2010–2019
E ere anei tatou paatoa e mau taata taoʻa ore ra ?
Atopa 2014


E ere anei tatou paatoa e mau taata taoʻa ore ra ?

E taata moni tatou e aore râ e taata veve, e ti‘a ia tatou ia « rave i te vahi e tiʻa ia tatou » ia navaʻi ore ana‘e te tahi taata.

Auê ïa ohipa faahiahia tei tuuhia mai i roto i te faanahoraa o ta tatou amuiraa rahi. Bien hecho, Eduardo.

I te taime mataʻu mau o Ta’na ra ohipa, ua tiʻa aʻera Iesu i niʻa i roto i te sunago o To’na oire i Nazareta e ua taiʻo aʻera i teie mau parau i tohuhia e Isaïa e i papaʻihia i roto i te evanelia a Luka : « Tei niʻa iho ia’u te Varua o te Fatu, oia i faatahinu mai ia’u ei poro haere i te parau maitai i te taata rii, ua tono mai oia ia’u ei faaora i te feia aau oto, ei poro haere i te ora no te tîtî, e ia hiʻo faahou te matapo, e ei tuu hoi i te feia i paruparu ».1

No reira, teie te taime matamua a faaʻite ai te Faaora i Ta’na ohipa i roto i te tiʻaraa Mesia. Areʻa râ, ua haapapû atoa teie irava e, i niʻa i te eʻa no To’na tusia taraehara hopea e te ti‘a-faahou-raa, te ohipa tumu matamua a Iesu i roto i te tiʻaraa Mesia, o te haamaitairaa ïa i te taata rii, e tae roa’tu i tei haehaa te aau.

Mai te omuaraa o Ta’na ra ohipa, ua here Iesu i te taata rii e tei navaʻi ore i te hoê here faito ore. Ua fanauhia Oia i roto i te fare o na taata mai te reira te huru, e ua paari i rotopu e rave rahi atu â o te reira huru taata. Aita tatou i ite i te huʻahuʻaraa o To’na oraraa tahuti nei, tera râ, i te hoê taime ua parau Oia e, « e ana to te alope, e tauraa to te manu ; area to te Tamaiti a te taata nei aita o’na tuaroi ».2 E au ra e, te taata tei hamani i te raʻi e te fenua « e te mau mea atoa o roto ra »,3 aita To’na e faaearaa, i roto ihoa râ i to’na oraraa taata paari.

I roto i te tuaai, ua faarirohia te veve ei fifi rahi roa aʻe e te parare rahi o te taata nei. Te ati rahi o te veve, e ati pae tino ïa, tera râ, te ati i te pae varua e i te pae o te feruriraa ta’na e horoʻa mai, e nehenehe ïa e riro ei mea ino roa’tu. Noa’tu râ te huru, te piiraa ohipa tuutuu ore ta te Faaora rahi i tuu mai i niʻa ia tatou maori râ, o te apitiraa ïa tatou Ia’na no te iriti i teie utuʻa teimaha i niʻa i te taata. I roto i To’na tiʻaraa Iehova, ua parau Oia e, e haavâ Oia i te utuafare o Iseraela ma te teimaha i te mea e, « te taoʻa haru a te [taata rii], tei roto ïa i to outou mau fare ».

Ua parau Oia « Eaha te mea i faafao ai outou i to’u ra mau taata, e i oro ai i te mata o te taata rii ? »4

E mea hau atu â te maramarama o te parau a te papaʻi Maseli no niʻa i te reira : « O tei hamani ino i te taata rii ra, ua faaino ïa i tei hamani ia’na ra : [e]… o tei opani i to’na taria i te auê o te taata rii ra, e auê atoa oia iho, e e ore e faaroohia mai ».5

I to tatou nei anotau, aita â te Ekalesia a Iesu Mesia i faahoʻi-faahou-hia mai i tae atura i to’na mahana oroʻa matamua a faaue mai ai te Fatu i to’na mau melo ia « hiʻo atu hoi ratou i te feia veve e tei ere hoi, e e horoʻa’tu i te tautururaa ia ratou ia ore ratou ia ati noa ».6 A hiʻo i te parau faaue i roto i teie irava―« ia ore ratou ia ati noa ». Tera te huru reo o te Atua ia parau Oia no te ohipa.

