2007
A haere mai i te hiero
Atopa 2007


A haere mai i te hiero

Hōho’a

Fatata i te omuaraa o te piti ahururaa o te tenetere te haa ra na misionare e piti i te tuhaa mou‘a i te tuhaa apatoa no te Fenua Marite. I te hoê mahana a haere ai raua na te tupuai o te hoê aivi, ua ite raua i te mau taata e haaputuputu ra i te hoê vahi ateatea no te uru raau i pihaiho i te hoê fare atea’tu i te aivi.

Ua ite raua e e hunaraa ma‘i teie. Ua paremo te hoê tamaiti iti. Ua ani to’na na metua i te orometua ia haere mai e horo‘a i te tahi a‘oraa no te hunaraa o teie tamaiti iti. Ua faaea te mau misionare no te mata‘ita‘i i te mau mea e tupu ra. E tanuhia teie tamaiti iti i roto i te menema tei tatara-a‘ena-hia i pihaiho i te fare. Ua ti‘a mai te orometua i mua i te metua tane e te metua vahine e oto nei e i mua i te tahi atu mau taata tei haaputuputu mai e ua haamata i ta’na a‘oraa no te hunaraa. Mai te mea ua mana‘o te mau metua i te farii i te tahi tamahanahanaraa na roto mai i teie orometua, aita ïa raua i mauruuru.

Ua tama‘i oia ia raua no te oreraa i bapetizo i teie tamaiti iti. Ua haataere raua i te reira no tera tumu e tera tumu, e ua taere roa i teie nei. Ua parau hua’tu oia ia raua e ua haere ta raua tamaiti iti i hade. Ua parau oia ia ratou e na raua te hape, e ti‘a ia raua ia faahapahia – ua faatupu raua i te mauiui mure ore i ta raua ra tamaiti.

I muri a‘e i te a‘oraa e i te tapo‘i-raa-hia te menema, ua haere ê atu te mau hoa, te mau taata tupu e te mau fetii. Ua haafatata’tu te mau misionare i te mau metua e oto ra. Ua na ô atu raua i te metua vahine e heva ra, « e tavini maua no te Fatu, e ua haere mai maua e te hoê parau poro‘i na orua ».

A faaroo noa’i te mau metua tei roohia i te mauiui, ua hohora ihora na misionare apî e piti i mua i to raua mata te tahi hi‘oraa no te oraraa mure ore. Ua tai‘o raua i te mau heheuraa, e ua faaite i teie na metua haehaa tei roohia i te mauiui i to raua iteraa papû no te faaho‘i-raa-hia mai te mau taviri no te faaoraraa no te feia ora e no te feia pohe.

Aita vau e faahapa nei i te orometua. Oia mau, te vai nei to‘u mana‘o aroha no’na, no te mea ua rave oia mai te au i te ite e te maramarama ta’na i farii. E mea rahi atu â ra te mea e ti‘a ia’na ia horo‘a. Oia ho‘i te îraa o te evanelia.

Te e‘a ta te mau misionare i faaite i taua na taata haehaa ra ua hau atu ïa i te faafariuraa e te tatarahaparaa e te bapetizoraa; no te mea, no te feia o te pee, e arata‘i taua e‘a ra i te hopearaa i te mau piha mo‘a o te hiero mo‘a. I reira te mau melo o te Ekalesia tei faaineine ia ratou e nehenehe ai e rave i te mau oro‘a teitei e te mo‘a roa‘e tei heheuhia i te taata nei. I reira e nehenehe tatou e horoihia e e faatahinuhia e e farii ai tatou i to tatou oro‘a hiero e e taatihia ai. E ia farii ana‘e tatou i teie mau haamaitairaa no tatou iho, e nehenehe ta tatou e rave i te mau oro‘a no te feia tei pohe ma te ore i farii i taua haamaitairaa ra.

Te tiaturi nei au i te faarahi i to outou iteraa no te aha tatou e patu ai i te mau hiero e no te aha te mau oro‘a e ravehia ai i reira.

Te haamaitairaa no te haereraa i te hiero.

E haamaitairaa rahi ia tomo atu i roto i te hiero mo‘a. Mai te mea ua haapa‘o outou i te mau ture tei haamauhia, e ti‘a ïa ia outou ia haere mai e farii i to outou iho mau haamaitairaa; e i muri iho e ti‘a ia outou ia ho‘i faahou â, ia noaa taua iho mau haamaitairaa ra ia vetahi ê tei pohe ma te ore i farii i te rave‘a no te farii i taua mau haamaitairaa ra i roto i te oraraa tahuti nei.

