2007
Tautururaa i te feia e fifi nei i te faahinaaroraa i to to’na iho apeniraa
Atopa 2007


Tautururaa i te feia e fifi nei i te faahinaaroraa i to to’na iho apeniraa

Hōho’a

Ua parahi te hoê taure‘are‘a tane mata ataata i roto i te piti ahuru matahiti te paari i tera’tu pae iau. E mata ataata to’na, noa’tu e aita oia i ataata pinepine i roto i ta maua tau‘araa parau. Te mea o ta to’u mata i haru rahi mai o te mauiui ïa i roto i to’na na mata.

« Aita vau i ite mai te mea e ti‘a ia‘u ia vai noa ei melo no te Ekalesia », ua parau mai ra oia. « E ere vau i te mea parau-ti‘a i to‘u feruriraa ».

« No te aha i ore ai oe i riro ei taata parau-ti‘a? » ua ui atura vau.

« E mea au na‘u te tane ».

Te mana‘o nei au e ua mana‘o oia e e maere au. Aita. « E…? » ani ihora vau.

Ua nehenehe ia‘u ia ite te toparaa o te hau i roto i to’na hoho‘a mata a ite ai oia i to‘u mana‘o aroha tamau. « Aita vau e hinaaro i te mau vahine. Ua hinaaro vau i te mau tane. Ua tamata vau i te tau‘a ore i teie mau hinaaro aore râ ia taui i te reira, tera râ… »

Ua oto ihora oia. « No te aha râ vau e na reira ai? E mea puai mau teie mau hinaaro ».

Ua faaea a‘era vau, e ua parau ihora i muri iho, « ua hinaaro vau i te tahi atu â haamaramaramaraa hou a parau atu ai au i to‘u mana‘o ia oe. Ua ite oe, e ere te faahinaaroraa i te tahi atu taata i te hara, te raveraa râ i taua mau hinaaroraa ra ua riro ïa ei hara – mai te reira atoa te mau hinaaroraa o te hoê tane i te hoê vahine. Te ofati ra anei oe i te ture no te viivii-ore? »

Ua tairiiri a‘era oia i to’na upoo. « Aita, aita vau i ofati ».

Ua tupu a‘era te hau i roto ia‘u. « Mauruuru no to oe hinaaroraa ia tatara i teie fifi », ta‘u ïa parau. « Titauhia te puai no te faaite e te faatura nei au ia oe no to oe tape‘a-mâ-noa-raa ia oe.

« No te aha teie hinaaaro e vai ai i roto ia oe, aita ïa e nehenehe ia‘u ia pahono atu i taua uiraa ra. E rave rahi paha te mau tumu no te reira, e mea huru ê te reira mau tumu mai te mau taata tei huru ê te tahi e te tahi. Te vai ra te tahi mau mea, e ore roa tatou e maramarama i roto i teie oraraa, mai te au i te tumu no teie mau hinaaro to oe. E ere râ te iteraa i te mea ta oe e ite nei i te mea faufaa rahi roa mai te iteraa e aita oe i ofati i te ture. Mai te mea e ua afaro to oe oraraa e te mau faaueraa, e taata parau-ti‘a ïa oe no te tavini i roto i te Ekalesia, no te fana‘o i te mau haamaitairaa atoa mai te tahi atu mau melo, no te haere i te hiero, e no te farii i te taato‘araa o te mau haamaitairaa no te taraehara a te Faaora ».

Ua parahi ti‘a a‘era oia. Ua parau faahou atu vau, « te haafaufaa ore nei oe ia oe iho i te taime a ite ai oe i to oe huru na roto noa i to oe hinaaroraa i te tane. E ere ana‘e te reira to oe maitai, no reira eiaha e tau‘a rahi roa’tu i te reira. Te mea hau atu i te faufaa e tamaiti oe na te Atua, e te here nei Oia ia oe.

« Te mea hau atu ra, te here nei au ia oe. Te here nei to‘u mau taea‘e i rotopu i te mau Hui Mana Faatere ia oe. Te haamana‘o nei au i te hoê parau ta te peresideni Boyd K. Packer i parau i te feia e hinaaro nei i te tane. Ua parau oia ‘Aita matou e tiahi ia outou, eita e nehenehe ta matou e tiahi ia outou, no te mea e tamaroa e e tamahine outou na te Atua. Eita roa matou e tiahi ia outou, no te mea ua here matou ia outou ».1

Ua aparau maua e 30 minuti e hau atu. No to‘u iteraa eita e nehenehe ia‘u ia riro ei tauturu piri no’na, ua faahaere atu vau ia’na i to’na feia faatere no te autahu‘araa. I muri iho ua faataa ê atu maua. Ua mana‘o vau e ua iteahia ia‘u te hoê ti‘aturiraa i roto i to’na na mata tei ore i itehia na mua’tu. Noa’tu e te vai noa nei â te mau faatafifiraa i mua e ti‘a ia’na ia faaruru – aore râ ia faaoroma‘i noa – ua ite au e e nehenehe ta’na e faaafaro maitai i teie mau fifi.