No niʻa i te fifi rahi o te tinairaa i te aifaito ore i roto i te ao nei, e aha ta te hoê tane e aore râ, te hoê vahine e nehenehe e rave ? Ua horoʻa mai te Fatu iho i te hoê pahonoraa. Hou To’na hooraahia e te faasatauroraahia, a faatavai ai Maria i te upoo o Iesu i te hoê monoʻi hunaraa moni rahi, amuamu ihora Iuda Isakariota i teie ohipa haapaʻoraa ore ma « te haavare ia’na ra ».7

Ua parau Iesu :

« Eaha outou i haapeʻapeʻa’tu ai ia’na ? e raveʻa maitai ta’na i rave iho ia’u nei…

« Ua rave hoi oia i te vahi i tiʻa ia’na ».8

Ua rave hoi oia i te vahi i tiʻa ia’na ! Auê ïa faataaraa poto e te puai ! I te hoê taime ua uiui te hoê papaʻi veʻa i te Metua vahine Teresa no Calcuta, no niʻa i ta’na ohipa faaea ore no te faaoraraa i te feia veve i roto i taua oire ra. Te parau ra oia e, ia hiʻohia te numera, aita roa’tu teie vahine e rave nei i te hoê ohipa. Ua pahono oioi atura teie vahine iti faahiahia e, ta’na ohipa, e ohipa ïa no te here, e ere no te numera. Noa’tu te rahi o te taata aita e roaa ia’na ia tauturu, ua parau oia e, e nehenehe ta’na e haapaʻo i te faaueraa ia here i te Atua e i te taata tupu na roto i te taviniraa i te feia e roaa ia’na na roto i ta’na mau raveʻa. I te tahi atu taime ua parau oia e, « e au te ohipa ta tatou e rave nei mai te hoê topata i roto i te moana ». « Tera râ, ahiri aita tatou i rave, ua ere ïa te moana i te hoê topata ».9 Ma te tura, ua faaoti aʻera te papaʻi veʻa ma te parau e, e mea papû maitai e, e ere te ohipa keretetiano i te tautooraa no te numera. Ua feruri aʻera oia e, mai te mea e, e rahi atu to te raʻi oaoa no te hoê taata hara e tatarahapa i te iva ahuru ma iva aita e titauhia ia tatarahapa, no reira, e mea papû e, aita te Atua e haapeʻapeʻa roa nei no te numera.10

No reira, nahea tatou i te « rave i te vahi e tiʻa ia tatou » ?

No niʻa i te hoê mea, mai ta te arii Beniamina i haapii mai, e nehenehe tatou e faaea i te tape‘a i ta tatou mau raveʻa no te mea te hiʻo nei tatou i te taata rii ma te feruri e, na ratou iho i imi i to ratou ati. Peneiaʻe te tahi pae o te taata na ratou iho i imi i to ratou mau fifi, tera râ, aita anei te toeʻa o tatou e rave atoa nei i te reira ohipa ? E ere anei no reira teie haapaʻo ture aau aroha i ui ai e, « E ere anei tatou paatoa e mau taata taoʻa ore ra ? »11 Aita anei tatou paatoa e ani nei ma te tuutuu ore i te tauturu e a tiaʻi ai i te mau pahonoraa i te mau pure ? Aita anei tatou paatoa e taparu nei i te faaoreraa hara no te mau hape ta tatou i rave e te fifi ta tatou i faatupu ? Aita anei tatou paatoa e tiʻaoro nei ia faahoʻi te aroha i to tatou mau ino, ia upootiʻa te aroha i niʻa i te parau tiʻa, no tatou ihoa râ ? No reira, eita tatou e hitimahuta ia parau o Beniamina e, e farii tatou i te faaoreraa o ta tatou mau hara na roto i te taparuraa i te Atua, o te pahono mai ma te aroha, areʻa, te tape‘a nei ïa tatou i te faaoreraa o ta tatou mau hara na roto i te pahonoraa na roto i te aroha i te feia veve e taparu mai nei ia tatou.12

