2010–2019
Te oraraa i te evanelia ma te oaoa
Atopa 2014


Te oraraa i te evanelia ma te oaoa

A ti‘aturi i te mana faaora o Iesu Mesia ; a haapa‘o i Ta’na mau ture e mau faaueraa. Na roto i te tahi atu parau—a ora i te evanelia ma te oaoa.

E au mau tuahine here, e au mau hoa, e au mau pĭpĭ haamaitai na Iesu Mesia, ua mauruuru roa vau i te ti‘araa i rotopu ia outou a haamata faahou ai tatou i te hoê amuiraa rahi a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. I te hepetoma e haere mai nei, e farerei te Peresideniraa Matamua e te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te mau hui mana faatere rahi e na reira atoa te mau peresideniraa rahi o te mau pŭpŭ tauturu, e e tupu atu ai te tahi o te mau tuhaa pureraa no ta tatou amuiraa rahi na te ao atoa nei i te mahana maa e te sabati e haere mai nei. Ua mauruuru vau i te peresideni Thomas S. Monson, te peropheta o te Atua no tatou i teie mahana, tei ani mai ia’u ia ti‘a no te Peresideniraa Matamua no te paraparau i te mau tuahine o te Ekalesia.

I to’u feruriraa e aha ta’u e parau atu, ua hoʻi to’u mau mana‘o i ni‘a i te mau vahine tei hamani i to’u oraraa e o tei tauturu ia’u na roto i te mau tamatamataraa o te tahuti nei. Ua mauruuru vau i to’u mama ruau tei faaoti e afaʻi i to’na utuafare i te hoê pureraa na te Momoni, a rave rahi ahuru matahiti i teie nei. Ua mauruuru vau i te tuahine Ewig, te hoê vahine ruhiruhia otahi, to’na i‘oa ia iritihia na roto i te reo Peretane, o te « Tuahine Mure Ore » ïa. O ona te taata matamua tei tuu i teie aniraa itoito e te faahiahia i mua i to’u mama ruau. Ua mauruuru roa hoʻi au i to’u metua vahine, tei arata‘i e maha tamarii na roto i te arepurepuraa o te Tamaʻi Rahi II o te ao. Te haamana‘o atoa nei au i ta’u tamahine, ta’u mau mootua tamahine e te mau uʻi vahine e haere mai ananahi.

E, eiaha roa ia moʻehia e, e mauruuru a muri noa’tu vau i ta’u vahine, o Harriet, tei faariro i to’u taure‘are‘araa ei taime au, tei amo i te hopoi‘a teimaha roa a‘e o to maua utuafare ei metua vahine, o te ti‘a nei i piha‘i iho ia’u ei hoa faaipoipo e o te here e o te poihere nei i ta maua mau tamarii, mootu e hina. I riro noa na oia ei puai no to maua utuafare, i te mahana maitai e te mahana fifi. Na’na e afaʻi mai i te mahana i roto i te oraraa o te taata atoa i mâtau ia’na.

I te hopea, ua mauruuru roa vau ia outou paatoa, nau milioni tuahine haapa‘o na te ao atoa nei noa’tu to outou matahiti, o te ohipa rahi roa nei hoʻi no te paturaa i te basileia a te Atua. Ua mauruuru vau ia outou no ta outou mau rave‘a e rave rahi no te faaûru, aupuru e haamaitai i te feia ati aʻe ia outou.

E mau tamahine na te Atua

Ua mauruuru vau i te ti‘araa i rotopu e rave rahi tamahine na te Atua. Ia himene ana‘e tatou i te himene « E tamarii au na te Atua », e ô roa mai te mau parau i roto i to’u aau. Ia feruri tatou i teie parau mau—e tamarii tatou a na metua i te raʻi1—e î tatou i te mana‘o no to tatou hiro‘a matamua, te mana‘o no ta tatou fa e te mana‘o no te parau tei faataahia no tatou.

E mea maitai ia haamana‘o e, e vai noa outou ei tamarii na te Atua. Na te reira ite e taʻitaʻi ia outou na roto i te mau taime fifi roa a‘e o to outou oraraa ma te faaûru atu ia outou ia rave i te mau mea faahiahia. Teie râ, e mea faufaa atoa ia haamana‘o e, e ere te riroraa ei tamahine a na metua mure ore i te hoê fetia ta outou e re e ta outou e ere. E vai noa outou e a muri noa’tu ei tamahine na te Atua. E mau tia‘iraa teitei ta te Metua i te Ao ra no outou, areʻa râ, e ere no te mea noa e hiro‘a matamua hanahana to outou, ua roaa ïa to outou tufaa aiʻa hanahana. Ua tono mai te Atua ia outou i ô nei no te faaineine no te hoê ananahi rahi atu â i ta outou e nehenehe e feruri.

E mea hanahana mau e te faaûru te mau haamaitairaa ta te Atua i parau fafau i te feia haapa‘o. I roto i te reira te vai ra « te mau terono, te mau basileia, te mau hau hui arii, e te mau mana, te mau mana faatere, te mau vahi teitei atoa e te mau vahi hohonu ».2 E e titauhia hau atu i te hoê parau fanauraa pae varua e aore râ te hoê « tareta Tamarii na te Atua » no te farii i teie mau haamaitairaa e eita e roaa ia feruri pauroa mai.

