2015
O Lau Sailiga mo le Upumoni
Oketopa 2015


O Lau Sailiga mo le Upumoni

E alala le tusitala i Kalefonia, ISA

Sa aoaoina pea au sa leai se mea e faapea o se Atua, ae sa ou filifili e saili mo au lava ia.

Ata
illustration of young men and a woman talking

Ata na tusia e Dan Burr

I le ola ae ai i se atunuu Asia e malosi ma le lē lolotu, sa ia te au lava i taimi uma se naunautaiga tele e avea ma se tagata faamanuiaina, ae ou te lei maua lava ni mataupu faavae e faavavau po o upumoni e taialaina au. I lo‘u atunuu, o le “manuia” o lona uiga o le mauoa ma le tautaua.

Na aoaoina pea au e o‘u matua sa leai se mea faapea o se Atua. Mo i laua, o mea tau lotu po o le Atua o se vaega faavalevalea e mo na o tagata vaivai. Mo se taimi umi lava na ou manatu ai ia te au lava o se tagata e le talitonu i se atua. Na latou aoaoina au e le tatau ona ou talitonuina se tasi ae na o au lava ia. O lea la mai lou laitiiti sa ou faaaogaina o‘u faanaunauga maualuluga e avea ma ou uunaiga ina ia suesue ma matuai galue malosi lava.

Sa i ai i o‘u matua faamoemoega maualuluga mo au. Sa la mananao ia te au e tumau le maualuluga o o‘u togi i taimi uma. Sa ou faanoanoa i le vaaia o o la foliga le fiafia po o le faalogo o la finau le tasi i le isi, pe a leaga ou togi. Faatasi ai ma a‘u meaaoga masani, sa tatau ona ou faia foi ni meaaoga faaopoopo i le faaiuga o le vaiaso, ina ia mafai ona ou tumau i le averesi o le A.

E tusa lava pe ua ou ausiaina ni sini sa ou faatuina, sa ou lagona lava sa i ai se mea e sili atu o loo teuina mo lo‘u olaga. I le taele o lo‘u loto, na ou iloaina e mautinoa lava e tatau ona i ai se mea e sili atu o i ai.

I se tasi aso na ou filifili ai o le a ou saili mo a‘u lava ia pe sa i ai moni lava se Atua. Afai o soifua o Ia, ou te fia iloa po o le a se mea e finagalo ai o Ia ia te au po o mea tau lotu ua na o se vaega faavalevalea na foafoaina e ala i manatunatuga o tagata soifua. Sa ou le fefe e maua se tasi o nei tali e lua. Sa na o lou manao lava i le mea moni.

I lena lava taimi e tasi, sa avea maua ma se uo mamae ma se tasi o la‘u au pasiketipolo e igoa ia Taylor. I se tasi taeao sa ou fesili atu ia te ia mo se avanoa e tietie atu ai i le aoga. Sa ia fai mai ioe, ae e tatau ona ou ala i luga mo se itula e vave ai ina ia o faatasi i le seminare ma ia. Na ou tali atu ma le musuā ioe, ma le le iloaina po o le a lena mea. Sa ou fiafia i le seminare, e ui ina sili atu ona o se mea sa ou lagonaina nai lo mea na ou aoaoina.

Na vave lava ina ua mavae lena mea, na fai mai Taylor ma te o i le lotu faatasi ma ia. I le taimi muamua sa ou mafaufau o le lotu sa fai si le manaia ma e ese lava, ae na iu lava ina uunaia au i le lagona mafanafana ma le toafilemu na ou lagonaina i le sauniga.

Ae ui i lea, sa le faatalitonuina lava au o le lagona lelei sa i ai se sootaga ma le Atua. Na faapefea ona ou iloa e le o sau mai ia te au lava? Na faapefea ona ou iloa ou te lei faia au lava ina ia ou maua lagona faapena?

Ina ua mavae le tele o ni felafolafoa‘iga i totonu, sa ou alu loa i le tina o Taylor i se sailiga o ni tali. Sa ia fai mai ia te au e mafai ona ou maua a‘u tali e ala i le faitauina o tusitusiga paia ma tatalo e uiga i tali ia sa ou sailia. Sa ou tatalo e aunoa ma le mauaina o ni tali ma taumafai e usitai i tulafono ma poloaiga ia na ou aoaoina. Sa oo ina ou le fiafia i le tele o taimi. Sa ou faamoemoe i se foliga vaaia ofoofogia ma le matautia o le Atua po o se ituaiga o mea faavavega ina ia faamaonia o le Atua e moni. O le mea moni lava ia, sa ou manao i se molimau e le maluelue i lea lava taimi. O le mea moni, o le faatele ona ou tatalo, o le tele foi lea o le manino sa ou lagonaina i lo‘u olaga. O le tele ona ou mulimuli i poloaiga, o le sili atu foi lea o le fiafia sa ou oo i ai. O le tele o lou faitau i tusitusiga paia, o le tele foi lea o faaaliga na ou maua. Sa iu lava, ina faamalosia lau molimau, e pei o le la oso i le taeao.

Sa manaomia mai ia te au le lua tausaga e filifili ai e papatiso o se tagata o Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai. E ui ina sa ou ola i le tele o tulaga faatonuina o le amio lelei ma mataupu faavae i le taimi muamua, e mafai ona ou faapea atu nei ua ou iloa le upumoni e faavavau ma le taua: o loo soifua le Atua. O Iesu o le Keriso, Lo Tatou Faaola ma le Togiola. Ua matala le lagi. O se perofeta a le Atua ua savalia le lalolagi i aso nei. O le Togiola a Iesu Keriso e moni. E faamagalo moni lava e le Atua tagata agasala uma ua salamo. Atonu ou te le atamai pe faamanuiaina e pei o isi tagata, ae o le malamalama ua ou mauaina e le mafaatauina.