e mea ma’ama’a ïa iāna ra ». Te ’ite nei tātou i te reira i te mau mahana ato’a. Te parau fa’ahou ra o Paulo, « E ’ore ho’i ’oia e ’ite i te reira, nō te mea, i ’imihia te reira e te Vārua » (1 Korinetia 2:14).

I roto i te mau fifi ato’a tā ’outou e fa’aruru i roto i te orara’a, hō’ē tei hau roa atu i te tā’āto’ara’a, ’e o te reira ïa tei māramarama-’ore-roa-hia a’e. Te huru orara’a ’ino roa a’e o te ta’ata nei, e ’ere te veve, te ma’i, te vai-otahi-ra’a, te hāmani-’ino-ra’a, ’aore rā, te tama’i— noa atu te ri’ari’a o te reira mau huru orara’a. Te huru orara’a ’ino roa a’e o te ta’ata nei, o te huru orara’a ïa i mātarohia : o te pohera’a ïa i te pae vārua. O te ta’a-’ē-ra’a ïa i te ’aro o te Atua, ’e i roto i teie orara’a, tōna ’aro o tōna ïa Vārua ’aore rā, tōna mana.

I te tahi a’e pae, te huru orara’a maita’i roa a’e o te ta’ata nei e ’ere te tao’a, te ro’o, te ti’ara’a teitei, te tino maita’i, te hanahana o te ta’ata, te pārurura’a, ’aore rā, te mau nota maita’i. Te huru orara’a maita’i roa a’e o te ta’ata nei o te maura’a ïa i te mana o te ra’i. O te fānau-fa’ahoura’a ïa, te fāri’ira’a i te hōro’a ’e te auhoara’a o te Vārua Maita’i, ’oia te puna o te ’ite, te heheura’a, te pūai, te ateate, te here, te ’oa’oa, te hau, te tīa’ira’a, te ti’aturi, te fa’aro’o, ’e fātata te tahi atu mau huru mea maita’i ato’a.

’Ua parau Iesu ē, « Nā te Fa’aa’o rā , nā te Vārua Maita’i ra… e ha’api’i mai ia ’outou i te mau mea ato’a » (Ioane 14:26). Nā roto i tōna mana « e ’ite ai tātou i te parau mau i te mau mea ato’a ra » (Moroni 10:5). « Nā te reira e fa’a’ite ia [tātou] i te mau mea ato’a tā [tātou] e rave » 2 Nephi 32:5). O te « pape ora » o tē piha’a e tae noa atu i te ora mure ’ore ra (Ioane 7:38 ; hi’o ato’a te ’īrava 37).

’Aufau i te ho’o tei tītauhia ia ’outou ’ia ’aufau, ’a amo i te hōpoi’a tei tītauhia ia ’outou ’ia amo, ’e ’a rave i te tusia tei tītauhia ia ’outou ’ia rave nō te fāri’i ’e nō te tāpe’a i roto i tō ’outou orara’a i te vārua ’e te mana o te Vārua Maita’i. Te mau mea maita’i ato’a, tei te huru ïa o te fāri’ira’a ’e te tāpe’ara’a i te mana o te Vārua Maita’i i roto i tō ’outou orara’a.

Hōho’a
man surrounded by question marks

« O tē ’ore e fa’ateitei »

Nō reira, e aha te ’oto tā’u i fāri’i e rave rahi matahiti i ma’iri a’e nei ’a tai’o ai au i te mau parau pāto’ito’i ? E parau te tahi pae ē, te pe’ape’a, o te hotu ïa o te hō’ē ti’aturira’a paetahi, ’oia ho’i, te hina’aro ’ia mā’iti noa i te mau mea e tū’ati i tō tātou mau ’itera’a ’e tō tātou mau ti’aturira’a. Te ferurira’a ē, e mea hape te mau mea ato’a tā tātou i ti’aturi ’e i ha’api’i mai, ’e mai te mea hoa rā ē, ’aita e mea maita’i atu nō te mono i te reira, e ferurira’a pōiri ïa ’e te mata’u ri’i.

