2007
No te Puai o te Taatoaraa : Te hoê tau‘araa parau e te Peresideniraa Rahi o te Feia Apî Tamahine
Atopa 2007


No te Puai o te Taatoaraa : Te hoê tau‘araa parau e te Peresideniraa Rahi o te Feia Apî Tamahine

Te paraparau nei te peresideniraa rahi no te Feia Apî Tamahine – Susan W. Tanner, te peresideni (i ropu); Julie B. Beck, tauturu hoê (te aui); e Elaine S. Dalton, tauturu piti (te atau) – no ni‘a i te mau rave‘a e nehenehe ta te mau metua e te feia faatere e tauturu i te feia apî ia faarahi i to ratou hinaaro e te faaotiraa ia ora i te mau ture no te evanelia. Mai te taime no taua tau‘araa parau ra, ua piihia te tuahine Beck ei peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu, e ua piihia o Mary N. Cook i roto i te peresideniraa rahi no te Feia Apî Tamahine.

Hōho’a
Hōho’a
Hōho’a

Eaha ta te mau metua e te feia faatere e faatumu ia paraparau ana‘e ratou i te feia apî no ni‘a i te mau ture?

Te tuahine Susan W. Tanner : Te vai nei ta matou te peresideniraa te hoê parau tumu : « E nehenehe ta‘u e rave i te mau ohipa paari ». Ua ani mai to matou ti‘a autahu‘araa, Elder John B. Dickson, e ia taui matou i te reira parau tumu ei « ia ite ana‘e vau e o vai au, e nehenehe ïa ta‘u e rave i te mau mea atoa Ta’na e ani ia‘u ia rave ». Te ite puai nei matou e mai te mea e maramarama te feia apî e o vai ratou ei tamarii a te Atua, i reira ïa ratou e haapa‘o ai i te mau ture. Na to ratou iteraa e o vai ratou e horo‘a ia ratou te ti‘aturiraa ia ratou iho.

Te tuahine Elaine S. Dalton : E ere te paraparauraa no ni‘a i te mau ture no ni‘a i te mau faatureraa; te mau ture no ni‘a ïa i te fariiraa i te hoaraa o te Varua Maitai. Te mau ture no ni‘a ïa i te ti‘araa i te mau vahi mo‘a ia nehenehe ia outou ia vai ti‘amâ no te farii i te hoaraa o te toru o te melo no te Toru Tahi. E riro ïa oia ei arata‘i no outou na ni‘a i te e‘a ta outou i tomo atu i te bapetizoraa e te haamauraa – te e‘a e arata‘i ti‘a’tu i te hiero.

Te tuahine Julie B. Beck : Te haamana‘o nei au i te hoê vahine papa‘i ve‘a tei faahapa i ta tatou mau ture ei mau ture o te faaiti i te ti‘amâraa o te taata. Ua tai‘o oia i te buka iti No te Puai o te Feia Apî, e ua mana‘o oia e no ni‘a ana‘e teie buka iti i te mau faatureraa. No reira ua paraparau vau ia’na no ni‘a i te parururaa e te mau ma‘itiraa, e ua faaohipa vau i te mau ta‘o faati‘amâ e te ti‘amâ e te paruru. Ua parau vau, ei hi‘oraa, mai te mea e tape‘a te hoê tamahine apî i ta tatou ture eiaha e inu i te ava aore râ e rave i te mau raau taero, e ore roa ïa oia e faatitihia e taua mau peu ra. E vai ti‘amâ ïa oia, e e faarahihia to’na aravihi ia ma‘iti no te mea eita oia e farii i te fifi no te ta‘eroraa. Ua haamata teie vahine papa‘i ve‘a i te ta‘iriiri i to’na upoo i to’na taaraa e e ere te mau ture mai te hoê aua no te tape‘a ia tatou. Te mau ture o te mau mea ïa o te tauturu ia tatou ia haere i rapae e ia ohipa i roto i te hoê ao tei î i te mau ma‘itiraa. E nehenehe ta tatou e tauturu i roto i teie nei ao e ia ora i te mau oraraa oaoa o te faatupu i te ohipa maitai no te mea ua paruruhia tatou.

Nahea ta te mau metua e te feia faatere e faahaere ai i te mau ture i roto i te aau o te feia apî?