Ua here te Atua i Ta’na mau tamarii.

A ani ai te hoê melahi ia Nephi i te hoê uiraa no ni‘a i te Atua, ua pahono o Nephi, « ua ite au e te here nei Oia i Ta’na mau tamarii; aita râ i ite i te auraa o te mau mea atoa » (1 Nephi 11:17). Te haapapû atoa nei au e te here nei te Atua i te taato‘araa o Ta’na mau tamarii e te vai nei te mau uiraa e rave rahi, mai teie te huru no ni‘a i te faahinaaroraa te tane i te tane, o te ti‘a ia tia’ihia te pahonoraa i te tau i mua nei, peneia’‘e i roto i te oraraa a muri atu.

Te vahi oto, te ti‘aturi nei te tahi mau taata e tei ia ratou ra te taato‘araa o te mau pahonoraa i teie nei e te faaite hua nei ratou i to ratou mau mana‘o i te mau vahi atoa. Aua‘e râ, aita taua mau taata ra e parau nei na ni‘a i te io‘a o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.

Noa’tu e te ti‘aturi nei au e ua hinaaro mau te mau melo e faaite i to ratou aroha i te mau taata tei huru ê atu ia ratou, no to tatou ra natura taata, i te taime e faaruru ai tatou i te hoê ohipa e aita tatou e maramarama ra i te tumu no te reira, e hinaaro ïa tatou i te faatea mai. No ni‘a ihoa râ i te parau no te faahinaaroraa te tane i te tane. E no te iti o ta tatou haamaramaramaraa no ni‘a i te reira parau tumu, te faaea nei te feia e hinaaro e tauturu i roto i te papû ore rii. No to‘u iho ite ore no ni‘a i teie parau tumu tera râ no to‘u hinaaro ia tauturu, e horo‘a’tu vau i te tahi mau mana‘o no te tauturu i te mau taata te vai nei to ratou mau taata herehia aore râ mau hoa o te faahinaaro nei te tane i te tane e te vahine i te vahine.

Te opuaraa no te oaoa a to tatou Metua

A tahi, ia maramarama maitai tatou no ni‘a i te mea ta te Atua e hinaaro no tatou tata‘itahi. Te hinaaro nei oia e ia farii tatou i te taato‘araa o te mau haamaitairaa no te ora mure ore. Te hinaaro nei Oia e ia riro tatou mai Ia’na ra te huru. No te tauturu ia tatou ia na reira, ua horo‘a mai Oia ia tatou i te hoê faanahoraa. Ua haamauhia teie faanahoraa i ni‘a i te mau parau mau mure ore o te ore roa e tauihia mai te au i te mau peu i taua taime ra.

I ropu mau o teie faanahoraa o te fanauraa ïa i te mau tamarii, te hoê o te mau tumu faufaa rahi i faaru‘e ai o Adamu e Eva i te O i Edene (a hi’o 2 Nephi 2:19-25; Mose 5:10-12). Ua faauehia raua « ia fanau e ia rahi roa » (Mose 2:28), e ua ma‘iti raua i te haapa‘o i taua faaue ra. E ti‘a ia tatou ia pee ia raua na roto i te faaipoiporaa e te horo‘araa i te mau tino tahuti i te mau tamarii varua a te Metua i te Ao ra. No reira, eita te hinaaroraa te tane i te tane e tano i teie faanahoraa.

No te mau tumu e rave rahi, aita te faaipoiporaa e te mau tamarii e noaa oioi noa i te taata atoa. Penei a‘e aita e aniraa no te faaipoiporaa e tae mai. Penei a‘e i muri a‘e i te faaipoiporaa aita e tamarii. Aore râ penei a‘e aita e faahinaaroraa no te tane i te hoê vahine. Noa’tu eaha te tumu, e noaa te mau haamaitairaa rahi roa‘e a te Atua i te taato‘araa o Ta’na mau tamarii mai te mea e mea mâ e e mea haapa‘o ratou.

Na roto i te faaohiparaa i te faaroo, ta ratou iho tautooraa, e te ti‘aturiraa i ni‘a i te mana no te taraehara, e tatara te tahi mau taata i te reira faahinaaroraa i roto i te oraraa tahuti nei e e faaipoipo ratou. Area te tahi atu mau taata, eita paha ratou e matara i taua faahinaaroraa ra i roto i teie nei oraraa.

