2007
E haamaitai te haapiiraa i te tai‘o i te mau oraraa
Atopa 2007


E haamaitai te haapiiraa i te tai‘o i te mau oraraa

Te faaite nei e piti feia mo‘a i te mau mahana hopea nei e nahea te haapiiraa i te papa‘i e te tai‘o e taui ai i te mau oraraa.

Na te ao atoa nei te haamaitai nei te taata i to ratou iho mau oraraa e te oraraa o vetahi ê na roto i te haapiiraa i te mau ite tumu no te tai‘o.

Te hoê here i te haapiiraa

Te faaite nei o Shirley Florence Sainz, tei fanauhia i te fenua Mexico, i te aamu e nahea te aroraa a to’na metua vahine ia ite i te tai‘o i riro ai ei haamaitairaa no vetahi ê :

« I te pitiraa o te matahiti o to‘u metua vahine, o Anita Valenzuela Mendoza, ua pohe to‘u papa ruau i roto i te hoê ati i roto i te apoo heruraa fenua, ma te vaiiho mai i to‘u mama ruau e ta raua na tamarii e va‘u e aita rea moni no te faaamu ia ratou. Aita e nehenehe ta to‘u mama ruau e tai‘o, e papa‘i aore râ e taa i te mau numera.

« I te onoraa o to’na matahiti, ua farii to‘u metua vahine i te haamaitairaa no te haere i te fare haapiiraa noa’tu e aita ta’na e peni tara, api parau, aore râ e buka. Noa’tu râ i te reira, mea au na’na i te haapii, no reira ua nira oia i te mau tauera amuraa maa, ua poromu oia i te piha haapiiraa, e ua ta‘ita‘i mai i te vahie ei rave‘a no te hoo mai i te api parau. I te fare, ua nira to‘u mama ruau i te mau api no te mau ve‘a ei buka papa‘i na to‘u metua vahine.

« Mea mauruuru roa na te mau orometua haapii i te anaanatae o to‘u metua vahine. Ma te tau‘a ore i to’na mau ahu marau e to’na rouru purara, ua faaamu ratou i to’na hiaai no te ite. I te pae hopea no ta’na haapiiraa tuatahi, ua horo‘a mai te utuafare o te hoê o to’na mau orometua haapii i to‘u metua vahine i te hoê rave‘a no te tahi atu â haapiiraa. Area râ, aita i nehenehe ia’na ia haere e ua faaea ta’na tau haapiiraa.

« Tau matahiti i muri mai, i te 27raa o to’na matahiti, ua uaa to’na ite a farerei ai oia i to‘u metua tane e ua faaite atu oia te evanelia i to‘u metua vahine. Ua au oia i te haapii na roto i te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a. Ua horo‘a atoa mai te Sotaiete Tauturu i te mau taime e rave rahi no te faarahi i to’na ra ite.

« Ua ninii mai to‘u metua vahine i roto ia‘u te hoê here no te haapiiraa, e ua noaa ta‘u parau tu‘ite na te fare haapiiraa teitei e e orometua haapii o vau iho nei i roto i te fare haapiiraa tuatahi. I roto i na ui e piti, ua haamaitai-rahi-hia to matou nei utuafare no te mea, i to’na apîraa ra, ua haapii to‘u metua vahine i te tai‘o e te papa‘i. Ua iriti to’na ite i te tai‘o i te uputa ia maramarama oia e ia amui atu oia i te evanelia a Iesu Mesia. Ei hopearaa, ua haamaitaihia te taato‘araa o te huaai a to‘u metua vahine.

Te hoê piha haapiiraa i te tai‘o

E ere te aamu no te tuahine Sainz i te mea taa ê. Ia haapii ana‘e te taata i te tai‘o e te papa‘i, e nehenehe ta ratou e tupu i roto i te iteraa o te evanelia e e haamaitai i te oraraa o vetahi ê. Ua tauturu te haapiipiiraa i te mau ite tumu no te tai‘o ia Paul Imietehe no Nigeria, te hoê melo faafariuhia i te Ekalesia, ia maramarama maitai a‘e i te evanelia e ia faaite i te reira. Te haamana‘o nei oia :

« Ua amui atu vau i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei i Warri, Nigeria. Na to‘u meloraa i roto i te Ekalesia i faahi‘o ia‘u i te hinaaro ia haapii i te tai‘o e i te papa‘i. Ia ani ana‘e mai to‘u feia faatere no te autahu‘araa ia‘u ia horo‘a i te mau a‘oraa e ia pure, e faaea atea ê vau i te Ekalesia. Ua riro te reira ei haamâraa na‘u.

« I te taime a haere atu ai au i Abuja, ua ite au i te mau buka e te mau ve‘a a te Ekalesia, e ua ite au i te hoê hinaaro puai ia ite i te tai‘o e i te papa‘i. Ua hinaaro vau ia tai‘o i teie mau ve‘a ta te tahi atu mau melo e tai‘o nei e tei oaoa no te reira. Te faaite nei te rahiraa o te mau melo i reira i to ratou mau mana‘o ma te oaoa, ma te faaiteraa i to ratou iteraa papû no te evanelia, e ua hinaaro vau e ia nehenehe ia‘u ia faaite i to‘u mau mana‘o puai no ni‘a i te parau mau o te evanelia. Ua ite au i taua taime ra e e ti‘a ia‘u ia haapii i te tai‘o e i te papa‘i.