Te tuahine Tanner : I te tahi mau taime te hi‘o nei tatou i te mau fifi ta te feia apî e faaruru nei e e hi‘oraa poto to tatou e ere râ te hoê hi‘oraa atea. E mea anaanatae roa ia tai‘o i te buka iti No te Puai o te Feia Apî ma te imiraa i te mau fafauraa; e mea anaanatae ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a ma te imiraa i te mau fafauraa. I te mau taime atoa e a‘ohia tatou ia rave i te tahi mea, i te rahiraa o te taime e apeehia te reira e te hoê fafauraa. Ua riro te mau metua e te feia faatere tei haapa‘o i te mau ture ei hi‘oraa maitai rahi. E nehenehe ta te feia apî e ite e ua tupu te mau mea maitai i roto i to ratou oraraa, e ua nehenehe ia tatou ia haamau i te mau utuafare mure ore. Te râ te mau fafauraa tei faatupuhia i roto i to tatou mau oraraa.

Te tuahine Dalton : Aita vau i farerei a‘ena i te hoê taata tei ore i hinaaro i te mau fafauraa i roto i te buka iti No te Puai o te Feia Apî : « E nehenehe ia outou ia rave i te ohipa no to outou oraraa ma te rahi atu â o te paari e te aravihi », e nehenehe ia outou ia « faaoroma‘i i te mau tamataraa ma te itoito rahi atu â », « e farii outou i te tauturu a te Varua Maitai », e « e mauruuru outou ia outou iho », e « e riro outou ei maitai i roto i te oraraa o vetahi ê », e « e mea mâ ïa no te haere i te hiero » (2-3)

Te tuahine Beck : Mai te mea eita outou e haamâ i te mau haamaitairaa, eita ïa outou e haamâ no ni‘a i te mea e noaa ia outou te mau haamaitairaa.

Te tuahine Dalton : I te tahi mau taime te mana‘o nei te mau metua te hoê ture o te hoê ïa mea ha‘iha‘i roa. Te parau nei ratou, « eita vau e aro i taua aroraa ra aore râ e pohe i ni‘a i taua aivi ra ». E ere râ te reira no ni‘a i te mau aivi, no ni‘a râ i te mo‘araa. Te hoê ture o te iteraa ïa e o vai outou ei tamaroa aore râ ei tamahine a te Atua.

Nahea e nehenehe ai i te mau metua e te feia faatere ia upooti‘a i te mata‘uraa ia faariri aore râ ia faatupu i te au ore i te feia apî?

Te tuahine Beck : Te mana‘o nei au i te tahi mau papa‘iraa mo‘a : « Eiaha e mata‘u i to ratou mata : ei pihai atoa iho hoi au ia oe » (Ieremia 1:8) e « a haamămă i to vaha, e e faaîhia ïa » (Mose 6:32). Te titau nei te Fatu i Ta’na feia faatere – e ua riro hoi te mau metua atoa ei feia faatere – ia parau i te parau mau.

Te tuahine Tanner : Te parau nei te tufaa 121 o te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e ia « faahapa outou i te tahi mau taime na roto i te parau papû roa» e faaite outou « i te rahiraa no te here » (irava 43). Mai te mea e ite te feia apî na mua e te here nei outou ia ratou, e rahi ïa to ratou hinaaro i te faaroo. E mai te mea e hi‘opo‘a outou i muri iho ma te here, e nehenehe ïa ta outou e parau i te mau parau paari.

Te tuahine Beck : I to‘u mana‘oraa te haafaufaa ore nei tatou i te feia apî. Tei roto ratou i te faito matahiti no te imiraa – o te tau « no te aha ». Te vai nei te hoê tumu no te reira : te hinaaro nei te Fatu ia farii ratou i to ratou iho iteraa papû. E ohipa na te feia faatere e na te mau metua ia horo‘a ia ratou te mau haapiiraa tumu « no te aha » e ia turu i te mau ture na roto i te haapiiraa i te mau tumu no te reira mau ture. Te haamana‘o nei au i te tahi mau tau’araa parau i rotopu ia‘u e te hoê tamahine no ni‘a i te ahu i te mahana sabati. Ua tatara vau i to‘u mana‘o nahea oia e ti‘a ia ahu no te haere i te pureraa oro‘a. Ua haapii atoa vau ia’na no ni‘a i te oro‘a e ua faaite vau i to‘u iteraa papû no ni‘a i te tumu e haere ai tatou i te fare pureraa. Ua ravehia te reira na roto i te here. Aita oia i taui i te huru ahu ta’na e oomo i taua sabati aore râ i te hepetoma i muri mai. Aita râ i maoro roa ua oomo oia i te hoê hoho‘a ahu huru maitai a‘e no te pureraa oro‘a. Ua faaoroma‘i au a noaa’i ia’na to’na iho iteraa no ni‘a i te mea tei haapiihia ia’na. Aita roa’tu oia i ho‘i i ni‘a i te hoho‘a ahu ta’na i matau i te oomo na mua’tu. Ua haapiihia oia i te haapiiraa tumu, e ua pahonohia ta’na uiraa « no te aha ».