Eita e ti‘a ia outou ia haere mai i te hiero na mua outou e faati‘ahia’i, hou outou e haapa‘o ai i te mau titauraa ta te Fatu i haamau. E mai te mea e ere i teie nei, e ti‘a râ ia outou ia haere mai i te taime iho ua ti‘amâ outou.

No te haapiiraa e niu nei i te ohipa i roto i te hiero mo‘a, hau atu i te tahi atu mau mea, i taa ê ai e i faufaa rahi atu ai te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei i te tahi ê atu faanahonahoraa faaroo i ni‘a i te tino o te fenua nei. Te vai nei ia tatou te tahi mea o te ore roa e vai nei i roto i te tahi ê atu faaroo. E nehenehe ta tatou e horo‘a i te tahi mea e ore roa e nehenehe ia ratou ia horo‘a.

E nehenehe te horuhoru i roto i te aau o taua mau metua e oto ra e tamarûhia i roto ana‘e i te mau haapiiraa a teie Ekalesia. Ua niuhia teie mau haapiiraa i ni‘a i te mau oro‘a no te hiero mo‘a.

Te nahonahoraa i roto i te mau mea atoa.

No te haamaramarama rii i te faufaa rahi o te mau oro‘a, e haamata ïa vau na te toru o te hiro‘a faaroo : « Te ti‘aturi nei matou e, na roto i te taraehara a te Mesia e ti‘a ai i te taata atoa ia faaorahia, na roto i te haapa‘oraa i te mau ture e te mau oro‘a o te Evanelia ».

Te auraa o te parau oro‘a « o te hoê ïa faanahoraa i te pae faaroo aore râ i te pae taere », « te hoê peu haamauhia ».1 I teie nei, eaha ïa te mau oro‘a no te evanelia? Eaha ïa to ratou faufaa no tatou te mau melo no te Ekalesia? E nehenehe anei ia outou ia oaoa, e nehenehe anei outou ia faaorahia, e nehenehe anei ia tatou ia faateiteihia mai te mea aita e oro‘a? Pahonoraa : Ua hau atu ratou i te mea mana‘ohia, aore râ i te mea hinaarohia, aore râ i te mea titauhia. Ua hau atu i te mea maitai aore râ i te mea onoonohia, e mea faufaa mau ratou no tatou tata‘itahi.

E ti‘a i te feia mo‘a tata‘itahi i te mau mahana hopea nei ia ui ia’na iho i te mau uiraa : E mea nahonaho anei to‘u oraraa? Ua farii anei au i te taato‘araa o te mau oro‘a no te evanelia e ti‘a ia‘u ia farii i teie taime i roto i to‘u nei oraraa? E mea mana anei ratou?

Mai te mea e nehenehe ia outou ia pahono e oia mau i teie mau uiraa, e mai te mea ua ravehia te mau oro‘a i raro a‘e i te mana o te mana taatiraa, e vai mana noa mai ïa ratou e a muri noa’tu. I taua taime ra, e mea nahonaho ïa to outou oraraa e tae noa mai i teie nei. E mea maitai ïa e ia feruri outou i to outou utuafare, te ora e te pohe, e taua iho mau uiraa i roto i te feruriraa.

Te mau oro‘a no te hiero.

Tei roto i te mau oro‘a ta tatou e rave nei i roto i te mau hiero te mau horoiraa, te mau faatahinuraa, te oro‘a hiero, e te oro‘a taatiraa – te taatiraa o te mau tamarii i te mau metua, e te taatiraa i te mau tane e te mau vahine, tei parau-noa-hia nei e faaipoiporaa hiero.

Teie te hoê haapotoraa no te haamaramaramaraa tei piahia no ni‘a i te mau oro‘a no te hiero.

Ua faahiti-pinepine-hia i roto i te hiero te mau oro‘a no te horoiraa e no te faatahinuraa ei mau oro‘a faaineineraa. Ua nava‘i noa i te parau i teie mau parau : Apitihia’tu i te oro‘a hiero o te mau horoiraa e te mau faatahinuraa ïa – te rahiraa e faahoho‘araa ïa, o te fafau mai râ i te mau haamaitairaa papû no tera ihoa taime e te mau haamaitairaa atoa no te tau i mua. Teie ta te Fatu i parau no ni‘a i teie mau oro‘a, « oia mau ta‘u e parau atu nei ia outou na, nahea ra ta outou mau horoiraa e fariihia e au, maori râ ia rave outou i taua mau horoiraa ra i roto i te hoê fare ta outou i hamani i to‘u nei i‘oa? » (PH&PF 124:37).

Ei tuatiraa i teie mau oro‘a, e faaahuhia outou i roto i te hiero i te ahu hiero e e fafauhia outou i te mau haamaitairaa faahiahia i tuatihia i te ahu. E mea faufaa rahi ia faaroo maitai outou a faaterehia’i teie mau oro‘a e ia tamata outou i te haamana‘o i te mau haamaitairaa tei fafauhia mai e te mau rave‘a e faatupuhia’i te reira mau fafauraa.

