2007
Te hoê iteraa papû a te mau peropheta
Atopa 2007


Te hoê iteraa papû a te mau peropheta

Hōho’a

I te 12raa o to’u matahiti, ua faahaere atu vau i te mau misionare i to‘u nei utuafare. Ua farerei au ia ratou i ni‘a i te poromu, e ua hoa roa matou. Te tauturu ra ratou i te Ekalesia ia patu i te hoê fare pureraa i to‘u nei oire i Berezilia, e ua ani mai ratou ia‘u ia tauturu ia ratou, o te mea ïa ta‘u i haamata i te rave i te mau taime e vata ai vau. Aita roa’tu vau i faaroo noa‘e i te parau no te feia apî tane o te ma‘iti i te horo‘a i to ratou taime no te patu i te hoê fare pureraa.

No to‘u faahiahia ia ratou i faaoti ai au i te faafarerei ia raua i to‘u na metua, e ua ani matou ia raua ia haere mai i to matou nei fare. Ua horo‘a te mau misionare i te haapiiraa matamua i to matou nei utuafare. Aita matou i puhipuhi a‘e nei i te avaava, no reira ua haapa‘o a‘ena to matou utuafare i taua tuhaa ra o te parau paari, e ua faatere matou i te pureraa pô utuafare i te mau pô atoa i roto i to matou nei utuafare. Aita matou i pii i te reira ei pureraa pô utuafare, o te reira ra ïa te mea ta matou e rave ra. E mau katolika matou, e te haere tamau nei matou i ta matou pureraa, no reira ua parau to‘u metua tane ia ratou e e mea maitai roa matou i roto i ta matou haapa‘oraa faaroo.

Ua faaru‘e mai te mau misionare, ua papa‘i râ raua no ni‘a i to matou utuafarre i roto i te buka area e vai nei i roto i te fare misionare, e i to raua mana‘oraa e amui atu matou i te Ekalesia.

Haapiiraa no ni‘a i te mau utuafare mure ore.

Hoê ahuru matahiti i muri mai, te ora ra vau i roto i te tahi atu oire a tae mai ai te mau misionare apî i te vahi i reira to‘u utuafare i te faaearaa. Aita hoê noa‘e taata ta raua no te haapii e ua faaoti a‘era raua i te hi‘o i roto i te buka area. Ua ite ratou i te i‘oa o to‘u na metua e ua faaoti ihora i te haere e farerei. Ua pure te mau misionare hou a haere ai raua, e ua faaurû te Fatu ia raua. Noa’tu to’na faaea haapa‘o maitai-noa-raa i roto i ta’na haapa‘oraa faaroo, te vai ra ta to‘u metua tane uiraa. Aita i nehenehe ia’na ia ti‘aturi e i muri a‘e i te poheraa eita ta’na vahine e riro faahou ei vahine na’na. Ua ite oia e mea ti‘a ia tamau noa te mau taamuraa utuafare i muri a‘e i te poheraa. Ua ani oia i te mau orometua no te mau ekalesia huru rau no ni‘a i te reira, e ua parau te mau taata atoa ia’na, « aita, i muri a‘e i te poheraa e riro mai ïa ta oe vahine faaipoipo ei tuahine no oe, e ta oe tamaiti e riro ïa mai te hoê taea‘e no oe ».

I to teie mau misionare patotoraa i te uputa fare o to‘u na metua, ua iriti a‘era to‘u metua tane i te opani e parau a‘era ia raua e ua faaroo a‘ena oia i ta ratou parau poro‘i e aita oia i anaanatae i te reira. Ua parau râ te mau misionare, « e parau poro‘i ê atu â ta matou na oe. Ua ite anei oe e e nehenehe to oe utuafare e vai amui e a muri noa’tu? » Ua faauru taua mau parau ia’na. Ua ani to‘u metua tane ia raua ia tomo mai e ia haapii ia’na. Ma te arata‘ihia e te Varua, ua parau te mau misionare i to‘u utuafare i te parau no ni‘a i te faaipoiporaa mure ore e te mau utuafare mure ore. Na teie omuaraa i te evanelia, ua tamau to‘u utuafare i te farerei i te mau misionare e tae noa’tu ua noaa ia ratou te hoê iteraa papû e ua faaoti ratou ia bapetizohia e ia haamauhia.