Nahea No te Puai o te Feia Apî e tauturu ai i te mau metua e te feia faatere ia pahono i te mau uiraa « no teaha »?

Te tuahine Tanner : E mea au na‘u No te Puai o te Feia Apî no te mea ua niuhia te reira i ni‘a i te haapiiraa tumu. Te haapiiraa tumu e parau mau mure ore ïa tei haamauhia hou te hamaniraa o te ao nei. E ua haamauhia te mau faatureraa i ni‘a i te haapiiraa tumu, no reira eita te mau faatureraa e taui atoa. E ere ratou mai te tahi mea taa-ore-hia e te feia paari tei mana‘o-noa-hia no te haafifi i te oraraa. Mea maramarama a‘e te faaiteraa a te buka iti No te Puai o te Feia Apî no ni‘a i te haapiiraa tumu e te mau faatureraa i te tahi atu mau buka. Te aparau atoa nei te reira no ni‘a i te mau hopearaa. No reira e nehenehe ta outou e ite eaha râ te parau mau mure ore, eaha te mea e ti‘a ia tatou ia rave aore râ ia ore e rave, e no te aha e ti‘a’i ia tatou ia rave aore râ ia ore ia rave. E nehenehe teie buka iti e riro ei tautururaa rahi roa no te mau metua. I te tahi mau taime ia feruri ana‘e vau, « te hinaaro nei au i te tatara maite i te reira na roto i te mau parau e taahia », e haere au i roto i taua buka ra, e te mana‘o ta‘u i hinaaro ua papa‘i-poto-hia ïa i roto i te hoê irava parau.

Eaha te tahi atu â mau rave‘a e nehenehe ai ta te mau metua e te feia faatere ia faaohipa i te No te Puai o te Feia Apî?

Te tuahine Beck : E nehenehe ta outou e tuatapapa i te hoê ture i roto i te pureraa pô utuafare e e tapa‘o i roto i te tuhaa tata‘itahi te haapiiraa, te mau ture e te mau hopearaa. Ei orometua haapii a te Ekalesia, e nehenehe ta outou e faaohipa i te reira i roto i te mau huru haapiiraa atoa. Ua tauturu te reira ia‘u ia tamau aau i te tahi mau parau tumu faufaa rahi ta‘u e hinaaro i te haapuai, e ua ite au e ia paraparau ana‘e vau i te feia apî, e puta noa mai taua mau parau ra.

Te tuahine Dalton : Ei hi‘oraa, te hoê irava parau faufaa rahi o te « ua hinaaro Satane ia oe ia mana‘o e eita ta oe e nehenehe e tatarahapa, area râ… »

Te tuahine Dalton e te tuahine Beck, toopiti : «… e ere roa’tu te reira i te parau mau » (30)!

Te tuahine Tanner : E mea pinepine te feia apî iho i te riro ei orometua maitai roa‘e ia ratou iho. Te hoê o te mau mea ta tatou e au i te rave ia paraparau ana‘e tatou i te feia apî o te horo‘araa’tu ïa i te hoê buka iti No te Puai o te Feia Apî i te tahi feia apî ma te parau atu e, « ua hinaaro vau e ia ma‘iti outou i te hoê o teie mau faatureraa e i roto tau nau minuti ia horo‘a mai i te tahi a‘oraa iti no ni‘a i te reira ture ». Ua ite au e rave rahi a‘oraa i te reira iho taime tei faaî te piha i te Varua. Ia faaiteite ana‘e te feia apî i te mau mea ta ratou i rave e ia faaite ana‘e ratou i to ratou iteraa papû, e ite ratou i te Varua e e haamata ratou i te ite i te puai o te buka.