Taa ê noa’tu te raveraa i te ohipa no te tauturu i te feia veve, e tiʻa atoa ia tatou ia pure no ratou. Ua hurihia te hoê pupu ati Zorama i rapae i to ratou mau fare pureraa, i manaʻohia hoʻi e to ratou mau taeaʻe e, e mea « viivii » e e mea « faufaa ore » ratou―e mau parau teie no roto mai i te papa‘iraa mo‘a―« no te nehenehe ore o to ratou ahu ». Te parau nei Moromona e, « ua veve ratou i te mau mea o teie nei ao ; e ua haehaa atoa hoi i te aau »13―e piti teie titauraa fatata e haere apipiti noa i te mau taime atoa. Ua patoʻi na hoa misionare o Alama e o Amuleka i taua tiahiraa ra i te feia nehenehe ore te ahu ma te parau atu ia ratou e, noa’tu te huru o te mau maitai ta te tahi pae e faaere mai ia ratou, e nehenehe ta ratou e pure tamau noa―i roto i ta ratou mau faaapu e i roto i to ratou mau fare, i roto i to ratou mau utuafare e i roto i to ratou aau.14

Tera râ, ua parau o Amuleka i teie pupu tei tiahihia : « Ia oti ta outou pure… ia faaruʻe outou i te taata veve, e tei tahaa noa, e ia ore outou ia utuutu i te feia maʻi, e tei atihia ra, e ia ore outou ia horoʻa i ta ta outou taoʻa, mai te mea e [taoʻa ta outou], i tei veve―te parau atu nei au ia outou… ua riro ta outou pure ei mea maamaa e te faufaa ore, e ua riro outou ei taata haavare, o te huru taata ïa e huna i te faaroo ».15 Auê ïa faahaamanaʻoraa faahiahia e, e taata moni tatou e aore râ e taata veve, e ti‘a ia tatou ia « rave i te vahi e tiʻa ia tatou » ia navaʻi ore ana‘e te tahi taata.

I teie nei, ia ore hoʻi au ia parihia e, te horoʻa nei au i te mau faanahonahoraa tauturu taa ê roa, e aore râ, te parau nei au e, e ohipa maitai te haereraa e taparu i niʻa i te purumu, te haapapû atu nei au ia outou e, to’u faatura i te mau parau tumu no te ohipa, te faaherehereraa i te moni, te faaravaʻiraa ia’na iho e te hinaaro puai, e mea puai ïa mai to te tahi atu tane e aore râ vahine atoa e ora nei. Ua titau-tamau-noa-hia ia tatou ia tauturu ia tatou iho hou a imi ai tatou i te tauturu no ô mai ia vetahi ê ra. Taa ê noa’tu i te reira, aita vau i ite papû roa e, nahea outou tataʻitahi i te faaoti i ta outou hopoiʻa no te feia aita e tauturu nei ia ratou iho e aore râ, aita ta ratou e nehenehe e tauturu ia ratou iho. Tera râ, ua ite au e, ua ite te Atua, e e tauturu mai Oia e e arataʻi mai Oia ia outou i roto i te mau ohipa aroha o te tiʻaraa pipi, mai te mea e, e hinaaro mau outou, e pure e e imi hoʻi outou i te mau raveʻa no te haapaʻo i te hoê faaueraa Ta’na i horoʻa mai ia tatou faahou e faahou â.

Te taa ra outou e, te parau nei au no te mau hinaaro fifi i te pae o te oraraa sotiare e aita te reira e topa noa i niʻa i te mau melo o te Ekalesia. Auaʻe râ, e mea ohie aʻe te faanahoraa a te Fatu no te tauturu i to tatou iho : te titauhia nei i te feia tino maitai atoa ia haapaʻo i te ture no te haapaeraa maa. Ua papaʻi Isaïa e :

« E ere anei teie i te haapaeraa maa hinaaro na’u ra ?…

« E ere anei ia tufahia ta oe maa i te feia i poia ra, e ia arataʻi i te taata rii i ati ra i to utuafare ? e ia ite oe i te veve ra, ia faaahu atu oe ia’na… ? ia haamairi [oe] i te hopoiʻa teiaha ra… ia tuuhia tei neneʻihia e tei hamani-ino-hia… ? »16