Ei melo no te Ekalesia, utuafare, e e mau hoa, ua titauhia ia tatou ia ite e te faaruru nei te feia o te faahinaaro nei i taua huru faahinaaroraa i te tahi mau ta‘oti‘araa taa ê no te faaiteraa i to ratou mau mana‘o. A vai noa mai ai taua faahinaaroraa ra, eita e ti‘a ia vai mai te hoê faaiteiteraa tino no taua faahinaaroraa. Eita te hinaaro i te haamahâraa i te tino e faati‘a i te tahi taata ia rave i te ohipa viivii, noa’tu eaha to’na hinaaroraa. E nehenehe taua mau mana‘o e riro ei mau mana‘o puai, eita râ e ti‘a i taua mau mana‘o ra ia rahi atu â i te puai no te faaere i te tahi taata i te ti‘amâraa ia rave i te e‘a maitai.

Na roto i to‘u parauraa i te reira, te haamaramarama atu nei au e eita te mau hinaaroraa, noa’tu to ratou fifi, e faariro i te hoê taata ei taata parau-ti‘a ore. Ua parau te Peresideniraa Matamua, « te vai nei te hoê taa-ê-raa i rotopu i te mau mana‘o e te mau hinaaro viivii e te raveraa i te mau peu taotoraa te tane i te vahine e te tane i te tane ».2 Mai te mea eita outou e rave i te faahemaraa, aita ïa outou i hara.

I te tahi mau taime, e faatupu mai te ite oreraa i taua taa-ê-raa ra i te hepohepo. Te mauiui nei au no te feia o te ore e maramarama e te vai nei te mau haamaitairaa atoa ta te Atua i pûpû i te taata atoa o te haapa‘o i te mau ture i ni‘a i te reira i haamauhia ai taua mau haamaitairaa ra (a hi’o PH&PF 130:20-21). E ore roa e ti‘a i te taata o te ora i te evanelia ia farii i te mana‘o hepohepo. No ŏ mai te ti‘aturi e te hau i te Faaau ra, e te pahonoraa i te mana‘o hepohepo o te titauraa ïa i te Varua Maitai i roto i to tatou mau oraraa.

Te mau rave‘a no te tauturu

E mana‘o na tatou e e melo tatou no te utuafare aore râ e hoa no te taata o te hinaaro nei i te tane o te haere mai ia oe ia tauturuhia oia. Eaha ïa ta outou e parau? Eaha ïa ta outou e rave?

E haamata ïa vau ma te iteraa i te itoito tei afa‘i mai ta outou tamaiti, tamahine, taea‘e aore râ hoa ia outou. E ite ïa vau i te ti‘aturiraa ta teie taata i faaite. Te tau‘aparauraa i te fifi e te tahi taata e ti‘aturihia o te taahiraa maitai matamua ïa no te tatara i te mau mana‘o hepohepo, e e mea faufaa rahi roa ia ravehia teie mau taahiraa matamua na roto i te aau aroha.

I muri iho, mai te mea e metua outou no te hoê tamarii i roohia i teie faahinaaroraa, eiaha e mana‘o e o outou te tumu no taua mau hinaaroraa ra. Eita roa e ti‘a i te hoê taata, e tae noa’tu i te taata i roohia i taua mau mana‘o faahinaaroraa ra, ia tamata i te amo i te faahaparaa. Eita atoa e ti‘a i te hoê taata ia tuu i te faahaparaa i ni‘a i te tahi ê atu taata – e tae noa’tu i te Atua. A haere ma te faaroo, e a tamata i te tauturu i te taata tei herehia e outou ia tatara i teie fifi.

Ia na reira ana‘e outou, ia ite outou e ere te faaipoiporaa i te taviri no te tatara i te mau fifi atoa. E mea hohonu roa te mau faahinaaroraa a te tane no te tane, e eita te tamataraa i te faahepo i te hoê auraa tane e vahine e taui i te reira. E oaoa paatoa tatou ia faaipoipo ana‘e te feia o tei fifi i taua mau hinaaro ra, ia fanau ratou i te mau tamari i, e ia faatupu i te oaoa utuafare. Tera râ ua faatupu te tahi mau tamataraa i te aau oto e te mau utuafare paparari.

E te mea hau roa’tu, ia vai vata noa outou no te paraparau i teie huru taata. Ua riro te aparauraa vata noa i rotopu i te mau metua e te mau tamarii ei faaiteraa papû no te here, e e nehenehe ta te here mau, o te faaite-hua-hia, e taui i te mau auraa utuafare. Eita râ te here no te hoê melo no te utuafare e tae roa i te faati‘araa i te ohipa iino. E farii-poupou-hia ta outou mau tamarii ia faaea mai i roto i to outou utuafare, oia mau, e ti‘araa râ to outou ia ti‘avaru i rapae atu i to outou vahi nohoraa i te mau peu atoa o te faaino i te Varua o te Fatu.