Terā rā, e mea ta’a ’ē te ’oto tā’u i fāri’i i te fa’aro’ora’a i te reo pōiri nō te pāto’i ia Iosepha Semita, te peropheta, ’e i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’Ēkālesia ’a Iesu Mesia. Taua ’oto ra ’e ’ere i te ti’aturira’a paetahi, ’e e ’ere te mata’u i te vaira’a i roto i te hape. ’O te ma’irira’a rā o te Varua o te Atua. ’O te huru ïa o te ta’ata nei ’ia « vaiihohia atu ’oia iāna iho ra » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 121:38). ’O te ’oto ïa ’o te pōiri ’e te « ha’apouri o te mana’o » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 9:9 ; hi’o ato’a i te ’īrava 8).

’Ua parau te Fatu ē :

« ’O tei ’ore i ha’amaita’i ra e ’ere ïa i tā te Atua, ’e e mea pouri te reira.

« ’O tei nō ’ō mai na i te Atua ra e māramarama ïa ; ’e ’o ’oia ’o te fāri’i i te māramarama, ’e e tāmau noa ho’i i tā te Atua ra, e fāri’i mai ā ’oia i te māramarama ; ’e e tupu te māramarama i te ’ana’anara’a ’ē tae noa atu i te mahana mau ra » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 50:23-24

E mono te heheura’a nō ’ō mai i te Vārua o te Atua i te ti’aturira’a pae tahi nō te mea ’aita te reira i ha’amauhia i ni’a noa i te mau ha’apāpūra’a. ’Ua ’imi au, i te roara’a o tō’u orara’a, ’ia fa’aro’o i te parau ’a te Fatu, ’e i te ha’api’ira’a ’ia ’ite ’e ’ia pe’e i te Vārua o te Atua. Te vārua tei ’āpitihia i te mau reo pouri o tei fa’ahuehue i te peropheta Iosepha Semita, te Buka a Moromona, ’e te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai, ’e ’ere ïa i te vārua o te māramarama, o te ’ite ’e o te parau mau. Aita vau i ite rahi, ’ua ’ite rā vau i te reo o te Fatu, ’e tōna reo, ’aita ïa tō roto i taua pupu hīmene pouri ra.

Ma te ta’a ’ē rahi i te oto ’e i te mata’u māere o te mana’o o tē parare ra i roto i te vari paruparu o te fē’a’a, o te vārua ïa o te māramarama, o te ’ite, o te hau, ’e o te parau mau, o tē ’āmui atu i roto i te mau ’ohipa i tupu, ’e i te ha’api’ira’a tumu hanahana o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai, te mau pāpa’ira’a mo’a hoa rā tei heheuhia mai i tō te ao nei nā roto i te peropheta Iosepha Semita. ’A tai’o noa a’e i te reira ’e ’a ui ia ’outou iho ’e i te Atua ē, e mau parau ha’avare ānei te reira, e mau parau tāviri ānei, ’e e mau parau moemoeā ānei, ’aore rā, e mau parau mau ānei.

E’ita ’outou e nehenehe e ha’api’i mai i te parau mau nā roto i te fa’a’orera’a te tahi i muri i te tahi.

Tē mata’u nei te tahi pae ē, e ’ere paha te ’Ēkālesia i te ’Ēkālesia mau, nō reira, tē pau nei tō rātou taime i te rāterera’a nā roto i te vari paruparu o te mau uira’a faufa’a iti a’e. Te tāmata nei rātou i te ha’api’i mai i te parau mau nā roto i te fa’a’orera’a te tahi i muri i te tahi, ma te tāmata i te fa’a’ore i te mau mana’o fē’a’a. E mana’o hape te reira. E’ita roa atu e haere.

Tē vai ra te mau tītaura’a ’e te mau mana’o hope ’ore nō te pāto’i i te parau mau. I te mau taime ato’a e ’imi ’outou i te hō’ē pāhonora’a i te hō’ē fa’a’itera’a pāto’i, ’e ’a hi’o ai ’outou i ni’a, tē hi’o maira ïa te tahi ia ’outou. ’Aita vau e parau nei ē, e tu’u i tō ’outou upo’o i roto i te one, te parau nei rā vau ē, i roto i te roara’a o tō ’outou orara’a, e nehenehe ’outou e ’imi tu’utu’u ’ore i te pāhonora’a i te mau fa’a’itera’a pāto’i i te ’Ēkālesia, ’e ’aita roa e ’itehia ia ’outou te mau parau mau faufa’a a’e.