Te faaʻite nei au i to’u iteraa no niʻa i te mau semeio, i te pae varua e i te pae tino, o te tae mai i niʻa i te feia e ora i te ture o te haapaeraa maa. Te faaʻite papû nei au no niʻa i te mau semeio tei tae mai i niʻa ia’u. Oia mau, mai ta Isaïa i papaʻi, ua tiʻaoro vau i roto i te haapaeraa maa, e ua hau i te hoê noa taime, e ua pahono papû mai te Atua, « Teie au ».17 A poihere i taua haamaitairaa moʻa ra hoê aʻe taime i te avaʻe, e a faaʻite i te aau horoʻa, ia au i te maraa, i roto i ta outou ô no te haapaeraa maa, e te tahi atu mau horoʻaraa no te tauturu i te taata, te haapiiraa e te misionare. Te fafau atu nei au e, e horoʻa rahi atoa mai te Atua ia outou, e te feia tei roaa te tauturu i roto i to outou na rima, e pii ïa ratou i to outou iʻoa ia haamaitaihia e a muri noa’tu. Hau atu i te toru tuhaa i niʻa i te maha o te hoê mirioni melo o te Ekalesia tei tauturuhia i te matahiti i maʻiri aʻenei na roto i te mau ô o te haapaeraa maa tei horoʻahia e te mau episkopo haapaʻo maitai e te mau peresideni Sotaiete Tauturu. E rave rahi ïa Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei tei oaoa roa.

E te mau taeaʻe e te mau tuahine, e titauraa i roto i teie aʻoraa ta’u, ia faʻi hua’tu vau e, e mau haamaitairaa hope ore, i te pae tino e i te pae varua, i roto i to’u oraraa, e ere ïa no ta’u tautooraa e e ere atoa hoʻi no to’u maitai. Mai ia outou, ua tupu atoa i roto ia’u te hepohepo i te parau no te moni, tera râ, aita vau i vevehia, aita atoa vau i ite e, e aha te manaʻo o te taata veve. Taa ê atu i te reira, aita vau i ite e, no te aha te taa ê rahi o to tatou huru fanauraa, to tatou poheraa, ta tatou mau raveʻa no te haapiiraa e no te faaravaʻiraa faufaa i roto i te tahuti nei, tera râ, ia hiʻo anaʻe au i tei erehia e te mau taata e rave rahi, te taa ra ia’u e, « no te aroha noa o te Atua i fanaʻo ai au ».18 Ua ite atoa vau e, noa’tu e, e ere au i te tiaʻi no to’u taeaʻe, e taeaʻe râ vau no to’u taeaʻe, e « no te mea ua rahi tei horoʻahia na’u, e horoʻa atoa vau ».19

No reira, te haapoupou nei au i te peresideni Thomas Spencer Monson. A 47 matahiti i teie nei to’u haamaitairaahia na roto i te haaraa i pihaʻi iho i teie taata, e te hohoʻa no’na ta’u e poihere e tae roa’tu i to’u poheraa, o to’na ïa hohoʻa i roto i to’na tiaa fare, i to’na hoʻiraa mai na te fenua Helemani Hitiʻa o te râ mai, tei ino roa i te pae faaravaʻiraa faufaa, e inaha ua horoʻa oia eiaha to’na noa pereue e te ahu taui, to’na atoa râ mau tiaa. « Te nehenehe o te avae o te veʻa i niʻa i te mouʻa, [i te orihaereraa e to’na tiaa fare, na te vahi tiaʻiraa manureva] o tei hopoi mai i te parau maitai ra, o tei faaʻite hua mai i te parau hau ra ».20 Rahi atu i te tahi noa’tu taata ta’u i mâtau, ua rave te peresideni Monson « i te mau vahi atoa e tiʻa ia’na ia rave » no te vahine ivi e te otare, tei veve e tei neneʻihia.

I te matahiti 1831 i roto i te hoê heheuraa i te peropheta Iosepha Semita, ua parau mai te Fatu e, ia tae i te hoê mahana, e ite te feia veve i te basileia o te Atua ia haere mai e faaora ia ratou ma « te puai e te hanahana rahi ».21 E mata na tatou i te tauturu ia tupu teie tohuraa na roto i te haereraa ma te puai e te hanahana o to tatou tiʻaraa melo i roto i te Ekalesia mau a Iesu Mesia, no te rave i te vahi e tiʻa ia tatou no te faaora i te mau taata atoa ta tatou e nehenehe mai te veve o te haavî nei ia ratou e o te haamou nei i ta ratou mau moemoea e rave rahi roa, o ta’u ïa pure na roto i te iʻoa maitai o Iesu Mesia ra, amene.