2007
Ua a‘o Elder Hafen i roto i teie Rururaa Utuafare
Atopa 2007


Ua a‘o Elder Hafen i roto i teie Rururaa Utuafare

Ua a‘o Elder Bruce C. Hafen no te Pŭpŭ no te Hitu Ahuru i teie mau taatiraa o te ao atoa nei i te faufaa no te faaho‘i-faahou-raa mai o te auraa e te peu o te faaipoiporaa. Ua horo‘a oia i ta’na a‘oraa i te Rururaa IV i te Ao atoa nei tei ta‘iruruhia i Varsovie i te fenua Polonia mai te 11 e tae atu i te 13 no me 2007.

I roto i te aamu o te ao nei te vai nei te hoê « aamu no te here o te ra‘i nui atea » i to te hoê tamaroa e i to te hoê tamahine farereiraa, e i to raua hereraa e i to raua faaipoiporaa, o ta Elder Hafen ïa i parau. Eita te taamuraa o te faaipoiporaa e haaputapu noa i teie na taata toopiti area râ, i te totaiete taato‘a e vaira to ratou tau‘araa i te manuïaraa o te autaatiraa.

« Te tumu ïa te mau manihini e te mau hoa e faahanahana’i i te mau faaipoiporaa ei mau ta‘uruaraa e faatupuhia i roto i te oire », o te parau ïa a Elder Hafen. « Ua riro te faaipoiporaa ei taponaraa faufaa i roto i te ahu o tei ruuruu amui i te totaiete. E haaputapu te faaipoiporaa tata‘itahi i te feia i roto i te mau haamenemeneraa papû no te faaururaa e horo‘ahia e teie na taata faaipoipo, na roto i ta raua mau tamarii i te hoê autahiraa rahi a‘e…

« E haere te autahiraa i te mau faaipoiporaa eiaha no te tomoraa i roto i te mau ohipa mo‘emo‘e area râ, no ta’na tao‘a rahi i roto i te hopearaa e te mau tamarii o te faaipoiporaa tata‘itahi. Te faaipoiporaa o te raveraa ïa i te hoê fafauraa i mua i te mau taata e, te farii tata‘itahi nei raua i te hopoi‘a no te mau tamarii e no to ratou faaururaa i ni‘a i te autahiraa o ta tatou i hamani i te mau tau », o ta’na ïa i tatara.

Na teie mau opuaraa totiare e a te taata iho e faariro i te faaipoiporaa ei auraa matamua o te mau faufaa tei tuuhia mai mai te tahi u‘i i te tahi, o ta’na ïa i parau. Area râ, te ma‘iri noa’tura teie tumu faufaa tau roa.

Hau atu i te 80 i ni‘a i te hanere feia no Europa e 46 i ni‘a i te hanere feia no te Amerika tei farii e e tano teie no te hoê na taata apî ia ora amui noa ma te hinaaro ore i te faaipoipo, o te parau ïa a Elder Hafen. – I Scandinavie, 82 i ni‘a i te 100 tamarii matamu e fanauhia i rapae i te faaipoiporaa – taa è noa’tu i te mau ma‘imiraa e rave rahi tei faaite mai i te mau ati o ta te mau tamarii e faaruru nei a noho amui ai ratou e te mau metua. Te vai nei te mau hopearaa totiare i roto i teie huru pi‘o.

Hau atu, te tabula faito no te faataaraa, mai te matahiti 1960 mai â i te mau Hau Amui no Marite – e i teie nei tei roto i te mau ao apî no te faataaraa – ua tata‘i piti ïa, oia ïa e riro te afaraa o te faaipoiporaa i teie mahana e hope ïa na roto i te hoê faataaraa. E riro teie numera i te teitei atu â mai te mea e faaŏ-atoa-hia mai te mau faataaraa o te feia e ora apipiti nei, o tei ta‘uma te numera i te 760 i ni‘a i te hanere i te mau Hau Amui no Marite mai te matahiti 1960 mai â.

« E nehenehe tatou e ite i te puai o te hoê faahuehueraa aneti-faaipoiporaa i roto i te mau parau faataaraa o te faaite i te mae‘araa o te mau numera o te mau fanauraa i rapae i te faaipoiporaa, te nohoraa amui e te mau faataaraa », o te parau ïa a Elder Hafen. « A 40 matahiti i teie nei, ua faaea rave rahi mau taata… i te ti‘aturi i te faaipoiporaa mai te hoê taatiraa totiare tau maoro no te naho‘a rahi… Ua ‘mo‘e te taihoiho’ o te aamu no te here o te ra‘i nui atea i te totaiete apî ».