Noaaraa i to‘u iteraa papû

E pae matahiti i muri mai – e 27 matahiti to‘u i te reira taime – ua ho‘i mai au i te fare o to‘u metua tane no te hoê taime. E faatere misioni paroita to‘u metua tane, e te haapii ra te mau misionare vahine i te tahi ê atu taata i roto i to‘u utuafare. Ua faroo vau ia raua i te haapiiraa no ni‘a i te Buka a Moromona e ia Iosepha Semita, e ua faaoti a‘era vau ia pure no ni‘a i te reira. E mea papû roa i roto i to‘u feruriraa e mai te mea e peropheta o Iosepha Semita, e parau mau ïa te Buka a Moromona e e parau mau te Ekalesia.

Ua haamata vau i taua pô ra i te tai‘o i te aamu no Iosepha Semita e no ta’na orama i roto i te uru raau mo‘a. I muri iho ua faaea vau, e ua pure au i te Fatu. Ua faaea vau i te taato‘araa no te aru‘i mai teie te huru, tai‘oraa e te pureraa no ni‘a i te paratarafa tata‘itahi. Ua noaa ia‘u e 14 hora. Ua tupu te tahi mea i ni‘a ia‘u a haamata ai au i te feruri hohonu. E au ra tei roto vau i te uru raau e o Iosepha. Ua riro te reira ei ohipa papû maitai e te mau. E au ra ua nehenehe ia‘u ia ite eaha te tupu ra. I to‘u faaotiraa i te pure i te po‘ipo‘i a‘e, ua ite au e e peropheta o Iosepha Semita.

Ua haere oioi atura vau no te imi i te mau misionare. I te avatea, i to te mau misionare vahine ho‘iraa mai i te fare no te tamaa, te parahi ra vau i mua i to raua uputa no te tia‘iraa ia raua. Ua ani au ia raua ia haapii mai ia‘u te mau haapiiraa. I muri a‘e i to raua haapiiraa ia‘u na haapiiraa e hitu i roto i te hoê tau poto, ua bapetizo e ua haamauhia vau i roto i te Ekalesia.

Peeraa i te peropheta

Fatata hoê ava‘e i muri a‘e i to‘u amuiraa’tu i te Ekalesia, ua farerei vau i ta‘u vahine faaipoipo, Magareth, e hoê matahiti i muri mai ua faaipoipohia maua. A faahoa ai maua, ua parau vau ia’na e no te mea ua ite au e e peropheta o Iosepha Semita, ua hinaaro vau i te haamau i to maua utuafare i ni‘a i te mau parau e te mau haapiiraa a te mau peropheta. Ei hi‘oraa, o te peresideni Spencer W. Kimball (1895-1985) te peropheta i taua taime ra, e ua a‘o oia i te mau melo no te Ekalesia ia faaea i rapae au i te mau tarahu. Fatata i roto i te area e 29 matahiti to maua faaipoiporaa, aita roa‘e ta‘u vahine faaipoipo e vau nei i aufau noa‘e i te hoê toata tarahu. Aita roa’tu.

Mai te taime i noaa ai ia‘u te hoê iteraa papû no Iosepha Semita, ua haapa‘o maitai au i te mau parau atoa a te Peresideniraa Matamua e a te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, e ua faaohipa vau i te mea ta ratou i haapii. No to‘u iteraa e e peropheta o Iosepha Semita, aita roa vau i fifi i te pee i te mau taea‘e. E nehenehe ta ratou e ani ia‘u ia rave i te mau huru mea atoa, e rave ïa vau no te mea e mau peropheta, e mau hi‘o e e mau heheu parau ratou.

Mai te mea e tutava outou ia noaa te hoê iteraa papû no te mau peropheta, e puaihia ïa outou. Tera te hoê o te mau taviri no te oaoa. Ia faaroo ana‘e outou i te mau peropheta e ia rave ana‘e outou i te mea ta ratou e a‘o mai ia rave, e oaoa ïa outou no to outou haapa‘oraa i ta ratou faaue.