Te ture no te faaapuraa

I muri iho, a hi‘o na i te hoê ture e haapiihia mai i roto i te ohipa faaapuraa. Ua parau te tahi taata e mai te mea e tanu tatou i te huero maitai i roto i te hoê aua faaapu, aita ïa e hinaaro-rahi-hia te moihaa auri no te huri i te repo. Oia atoa, mai te mea e faaî tatou i to tatou mau oraraa i te maa varua, e nehenehe ohie noa ïa ia tatou ia haavî i te mau hiaai. Oia ïa te faatupuraa i te hoê vahi au maitai i roto i to tatou mau utuafare i reira te Varua e ite-rahi-hia’i. I roto i te hoê vahi au maitai e vai mai ïa te haamoriraa tata‘itahi e te haamoriraa amui, te pure, te haapaeraa maa, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, te taviniraa, e te faarooraa i te aparauraa maitai, te pehe, te buka e te tahi atu mau ve‘a.

E haere ti‘a’tu teie huru vahi i te mau ohipa e ravehia i te fare pureraa. Te vai nei te mau mana‘o ri‘ari‘a i roto i te tahi feia e fifi nei i taua mau hinaaroraa ra o tei ore i tatarahia e o tei inoino i te fare pureraa e aita ho‘i i opuahia te faa‘ino‘inoraa. I te tahi atu pae, te ti‘avaru nei te tahi mau melo i rapae au i to ratou reni faahoaraa i te feia e oraraa huru ê to ratou. Ia haaparuparu ana‘e ta tatou mau ohipa aore râ parau i te hoê taata ia rave i te mau maitai atoa no te riroraa ei melo no te Ekalesia, te haamanuïa ore nei ïa tatou ia’na – e te Fatu. E haapuaihia te Ekalesia ia amui ana‘e tatou i te mau melo atoa e ia haapuai ana‘e tatou te tahi e te tahi i roto i te taviniraa e te here (a hi‘o PH&PF84:110)

E faarûhia paha outou i te faaitoito i te taata ta outou e tamata ra i te tauturu ia haere e farerei i te feia faatere no te autahu‘araa tei mau i te mau taviri no te mana‘o tauturu faaûruhia. A na reira, ma te ite e ua ani te Peresideniraa Matamua i te feia faatere no te Ekalesia ia aparau i teie mau mea ma te puhara ore i te reira i te tahi atu taata e na roto i te varua no te here o te Mesia.3

I roto i te rima o te Fatu

Aita i maoro a‘e nei, ua farii au i te hoê rata na te hoê taata i roto i to’na toru ahururaa o to’na matahiti e fifi ra i teie mau hinaaroraa i te tane. E ere ta’na aroraa i te mea ohie, e aita â oia i faaipoipo atura. Ua papa‘i râ oia e, « ua tauturu te Fatu ia‘u ia faaruru i te huru o to‘u nei oraraa i teie mau taime, e te faaitoito nei au i te rave i te mea e maraa ia‘u e ia vaiiho i to‘u oraraa i roto i To’na rima ».

Ua heva vau ma te faahiahia e te faatura i te faaroo e te itoito o taua huru taata ra e ora nei i te hoê tamataraa tei ore roa i faaruruhia e au. Te here nei au ia’na e i te mau tauasini mai ia’na te huru, tane aore râ vahine, o te « aro i te aroraa maitai » (1 Timoteo 6:12). Te pûpû atu nei au i to’na huru i te feia atoa e fifi nei – aore râ o te tauturu nei ia vetahi e fifi nei – i teie faahinaroraa.

TE TAHI ATU TAUTURURAA

No roto mai te tahi o te mau mana‘o e te parau o teie a‘oraa i te hoê buka iti tei faaineinehia e te Peresideniraa Matamua e te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo no te tane e hinaaro nei i te tane e te vahine i te vahine. Ua topahia teie buka Ua here te Atua i Ta’na mau Tamarii (item no. 04824). Mai te mea te vai nei teie buka na roto i to outou iho reo, e nehenehe ta outou e rave mai i te buka i ta outou pû opereraa buka aore râ ia iriti mai i te reira i roto i te www.lds.org/same -gender-attraction.

Te mau nota

  1. « E hiero outou no te Atua », Liahona, Tenuare 2001, 87.

  2. Rata a te Peresideniraa Matamua, 14 no novema 1991.

  3. A hi’o i te rata a te Peresideniraa Matamua , 14 no Novema 1991.