2007
Fariuraa i te mau aau i roto i te hoê fenua hiero
Atopa 2007


Fariuraa i te mau aau i roto i te hoê fenua hiero

A paraparau ai te mau melo aore râ te mau misionare ia Li, Chiun-tsan no ni‘a i to ratou bapetizoraa ei faaineineraa no to’na iho bapetizoraa i te matahiti 1971, ua faaite ratou i te hoê ohipa puai e te faaoraora tei tupu. No reira te paruparu rahi ta te taea‘e Li i ite i muri a‘e i to’na ti‘araa mai, mai raro mai i te pape no te bapetizoraa e ere ïa i te mea ta’na i tia’i ra e ere atoa te hoê ohipa mai te mau ohipa matauhia.

Bapetizohia e haamauhia i Taipei, Taiwan, i te 17raa o te matahiti, ua farii te taea‘e Li i te faaroo keresetiano e rave rahi mau matahiti na mua’tu, aita râ oia i ite i te hau ta’na e imi ra e tae noa’tu i te taime ua haaputapû te Buka a Moromona i to’na ra aau.

« Ua ite puai au i te Varua », ua parau mai ra oia. « Ua parau mai te Varua Maitai e teie te Ekalaesia mau ».

No reira aita i nehenehe ia’na ia taa no teaha oia i paruparu ai i teie nei e e melo oia, e ua pure oia no te ite no teaha oia i ere ai i te puai. Ua haamau te pahonoraa mana‘o-ore-hia i te e‘a o to’na oraraa.

Te haamana‘o nei oia i to te Varua omumuraa mai ia’na « e itea ia‘u te puai ia ma‘imi ana‘e vau i to‘u mau tupuna no te rave i to ratou oro‘a hiero ».

Hau atu i te 35 matahiti i ma‘iri, ua pûpû, te taea‘e Li, te hoê melo no te paroita Hu Wei, te tĭtĭ no Chung Hsing Taiwan, ia’na iho i te ohipa no te aamu utuafare e te ohipa hiero. Ua faahaere oia e ta’na vahine faaipoipo, Li-hsueh, i to’na reni utuafare fatata e 5.000 matahiti e tae noa’tu i te Emepera Re‘are‘a, tei mana‘ohia ei tupuna no te mau taata tinito atoa. Ua hapono raua hau atu i te 100.000 i‘oa i te hiero.

Ua parau te taea‘e Li e « e nehenehe te ohipa aamu utuafare i te mea huru ri‘ari‘a i te tahi mau taime. « E haamaitai-rahi-hia râ tei hinaaro ia haamaitai i to’na mau tupuna ».

Te faaite nei te mau ohipa a te feia mo‘a i Taiwan i te iteraa papû no ni‘a i te mau haamaitairaa no te raveraa i te mau hopoia piri no te aamu utuafare e te ohipa hiero.

Te hoê fenua hiero

Ua riro te fenua Taiwan e hoê fenua ua rau te mau hiero e rave rahi, te hoê fenua i reira te faaturaraa i to’na mau tupuna i riro ai ei tufaa no te hoê aamu roa e te faufaa. Te tape‘a nei te mau utuafare e rave rahi i te mau buka o te faaite i to ratou reni patereareha e rave rahi mau u‘i i muri. Te horo‘a nei te mau hiero tahito e te mau vahi haamana‘oraa e rave rahi i te mau vahi i reira te mau taata e ti‘aturi e e nehenehe ta ratou e tuati atu i to ratou mau tupuna. E nehenehe teie mau fare patu-maitai-hia, e te tahi mau taime e rave rahi mau tenetere i teie nei, e itehia i te mau tufaa atoa no Taipei tei î te taata e e au ra tei tupu mai roto mai i te mau uru raau o te tapo‘i i te fenua maniania ore.

Ua parau te taea‘e Li e « te haapuai rahi nei to matou mau ti‘aturiraa tumu i ni‘a i to matou mau tupuna ». « Fariuraa i to matou mau aau i to matou mau metua e hoê ïa tufaa no to matou taere ».

A faaohipa ai te rahiraa o te taata i teie mau hiero tumu no te imi i te mau haamaitairaa no ŏ mai i to ratou mau tupuna, te vai nei te hoê hiero taaê i Taiwan i reira te mau taata e faatupu ai i te mau haamaitairaa no to ratou mau tupuna na roto i te mau oro‘a no te evanelia tei faaho‘ihia mai.

Mai te taime i haamo‘ahia’i te hiero no Taipei Taiwan i te matahiti 1984, ua farii te mau melo no te Ekalesia i te rave‘a ia farii i te mau haamaitairaa no ratou iho, e na roto i te horo‘araa i te rave‘a no te haamaitai i to ratou mau fetii o tei pohe, ua horo‘a atoa te reira i te hoê auraa mure ore i ta ratou mau buka aamu utuafare.