Te oro‘a o te haafaufaa ïa, te horo‘araa ia vetahi ê te tahi mea o te vai maoro mai e te mea faufaa rahi. I roto i te mau oro‘a hiero, « e noaa’i i te mau taata i te mana no ni‘a mai », e « e farii ai i te haapiiraa no ni‘a i te mau opuaraa e te mau faanahoraa a te Fatu ».2

Ua parau te peresideni Brigham Young (1801-77) no ni‘a i te oro‘a hiero : « E horo‘a poto noa vau i te auraa o te reira. To outou oro‘a hiero, o te fariiraa ïa i taua mau oro‘a atoa ra i roto i te fare o te Fatu o tei titauhia ia outou, ia faaru‘e ana‘e mai outou i teie nei oraraa, no te ho‘i faahou atu i mua i te aro o te Metua, ma te haere na mua i te mau melahi e ti‘a i reira ei tia’i, ma te horo‘a’tu ia ratou te mau parau taviri, te mau tapa‘o e te mau tokene no te autahu‘araa mo‘a, e ia noaa to outou faateiteiraa mure ore noa’tu te mau haatafifiraa a te fenua nei e a hade ».3

E titauhia te haamaitairaa no te oro‘a hiero no te faateiteiraa hope roa. E ti‘a i te feia mo‘a atoa i te mau mahana hopea nei ia vai ti‘amâ e ia titau i teie haamaitairaa

Te oro‘a taatiraa o taua ïa oro‘a ra o te taati i te mau utuafare e a muri noa’tu. Te faaipoiporaa hiero o te hoê ïa oro‘a taatiraa. Te mau tamarii tei fanauhia i te mau tane e te mau vahine tei taatihia i roto i te hiero ua fanauhia ïa ratou i roto i te fafauraa. Ia faaipoipo-ana‘e-hia te hoê tane e te hoê vahine i roto i te oro‘a tivira e ia taatihia i roto i te hiero hoê matahiti aore râ hau atu i muri iho, e taatihia ïa te mau tamarii tei ore i fanauhia i roto i te fafauraa i te tane e te vahine i roto i te hoê noa oro‘a poto e te mo‘a.

Ua putapû noa vau i te mea e e faaterehia nei te mau oro‘a o te hiero ma te tura e te maitai. E ere ratou i te mea fifi aore râ i te mea rahi ua riro râ ratou ei hoho‘a no te ohieraa o te mau ture o te evanelia.

Ua nava‘i to tatou mana i roto i te Ekalesia no te faatere i te taato‘araa o te mau oro‘a e titauhia no te faaora e no te faateitei i te taato‘araa o te utuafare taata. E no te mea tei ia tatou ra te mau taviri no te mana taatiraa, te mea ta tatou e taati na roto i te raveraa ti‘a e taatihia ïa i te ra‘i. Taua mau taviri ra – te mau taviri no te taati e no te haamau i ni‘a i te fenua e i te ra‘i – o te hoho‘a ïa o te horo‘a rahi roa‘e no ŏ mai i to tatou Atua ra. Na taua mana ra e nehenehe ai ia tatou ia bapetizo, ia haamaitai, ia horo‘a e ia taati, e e faatura te Fatu i ta tatou mau fafauraa.

Ia pûpûhia te mau oro‘a no tei pohe e tia’i.

Aita ta te orometua tei faahitihia na mua’tu e pahonoraa i te uiraa eaha te tupu i te feia tei pohe ma te bapetizo- ore-hia. Eaha ïa to ratou parau? Mai te mea aore ho‘i e i‘oa i horo‘ahia mai i raro a‘e i te ra‘i e ti‘a ai i i te taata ia faaorahia (e parau mau te reira), e ua ora ho‘i ratou e ua pohe ma te ore noa‘e i faaroo i taua i‘oa ra, e mai te mea e mea faufaa rahi te bapetizoraa (oia mau) e ua pohe ratou ma te ani-ore-hia i te farii i te reira, tei hea ïa ratou i teie nei?

E mea fifi ia taa maitai i taua uiraa ra, tera ra o te reira ïa te huru o te rahiraa o te mau taata. Oia ho‘i, a ui eaha ïa te mana o te haamau i te hoê Fatu e te hoê bapetizoraa e o te ore roa e faati‘a i te rahiraa o te taata ia farii i te maitai o tamau haapiiraa? I taua uiraa pahono-ore-hia, e ti‘a ia farii e e mou te rahiraa taata, e tae noa’tu i te tamaiti iti tei paremo – e aita roa’tu e faaohiparaa i te ture no te parau-ti‘a aore râ no te aroha atoa.