Te tuahine Beck : E ere i te mea nava‘i ia faatupu i te hoê aru‘i no ni‘a i te mau ture i te hoê taime i te matahiti. E nehenehe ta tatou e faaohipa i te No te Puai o te Feia Apî i te vahi puhaparaa; e nehenehe ta tatou e faaohipa i te reira i te amuiraa a te feia apî e i roto i te mau pureraa faaineinehia aore râ farereiraa. E ti‘a te reira buka ia vai noa i te mau taime atoa i mua i to tatou feia apî. E ti‘a i te mau metua e te feia faatere ia ora mai te au i te mau ture i roto i taua buka ra. Eita e nehenehe ia outou ia riro ei faatere o te parau i te feia apî eaha te mau hoho‘a teata e ti‘a ia ratou ia ape, e e haere outou iho e mata‘ita‘i i taua mau hoho‘a teata ra. Eita e nehenehe ia outou ia riro e metua vahine o te parau, « eiaha e oomo i taua ahu tano ore », e e te oomo nei ho‘i outou i taua huru ahu tano ore ra. Eita e nehenehe ia outou ia riro e metua tane o te parau, « a aufau i ta oe tufaa ahuru », aita ho‘i oe e aufau nei i te reira.

E no reira e maitai anei te No te Puai o te Feia Apî no te feia e ere i te feia apî?

Te tuahine Dalton : E pii vau i te reira No te Puai o « Outou ». E tano te reira no tatou paatoa.

Te tuahine Beck : Te vai nei to‘u i‘oa i ni‘a i ta‘u iho buka, e ua papa‘ihia te reira e au. Aita te mau faatureraa i faataahia no te tane aore râ no te vahine ana‘e aore râ no te tahi faito matahiti; ua riro te mau ture na te mau tamarii a te Atua.

Eaha te tahi mau haamaitairaa ta tatou e farii i tera ihoa taime na roto i te haapa‘oraa i te mau ture a te Fatu mai tei haapiihia i roto i te No te Puai o te Feia Apî?

Te tuahine Dalton : Te hau o te feruriraa

Te tuahine Beck : Te hoaraa o te Varua Maitai.

Te tuahine Dalton : E te ti‘aturiraa ia’na iho. E tuati te reira i te parau tumu a te feia apî no te matahiti 2007 : « Ia faaunauna noa te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa; ei reira to outou ti‘aturiraa e puai roa ai i mua i te aro no te Atua » (PH&PF 121:45). E mea faufaa rahi taua mau haamaitairaa vitiviti ra no te mea i te tahi mau taime te feruri nei te feia apî, « mai te mea e ma‘iti vau i teie, aita faahou ïa to‘u mau hoa ». E parau mau te reira.

Te tuahine Tanner : E mea mau te reira na‘u i roto i te piha haapiiraa hitu. E tamahine haavare ore au, o te pato‘i ra i te mea ta te hoê pupu tamahine matau-maitai-hia i hinaaro ia‘u ia rave. No reira, aita to‘u e hoa e ua oto vau, ua ti‘aturi râ vau e e mea ti‘a te mea ta‘u i rave. E ua ite papû vau e na te reira i turu ia‘u i te tahi taime maoro. Ua ite au e e nehenehe ta‘u e ti‘a atu i mua i te taata ua ti‘a ia‘u ia hi‘o atu – to‘u Metua i te Ao ra e to‘u utuafare ». Noa’tu râ taua iteraa ra eita te reira e parau mai e eita te reira i te mea mauiui.

Te tuahine Dalton : Eita te No te Puai o te Feia Apî e fafau ia outou i te hoê oraraa aore e fifi mai te mea e haapa‘o outou i te mau faatureraa, te parau mai râ te reira e « e faaoroma‘i outou i te mau tamataraa ma te itoito rahi a’e » (2). Noa’tu e aita vau i ite i te pô a haere atu ai au i rapae au i te hoê arearearaa e a tape‘a ai au i to‘u oraraa sotiare i muri mai – ua tau‘a ore mai te mau tamarii matau-maitai-hia ia‘u mai taua atu taime – Ua ite au i teie nei e na te haapa‘oraa i te mau ture e faariro ia oe ei taata faatere. Na te hoê feia apî tamahine aore râ te hoê feia apî tamaroa tei mau i te itoito no te ora i teie mau ture e tei faatea ê atu i te tahi ohipa tano ore e horo‘a ia vetahi ê te itoito no te pee atu.