Te hoê tuatiraa taa ê

Mai te utuafare Li, ua faahaere atoa te utuafare Wu i to ratou reni utuafare e tae atu i te emepera. Na roto i te raveraa i te reira, ua itea ia ratou e ua riro te mau tamarii Wu ei tufaa no te 150raa o te u‘i mai te emepera ra. Ua riro te aamu ei anaanataeraa na te mau ve‘a e i te matahiti 2005, ua ma‘itihia o Wilford Wu, 19 matahiti i taua taime ra, no te ti‘a atu no te feia apî no Taiwan i roto i te hoê oro‘a matahiti i te menema tahito no te Emepera Re‘are‘a.

Ua riro te aamu utuafare no te utuafare Wu, melo no te paroita Ching Shin, no te tĭtĭ no Taipei Taiwan tooa o te râ, ei tautooraa utuafare. Ua rave te taea‘e Wu, Chi-Li e ta’na vahine faaipoipo, Shirley, i te rahiraa o te ma‘imiraa, e ua tauturu o Wilford e to’na tuahine paari, Camilla, i te faanahonahoraa e te raveraa i te mau oro‘a hiero no na 3.000 e hau atu o to ratou mau tupuna.

Ua hoê roa te utuafare Wu na roto i te rave amuiraa i te ohipa. Ua parau ratou e ua tauturu atoa te reira ia ratou ia ite i te hoê tuatiraa taa ê i to ratou mau tupuna.

Te parau nei te tuahine Wu, « ua afa‘i mai te raveraa i te ohipa no to‘u mau metua i te hoê oaoa no te ra‘i mai tei ore roa i iteahia e au na mua’tu. « E hinaaro rahi to‘u ia tahoêhia e a muri noa’tu e to‘u mau tupuna. Ua pure au e e faaineinehia ratou ».

Ua rahi te tautururaa

E ere i te mea ohie te tuatiraa 150 u‘i. Mai te tahi mau taata e rave rahi tei rave i te ohipa ma‘imiraa i to ratou mau tupuna, ua ite te utuafare Wu e ua tauturuhia ratou.

I muri a‘e i to ratou haereraa e 26 u‘i i muri ua fifihia ratou.

Ua parau te tuahine Wu « e i‘oa pii noa ta matou no te taato‘araa ».

I te mahana hopea no te matahiti apî Ttnito, ua opua te tuahine Wu i te haere atu i te hoê faaoaoaraa i muri a‘e i te raveraa i te ohipa i roto i te hiero. I to te hoê râ hoa faahitiraa e e tape‘a oia i te pû aamu utuafare e vai nei i roto i te aua o te hiero, ua faaurûhia te tuahine Wu ia haere na muri ia’na.

Ua haere atu oia i te hoê buka e haamaramaramaraa to roto no te mau taata ma te i‘oa pii o te tupuna ta te utuafare i ore i ite. I to’na tatararaa i te buka, ua matara te reira i te hoê api te faaite ra i te haamaramaramaraa no ni‘a i teie tupuna taa ê. Na taua haamaramaramaraa ra, ua nehenehe ia ratou ia tuati atu i te tahi atu mau reni o tei haere e rave rahi mau u‘i i muri.

Ua parau te tuahine Wu e « ua riro te reira ei ohipa taa ê mau no‘u nei ». « Ua nehenehe ia‘u ia ite e te hinaaro mau nei to matou mau tupuna ia ravehia to ratou mau oro‘a ».

Te hoê haamaitairaa no te huaai.

Na te hinaaro i te farii i te mau haamaitairaa o te hiero i arata‘i ia Chiang, Jung-fen e ta’na vahine, Chun-mei, no te amaa Chi An, mataeinaa no Hua Lien, ia ite i te tahi atu tufaa no te fafauraa a Malaki (a hi‘o Malaki 4:6). Ua fariu to ratou mau aau i to ratou mau metua, mai te mau metua ua fariu to ratou mau aau i to ratou mau tamarii.

E tuhaa te taea‘e e te tuahine Chiang no te hoê numera rahi o te mau melo no te Ekalesia i Taiwan tei riro ei mau utuafare e toru u‘i tei taati amuihia.

« E oaoa rahi no matou ia hi‘o i ta matou mau mootua ia haere i te fare pureraa, te na ô mai ra te taea‘e Chiang, tei haamauruuruhia iho nei ei tauturu matamua i roto i te Peresideniraa no te hiero no Taiwan Taipei. « E hopoia rahi na matou ia tauturu ia ratou ia haere mai i te Mesia na roto i te mau oro‘a no te evanelia. Eita e nehenehe ia matou e ofati i te reira reni utuafare ».

Te ti‘aturi nei te utuafare Li e e haamata te mau maitai no te mau oro‘a no te hiero i pihai iho i te tane e te vahine.