Ua haamata te toparaa o te ihotumu o te faaipoiporaa i roto i te aehuehu o te mau ture tivira o te matahiti 1960. Titauhia te mau tauiraa i te fenua Amerika i te pae no te nunaa e i te pae no te faataaraa i te niu no te apeni, o te parau ïa a Elder Hafen. Area vetahi pae o te mau taata pee ua haere roa ïa i rapae e i te mau faito o te mau ture e te mau peu o te paturu nei i te mau auraa utuafare. E i te taime o te puai o te « faati‘amâraa » ua faati‘a te mau haava i te mau titauraa no te ti‘amâraa o te feia paari no te ‘aro i te mau faufaa o te mau tamarii.

« Ua ite na vau i te hoê taime i te hoê tamaiti iti i te ti‘a otahi-noa-raa, ma te huru e ua mo‘e e te ri‘ari‘a », o te parau ïa a Elder Hafen. E piriaro rarahi roa to’na tei papa‘ihia i teie parau, ‘A vaiiho noa ia‘u ia vai mo‘emo‘e noa’na.’ Te faaite nei teie tamaiti iti… i te huru o te feia paari tei vaiiho mo‘emo‘e noa i te mau tamarii i to ‘ratou iho tura i te i‘oa o te faati‘amâraa o te mau

tîtî a te hoê totaiete [o ta ratou i parau e] faahepohia e te mau taamuraa utuafare ».

Ua faaite atoa te ma‘imiraa ua riro te faaipoipo-ore-raa o te mau metua ei numera matamua no te mau fifi o te feia apî, e ia faaauhia i te feia faaipoipo, e te feia faaea ma te faaipoipo-ore-hia tei riro ei ite no te faaitiraa, te ava e te mau fifi o te raau ta‘ero, te haapa‘o ore, te veve e te oaoa ore oia’toa te haaviraa i te pae tino, o te tatararaa ïa a Elder Hafen.

Ua parau atoa Elder Hafen no te faaipoiporaa e te taata hoê â apeni. Hoê ahuru ma pae matahiti i ma‘iri a‘e nei aita roa hoê fenua i faati‘a i te faaipoiporaa i na taata hoê â apeni mai te ravehia nei i teie mahana. Te paturu nei te mau mana‘o i te pae no te ture i te mau faaipoiporaa hoê â apeni niuhia i ni‘a i te mau iteraa i te ti‘amâraa o te taata e to’na mo‘emo‘eraa, eiaha râ te faufaa totiare no te faaipoiporaa, o ta’na ïa i parau.

« Teie te hoê uiuiraa maamaa no te faaipoiporaa raerae: e mea ti‘a anei ia farii i te hoê ma‘itiraa a te hoê taata paari e aore râ, o te hoê anei faati‘araa i te opuaraa a te huiraatira no te faufaa o te mau tamarii e o te totaiete e o na taata faaipoipo atoa ra? » o te parau ïa a Elder Hafen.

Ua opani Elder Hafen i ta’na mau parau na roto i te haapotoraa o na mau « maitai » e maha tei horo‘ahia mai e te faaipoiporaa peu tumu: a tahi, e roaa te manuïa o te mau hinaaro e te tura o te mau tamarii; a piti, e haapiihia te mau peu maitai o te tivira e e horo‘ahia’tu i te u‘i a muri mai; a toru, e opua te mau metua e e mea ti‘a i te mau tamarii itoito ia haapiihia; e a maha, e riro te mau opuaraa aueue ore i roto i te mau auraa o te taata iho i te tupu.

Ua parau Elder Hafen e, na « to‘u hinaaro i te faaipoipo, mai to‘u hinaaro i te hoê tamarii e faaite i to‘u utuafare e i te totaiete e, te paturu nei au i teie mau auraa no te hoê faufaa ». « E paturu atoa ta‘u vahine e ta‘u mau tamarii ma te feaa ore mai te mea e riro ta ratou mau tusia ei faufaa no to ratou mau tautooraa ».