Mai te mea aita ta te hoê ekalesia e pahonoraa i teie ohipa fifi, nahea e nehenehe ai ia’na ia parau e e Ekalesia te reira na te Fatu? Oia mau aita Oia i hinaaro ia haamo‘e i te rahiraa o te taata no te mea aita roa ratou i bapetizohia i ni‘a i te fenua nei.

Oia mau, te feia o te parau nei na roto i to ratou ite ore e aita ta ratou e pahonoraa i teie uiraa eita ïa e nehenehe ia ratou e parau e e mana to ratou no te faatere i te ohipa a te Fatu i ni‘a i te fenua nei aore râ no te hi‘opo‘a i te ohipa e nehenehe ai te taata e faaorahia.

Te hoê o te mau tapa‘o o te faataa ê ia tatou i te toe‘a o te ao nei e o te faaite e melo tatou no te Ekalesia a te Fatu, o to tatou ïa raveraa i te bapetizoraa e i te tahi atu mau oro‘a no to tatou mau tupuna tei pohe.

I te mau taime atoa e ui au ia‘u iho i te uiraa no te feia tei pohe ma te bapetizo-ore-hia, te na reira nei au ma te faaturaraa hohonu mau, no te mea e ohipa mo‘a te reira. Ite-iti-hia e to te ao, e mea faahiahia teie ohipa i roto i te mea ta’na e nehenehe e faatupu, na ni‘a’tu i te mau mea atoa ta te taata e nehenehe e moemoea, e mea hanahana, e mea faaurûhia e e mea mau. O te pahonoraa ïa.

E nehenehe te hoê taata tahuti nei e bapetizohia ma te mana ti‘a no te tahi atu taata tei ore i farii i te reira hou a pohe ai oia. E farii ïa aore râ e pato‘i ïa taua taata ra i te bapetizoraa i roto i te ao varua, mai te au i to’na iho hinaaro.

Ua tae mai teie ohipa mai te hoê haapapûraa rahi no te tahi ohipa tumu – te vai nei te ora i muri a‘e i te poheraa. E ere te pohe tahuti i te hoê hopearaa mai te fanauraa i riro ei haamataraa. E tere noa te ohipa rahi no te faaoraraa i tera’tu pae o te paruru mai ô nei i roto i te oraraa tahuti nei.

Ua faati‘ahia tatou ia rave i te mau bapetizoraa e te tahi atu mau oro‘a no te hiero na roto i te monoraa no tei pohe e ia faaroo ana‘e ratou i te evanelia o te porohia e ia hinaaro ratou i te farii i te reira, ua ravehia ïa taua mau oro‘a faufaa rahi ra no ratou.

A haere mai i te hiero

E hopoi‘a na te feia mo‘a atoa i te mau mahana hopea nei teie ohipa. Penei a‘e aita’tu e parau haapiiraa e faataa ê nei i teie Ekalesia e i te tahi atu mau haapa‘oraa faaroo mai teie haapiiraa. Tei ia tatou ra te mau heheuraa. Tei ia tatou ra taua mau oro‘a mo‘a ra.

Te parau nei au ia outou paatoa, « a haere mai i te hiero ». Penei a‘e te tia‘i nei outou i te haamaitairaa no te hoê noa taime i roto i te oraraa no te haere i reira no te farii i to outou iho oro‘a hiero, no te farii i to outou iho mau haamaitairaa, e no te rave i ta outou iho mau fafauraa e te Fatu. Penei aua haere a‘ena outou i reira hoê aore râ e piti taime i teie nei. Penei a‘e te haere pinepine nei outou. Penei a‘e e taata faatere oro‘a outou. Noa’tu eaha to outou huru, a haere mai i te hiero.

Mai te mea e titauhia, a faatiti‘aifaro i to outou mau oraraa, a pure tuutuu ore. A haamata i teie nei i taua tere fifi roa ra, e i te tahi mau taime paruparu rahi roa, no te tatarahaparaa. A faaoti papû e e rave outou i te mau mea atoa no te tauturu i te ohipa hiero e te ohipa aamu utuafare o te turu i te reira, e no te tauturu i te taata atoa e ora nei e te taata atoa i tera’tu pae o te paruru, mai te maraa ia outou na roto i te mau rave‘a atoa e vai nei i roto i to outou rima.

A haere mai i te hiero!

Iritihia mai roto mai i The Holy Temple (1980).

Te mau nota

  1. Oxford English Dictionary (1971), « oro‘a », 2006.

  2. Bruce R. McConkie, Mormon Doctrine, 2nd ed. (1966), 227.

  3. Discourses of Brigham Young, maitihia e John A. Widtsoe (1941), 416.