« Ua parau te taea‘e Li e « mea maitai a‘e to maua faaipoiporaa i muri a‘e i to maua taati-raa-hia i roto i te hiero, noa’tu e ua ora na maua i te mau ture a te Ekalesia na mua’tu. « Ua taui te taatiraa i to maua auraa. Ia hope to oe oraraa, e ere oe i te mau mea atoa ta oe i haa i roto i te oraraa – to oe pereoo uira, ta oe ohipa, to oe fare, ta oe moni. Eita râ oe e ere i to oe utuafare ».

Ua parau te tuahine Li, « e tauturu te reira ia oe ia ite eaha te mea mure ore e te mea e ere i te mea mure ore ». « No reira e tuu oe i ta oe tautooraa e ta oe fâ i roto i te utuafare ».

Mai reira atu te mau maitai e parare ai.

« Ia ite ana‘e oe e e utuafare mure ore outou, e rahi atu to oe here i to oe hoa faaipoipo e e rahi atu to oe here i ta oe mau tamarii », te na ô mai ra te taea‘e Li. « Ei hopearaa e mea mahanahana a‘e to matou utuafare. E mea hau atu i te maitai. E tei reira te Varua ».

Te hoê haamaitairaa teitei roa‘e

Te parau nei teie mau utuafare no Taiwan e ua haamaitai te aamu utuafare e te ohipa hiero i to ratou mau utuafare i roto i teie oraraa, e ua itea ia ratou te tamahanahanaraa i roto i te mau haamaitairaa tei fafauhia i roto i te oraraa mure ore.

« A rave ai matou i te ohipa i roto i te hiero, ua ite matou i te hoê tauiraa i roto i to matou mau oraraa », te na ô ra te taea‘e Chiang tei rave i te ohipa no na u‘i 16 o to’na reni utuafare e to’na hoa faaipoipo. « Ua ite matou i te hoê faaapîraa i roto i te evanelia ».

Te ti‘aturi atoa nei te taea‘e Chiang e e ite mai te mana o Satane i roto i te oraraa o te feia e rave i te ohipa i roto i te hiero. Te na ô ra te taea‘e Chiang e « e afa‘i mai te haereraa i te hiero i te faaturaraa i roto i to matou mau aau ». « E haamo‘e matou i te mau mea no te ao nei ».

O te mana‘o atoa o te taea‘e Wu : « Mai te mea e nehenehe ia tatou ia haapii i te rave i te varuaraa e te oaoa ta tatou e ite nei i reira no te afa‘i atu i te fare na muri ia tatou, e tauturu ïa te reira i to tatou mau utuafare ia upooti‘a i ni‘a i te hutiraa a te mau mea o te ao nei e ia piri a‘e i te Atua ».

Te ti‘aturi nei teie mau utuafare e te fariiraa i te mau oro‘a hiero e te horo‘araa i te reira i te mau taata tei ore i farii i te reira i roto i teie nei oraraa e mea faufaa rahi ïa no te faatupu i ta ratou mau fâ mure ore.

Ua haapii te peresideni Gordon B. Hinckley, « e riro te mau oro‘a no te hiero ei mau haamaitairaa teitei roa‘e ta te Ekalesia e pûpû mai ».1

« Te fâ hopea roa no to tatou meloraa o te ho‘iraa’tu ïa i to tatou Metua i te Ao ra ei mau utuafare mure ore » te na ô ra te taea‘e Chiang. « No reira e ti‘a’i ia tatou ia farii i te taato‘araa o te mau oro‘a faufaa rahi tei itehia i roto i te hiero ».

Te hoê faaiteiteraa o te here.

I roto i ta’na misioni, ua haapii iho nei o Camilla Wu i te faufaa rahi o te varua tata‘itahi i mua i te Atua. Ua ite Camilla i te hoê faaiteiteraa rahi o te here o te Faaora no te mau taata atoa tei noaa ia’na i te haapii.

Ua parau oia e « i to‘u ho‘iraa mai i te fare e to‘u tomoraa’tu i roto i te aamu utuafare, ua ite au e e nehenehe paha ia‘u ia riro ei maitai rahi no te faaoraraa i te mau varua na roto i te raveraa i te aamu utuafare e te ohipa hiero ».

Ua ite te utuafare Wu e ua riro te hiero te hoê o te mau faaiteiteraa rahi roa‘e no te here o te Metua i te Ao ra no Ta’na mau tamarii no te mau mea atoa ta te hiero e horo‘a nei.

Ua parau te taea‘e o Camilla, Wilford, e « te auraa ta‘u i ite i roto i te hiero, o te here ïa o te Atua no Ta’na mau tamarii ».

Nota

  1. « New Temples to Provide ‘Crowning Blessings’ of the Gospel », Ensign, Me 1998, 87.