Eaha te mau haamaitairaa a muri a‘e no te oraraa i te mau ture i roto i te No te Puai o te Feia Apî?

Te tuahine Beck : I te hepetoma i ma‘iri a‘enei, te hoohoo ra vau i te fare toa e ta‘u mau mootua tamahine, ua ite au i te hoê vahine hoo i te mata‘ita‘iraa i to matou oaoa. Ua horo‘a’tu vau ia’na i muri iho te hoê parau horo‘a no te Buka a Moromona. Ua parau mai oia ia‘u, « te vahi au i roto i to‘u nei oraraa a tamata ai au i te faatere i to‘u nei oraraa, e aita vau i ite e nahea ». E no reira ua tau‘a parau maua. Ta‘u parau hopea ia’na o teie ïa, « mai te mea ua hinaaro oe i te reira ia naeahia ia oe to‘u faito matahiti » – e ua toro atu vau i to‘u rima i ta‘u mau mootua tamahine – « e ti‘a ïa ia oe ia haapa‘o maitai i te mea ta oe e ma‘iti i teie nei. Na te mau ma‘itiraa ta‘u i rave i to oe faito matahiti i faaoti e o vai au i teie nei ».

Te tuahine Dalton : E parare te mau haamaitairaa no amuri na roto i te mau u‘i atoa, e te hoê mea na‘ina‘i ta oe e rave ra i teie ihoa taime, na te reira ïa mea e faatupu i te huru-ê-raa i hea outou i te hopearaa e ihea te mau u‘i o te pee ia oe e tapae ai. E eita e nehenehe ia tatou ia haamo‘e e ua faatusia te mau u‘i na mua’tu ia tatou no tatou no te farii i te evanelia e no te ite i te mau ture.

Nahea e nehenehe ai i te feia apî ia haavî i te faahemaraa e ia farii i taua mau haamatairaa ra i te reira iho taime e no amuri a‘e?

Te tuahine Dalton : Ia ani ana‘e vau i te feia api, « eaha te mea paari roa‘e ia outou ia rave? » e rave rahi te pahono mai, « te haereraa ïa i te mau arearearaa e te fariiraa i te hoê inu ma te ore e inu i te reira ». E ani ïa vau, « no te aha outou e haere ai i te arearearaa? » E e parau mai ratou, « ua hinaaro vau ia riro ei hi‘oraa maitai no vetahi ê ». E e pahono vau i te mau taime atoa, « e ti‘a ia outou ia afa‘i i to outou mau hoa i te mau vahi i reira ratou e nehenehe ai e ite i te Varua. Eiaha roa outou e haere i te mau vahi e ore roa te Varua e haere i reira. A ape i taua mau vahi ra! »

Te tuahine Beck : E parabole ta Elder Lynn G. Robbins. Ua parau oia e mai te mea te faaiti nei outou i te amu i te faraoa monamona chocolat, e ia haere outou i te vahi tunuraa maa i muri noa‘e ua tunuhia te mau faraoa monamona – e mea noanoa to ratou hau‘a e e nehenehe ta outou ia ite i te mau faraoa monamona chocolat i te taheraa a ofati ai outou i te faraoa monamona – eaha ïa te maororaa hou outou a tamata ai i te hoê? Eaha mau ra ïa to outou puai? Tera te pato‘iraa – aore râ tamataraa ia pato‘i. Mai te mea râ te faaiti nei outou i te amu i te faraoa monamona chocolat e aita outou e haere i te vahi tunuraa i reira ratou e tunuhia’i e aita outou iho e tunu i te reira, te ape râ ïa outou i te faahemaraa. E mea ohie a‘e!

Eaha ta te feia apî o te ora nei i teie mau ture parau-ti‘a e nehenehe e faatupu?

Te tuahine Beck : Te aro nei Satane i to tatou feia apî na roto mai i te mau pae atoa. E parururaa râ to tatou, no reira eita e ti‘a ia tatou ia mata‘u. E nehenehe ta tatou e ti‘aturi i te mau fafauraa a te Fatu. Ua parau oia e e moemoeahia te feia apî tane e te feia apî tamahine e ite ratou i te mau orama, e e ninii mai Oia i to’na ra Varua i ni‘a iho ia ratou i te mau mahana hopea nei e e tirui oia i te fenua i te parau-ti‘a e te parau mau (a hi‘o Ioela 2:28-32; Mose 7:62). Aore roa e ohipa parau-ti‘a e ore e nehenehe i te feia apî parau-ti‘a ia rave!