« I te hoê sabati ua faaoti au i te haere atu i roto i te piha haapiiraa i te tai‘o i te Haapiiraa Sabati. I to‘u mahana matamua i roto i te piha, ua ite au e te tahi atu mau piahi e mau tuahine ana‘e e te mau tamarii tamaroa. O vau ana‘e te tane paari i roto i te piha haapiiraa. Ua faahemahia vau i te faaru‘e, na to‘u ra hinaaro puai i te haapii i tape‘a ia‘u i reira. Ua faaitoito to matou orometua haapii ia matou tata‘itahi ia tai‘o i roto i te buka haapiiraa e i roto i te mau papa‘iraa mo‘a.

« Ua tutava rahi au i te haapii i te tai‘o. Ua tai‘o vau i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau ve‘a a te Ekalesia. Ua maitai to‘u iteraa i te taime a piihia’i vau ei tauturu piti i roto i te peresideniraa no te Haapiiraa Sabati i roto i te amaa no Idu. I te haamataraa, ua feaa vau i to‘u mau aravihi. A faataahia’i râ vau, ua faahiti te peresideni amaa i te hoê haamaitairaa e e noaa ia‘u te aravihi ia faananea i te piiraa. I roto i te faataaraa, ua ite au i te mana‘o ti‘aturi.

« E piti hepetoma i muri mai, ua horo‘ahia ia‘u te hopoi‘a ia haapii i te piha haapiiraa a te feia paari i roto i te Haapiiraa Sabati. Noa’tu to‘u taiâ i to‘u aravihi, ua faaineine au i te taato‘araa o te hepetoma, ia ho‘i ana‘e vau i te fare na te ohipa mai e tae noa’tu i te taime faafaaearaa i te vahi raveraa ohipa. Ua tae mai te sabati e ua tae te taime no te haapii, ua pure au i te hoê pure poto muhu ore noa e ua ani au i te Metua i te Ao ra ia arata‘i ia‘u. A hamama ai au i to‘u vaha no te paraparau, ua maere au e ua tahe noa mai te mau parau. Ua mana‘o vau e e uu vau aita râ vau i na reira.

« E mea ite a‘e te rahiraa o te mau melo no te piha haapiiraa ia‘u, ua faaitoito râ ta ratou mau pahonoraa e te mau faaiteiteraa i ni‘a i to ratou mau hoho‘a mata ia‘u. Ua ite au i te hau i te taato‘araa o te haapiiraa.

« Ua faatupu te haapiiraa i te tai‘o i roto ia‘u te hoê hinaaro puai ia haamaitai i to‘u mau ite i te haapiiraa. Ua tauturu atoa te reira ia‘u ia taa maitai a‘e i te evanelia e ia maitai atu â vau i te taviniraa ia vetahi ê.

« E taata tarai tii au i roto i to‘u toro‘a ohipa e te rave nei au i te ohipa i roto i te hoê taiete paturaa fare, i reira vau e faaohipa ai i to‘u aravihi no te tarai i te raau. I Nigeria, te vai nei ta matou parau paari, « no te faufaa rahi o te to‘i ta matou e faaohipa no te tapu i te raau e tape‘a’i matou i te reira e na rima e piti e a tuu atu ai i ni‘a i to matou tapono ». E mea faufaa rahi roa te to‘i no te tuu i raro. O tera ïa to‘u mana‘o no ni‘a i te Ekalesia e te haapiiraa i te tai‘o. Te ta‘ita‘i nei au i na mea e piti i to‘u na rima toopiti i to‘u tapono e eita e nehenehe ia tuu ia raua i raro.

« Te mauruuru nei au i to‘u feia faatere no te amaa tei faaitoito ia‘u ia haapii, e te taea‘e Lawrence Monyei ihoa ra, to‘u orometua haapii i te tai‘o ».

Ua haapii te taea‘e Imietehe i te tai‘o e te papa‘i i roto i ta’na piha haapiiraa i te tai‘o, e i te hopearaa ua tupu to’na ti‘aturiraa e ua rahi atu to’na iteraa papû no ni‘a i te evanelia. Ua haamaitai oia mai taua taime ra i te oraraa o te mau melo e rave rahi no ta’na amaa.

E nehenehe anei ta outou e tauturu?

Te vai nei te buka haapiiraa i te tai‘o na te piahi, Ye Shall Have My Words (Item no. 34476) na roto i te reo Marite, Farani, Potiti e Paniora. Eita o ratou o te maitai mai na roto i teie faanahonahoraa e nehenehe e tai‘o i teie nei mau parau. Nehenehe anei ta outou e tauturu ia ratou?

E NEHENEHE TA MATOU E TAUTURU

Hōho’a

« Ua rave au i te tahi tuatapaparaa i ni‘a i te parau no te haapii i te tai‘o i roto i te ao nei. E hoê miria o na 6 miria taata i ni‘a i te fenua nei tei ore i ite i te tai‘o aore râ i te papa‘i… Auê ïa ati rahi e – auê ïa ati maere e te oto e te pouri. Ia ore e nehenehe ia tai‘o, ia taa, ia papa‘i – auê ïa ati e! E nehenehe ta tatou e iriti i teie ati. E nehenehe te mau mea e faatupuhia no te faataui i teie huru ti‘a ore ».

Peresideni Gordon B. Hinckley, Teachings of Gordon B. Hinckley (1997), 314.