E’ita te mau pāhonora’a i te mau uira’a tumu e ’itehia nā roto i te pahonora’a i te mau uira’a faufa’a iti. Tē vai nei te mau pāhonora’a i te uira’a faufa’a iti, e’ita rā ’outou e nehenehe e ha’apāpū i te hō’ē parau tano nā roto i te ’orera’a e ha’apāpū i te parau tano ’ore. E’ita ’outou e nehenehe e fa’a’ite pāpū ē, e parau mau te ’Ēkālesia nā roto i te ’orera’a e ha’apāpū i te mau parau pāto’ira’a i te reira. E ravera’a ’ino te reira. I te pae hope’a, e ti’a ’ia vai te hō’ē ha’apāpūra’a, ’e nā roto i te mau mea ’a te Atua, e tae mai te mau parau ha’apāpūra’a nā roto i te heheura’a mai roto mai i te vārua ’e te mana o te Vārua Maita’i.

Ui atura Iesu i tāna mau pipi :

« ’O vai rā vau i tā ’outou na paraura’a ?

« Ua parau maira Simona Petero, nā ō atu ra, ’o te Mesia ’oe, te Tamaiti a te Atua ora ra.

« Ua parau atu ra Iesu ia’na, na ô atu ra, e ao tō ’oe, e Simona Bare-iona : e ’ere tā te ta’ata i fa’a’ite mai ia ’oe i te reira, nā tā’u Metua rā i te ao ra.

« … ’O Petero ’oe, ’e i ni’a i teie nei papa e patu ai au i tā’u Ekalesia ; e e ’ore roa ïa e noa’a i te uputa o hade » (Mataio 16:15–18 ; ’a hi’o ato’a i te mau ’īrava 13–14).

’Ua niuhia te Ekalesia a Iesu Mesia i ni’a i te papa o te heheura’a, ’e e ’ore roa ïa e noa’a i te ’ūputa o hade. ’Outou ’e o vau nei te ’Ēkālesia. E ti’a ia tātou ’ia niuhia i ni’a i te papa o te heheura’a, ’e noa atu ē, ’aita tātou i ’ite i te pāhonora’a i te mau uira’a ato’a, e ti’a ia tātou ’ia ’ite i te mau pāhonora’a i te mau uira’a tumu. Mai te mea e nā reira tātou, e ’ore roa ïa tātou e noa’a i te ’ūputa o hade, ’e e ti’a noa tātou e ’a muri noa atu.

Hōho’a
man holding up candle

’A ti’a i ni’a i te papa o te heheura’a

Tē vai ra hō’ē Atua i roto i te ra’i, ’oia tō tātou Metua mure ’ore. O Iesu Mesia te tamaiti ’a te Atua, te Fa’aora nō te ao nei. ’Ua riro o Iosepha Semita ’ei peropheta nā te Atua tei ha’amau i te niu nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te bāsileia o te Atua. ’O te bāsileia o te Atua i ni’a i te fenua nei Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a Nei. ’Ua ’ite au i te reira nā roto i tā’u ’ohipa—te tā’āto’ara’a o te reira. ’Ua ’ite au i te reira nā roto i te ha’apāpūra’a, ’e e mea pāpū mau te ha’apāpūra’a. ’Ua ’ite au i te reira nā roto i te tuatāpapara’a. ’E te mea pāpū roa atu, ’ua ’ite au i te reira nā roto i te vārua ’e te mana o te Vārua Maita’i.

’E nā roto i te reira, ’ua ’ite au i te mau mea ato’a e tītauhia iā’u nō te ’ite ’ia ti’a e ’a muri noa atu. E mata na tātou i te ti’a i ni’a i te papa o te heheura’a, i mua hoa rā i te mau uira’a tumu. Mai te mea e nā reira tātou, e ti’a ïa tātou e ’a muri noa atu, ’e e ’ore roa e haere ’ē atu.

Fa’ata’ara’a

  1. Te mau ha’api’ira’a ’a te mau peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita (2007), 265.