Te tuahine Dalton : E feia hauti faufaa rahi to tatou feia apî i roto i te mau ohipa hopea o te tupu mai i ni‘a i te fenua. Te tai‘o nei tatou i te parau no te mau ati rahi e te mea o te tupu mai, na te oraraa i te mau ture i roto i te No te Puai o te Feia Apî e faaherehere, e paruru e, e haapuai i to tatou feia apî na roto i te hoê rave‘a e nehenehe ia ratou ia tavini e ia rave i te mea e ore roa e noaa i te tahi atu taata ia rave.

Te tuahine Tanner : Ua riro te feia apî no teie mahana mai te nunaa a Helamana! Ua faati‘ahia mai taua mau feia apî ra no te faaora i te nunaa Ati Nephi, e ua faati‘ahia to tatou feia apî no te faaora i teie nei u‘i.

TAUTURURAA I TE FEIA API IA IMI I TE PUAI

Te hoê rave‘a no te haamata i te faariroraa i te mau haapiiraa i roto i te No te Puai o te Feia Apî (item no. 36550) ei tufaa no to tatou mau oraraa – te faahaereraa ia ratou i roto i te aau o te feia apî – o te iteraa ïa i te mau haapiiraa tumu, te mau ture e te mau hopearaa i roto i te tufaa tata‘itahi o teie buka. Ei hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa « Te mâraa i te pae morare »

E pahono te i te haapiiraa uiraa « no te aha tatou e ora ai i teie mau ture? » : « E mea nehenehe e e mea mo‘a te apitiraa o te tane e te vahine. Na te Atua te reira i faatupu no te hamaniraa i te taata e no te faaiteraa i te here i rotopu i te tane e te vahine. Ua faaue te Atua ia ravehia te apitiraa i roto i te faaipoiporaa ».(26)

Te haapii nei te mau ture ia tatou i te mea e ti‘a e o te ore e ti‘a ia tatou ia rave : « Eiaha roa e taoto noa’e na mua i te faaipoiporaa e ia haapa‘o i to’na hoa faaipoipo i muri a‘e i te faaipoiporaa »(26)

Te mau hopearaa o te mau hotu maitai e te mau hotu ino no te haapa‘oraa i te mau ture : « Ia haapa‘o ana‘e outou i te faaueraa a te Atua ia vai viivii-ore noa, ia faaineine ia outou iho ia rave e ia haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a i roto i te hiero. E faaineine outou ia outou iho ia patu i te hoê faaipoiporaa puai e ia faahaere mai i te mau tamarii i roto i te ao nei ei tufaa no te hoê utuafare here. E paruru outou ia outou iho i te ati e tae mai i te mau taime atoa no te taotoraa i te tahi atu taata i rapae au i te faaipoiporaa »(26).

FAAITEITERAA I TE MAU TURE

Hōho’a

Ua riri rii te hoê tamahine apî matauhia e au i te mau hoa o te hutitoro i ta’na mau ture : « No te aha eita e nehenehe ia oe ia faahoa i te tahi tamaroa hou te 16 matahiti? » « No te aha e ore ai e inu » i to’na purera nahea e pahono i te mau uiraa, ua puta mai nei teie mana‘o i roto i to’na feruriraa : « E tuu vau i te hoê No te Puai o te Feia Apî i roto i te pute no to‘u piripau parata. Ia ui ana‘e mai te taata ia‘u no ni‘a i te faahoaraa, ei hi‘oraa, e horo‘a ïa vau ia ratou te buka e e parau vau ia ratou ia tai‘o i te tufaa no ni‘a i te faahoaraa ».

Ua riro te reira ei mana‘o faahiahia roa! I roto i te area e toru ava‘e ua horo‘a oia e 52 No te Puai o te Feia Apî. E ua haamata e toru hoa apî i te haere i te pureraa na muri ia’na.

Aita teie nei tamahine apî i taiâ na roto i te faahoaraa e aita oia i tatarahapa no ta’na mau ture. Ia ora papû ana‘e te feia apî i te mau ture ma te otohe ore, e faatura ïa vetahi ê ia ratou e e hi‘o ratou i to ratou hi‘oraa maitai.

Mary N. Cook, tauturu piti i roto i te peresideniraa rahi a te Feia Apî Tamahine.