Nahea râ te reira e raʻehia mai ai ia tatou ?

Ua pahono te Faaora i teie uiraa i to tatou anotau :

« Maori râ ia haapa‘o mau â oe i ta’u ture nei e ere roa’tu oe e noaa i teie nei hanahana.

« No te mea ua afaro te uputa, e ua pirihaʻo te eʻa o te arata‘i atu i te faateiteiraa…

« … A farii mai na outou i ta’u ture nei ».3

No reira tatou e paraparau ai no ni‘a i te haereraa i te eʻa o te pĭpĭ.

Te paraparau nei tatou no ni‘a i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua.

Te paraparau nei tatou no ni‘a i te oraraa i te evanelia ma te oaoa, ma to tatou aau atoa, to tatou mana‘o atoa, to tatou puai atoa e to tatou varua atoa.

Ua ite te Atua i te hoê mea aita tatou i ite

Noa’tu râ, no te tahi o tatou, e ere roa te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua i te hoê mea oaoa. E oia mau : te vai ra ihoa te tahi e mea paari a‘e ia haapa‘o e aore râ e ere i te mea anaanatae—o te mau faaueraa ïa ta tatou e hi‘o anaanatae nei mai te hoê tamarii i mua i te mereti pota, e mea maitai no te ea aita râ oia i au roa. E faaoromai noa tatou e e faaitoito tatou i te amu ia nehenehe ia tatou ia haere i mua i te tahi atu ohipa au a‘e.

E peneiaʻe i te mau taime mai te reira te huru, e ui paha tatou e, « E mea titau ihoa anei ia tatou ia haapa‘o i te mau faaueraa atoa a te Atua ? »

Teie ta’u pahonoraa ohie i teie uiraa :

I to’u mana‘o, ua ite te Atua i te hoê mea aita tatou i ite—te mau mea i ô atu i to tatou haroʻaroʻa ! E mea mure ore to tatou Metua i te Raʻi e ua rahi atu â, ua rahi roa ino To’na ite, paari e maramarama i to tatou.4 E ere râ te reira noa, e mea here e e te aroha mure ore atoa Oia, e e fa haamaitai Ta’na e tutonu noa nei : ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore.5

Ia tauihia te huru faahitiraa, aita Oia i ite noa i te mea maitai roa a‘e no outou ; ua hinaaro roa’toa Oia ia outou ia ma‘iti i te mea maitai roa a‘e no outou.

Mai te peu ua ti‘aturi to outou aau i te reira—mai te peu ua ti‘aturi mau outou e, te misioni rahi o to tatou Metua i te Ao ra, o te faateiteiraa ïa e te faahanahanaraa i Ta’na mau tamarii, e ua ite maitai a‘e Oia nahea i te rave i te reira—e ere anei ïa i te ohipa maitai ia tauahi e ia pee i Ta’na mau faaueraa, tae noa’tu te mea paari ? Eita anei tatou e poihere i teie mau pou mori Ta’na i horo‘a mai no te arata‘i ia tatou na roto i te poiri e te mau tamataraa o te tahuti nei ? Na ratou e faa‘ite i te puromu hoʻiraa i to tatou fare i te raʻi ! Na roto i te ma‘itiraa i te eʻa a te Metua i te Ao ra, te patu ra ïa outou i te hoê niu hanahana no to outou iho haereraa i mua ei tamahine na te Atua, o te riro i te haamaitai ia outou i te roaraa o to outou oraraa.

Hoê tafifiraa no tatou, oia hoʻi, i to’u mana‘o, te mana‘o nei tatou ua ponao te Atua i Ta’na mau haamaitairaa atoa i roto i te hoê ata rahi i ni‘a i te raʻi, e aita Oia i hinaaro ia horo‘a mai i te reira maori râ ia pee tatou i te tahi mau titauraa etaʻeta e titauraa metua Ta’na i tuu mai. E ere roa’tu te mau faaueraa mai te reira te huru. To’na vairaa mau, te faatopa tamau nei te Metua i te Ao ra i te mau haamaitairaa mai te ua te huru, e na to tatou râ mataʻu, feaa e hara, mai te hoê fare amarara, e tape‘a nei i teie mau haamaitairaa ia topa i ni‘a ia tatou.

Ua riro Ta’na mau faaueraa ei mau arata‘iraa aroha e ei tautururaa hanahana no tatou no te opani i te fare amarara, ia ti‘a ia tatou ia faararihia i teie mau haamaitairaa no te raʻi mai.

Titauhia ia farii tatou e, e ere te mau faaueraa a te Atua i te hoê tapuraa ohipa roroa no te mau mana‘o maitai. E ere te reira i te hoê rave‘a ohie mai ni‘a mai i te Itenati (blog) e aore râ te tahi mau parau faaitoito i ni‘a i te faanahoraa Pinterest. E mau parau aʻo hanahana te reira, tei niuhia i ni‘a i te mau parau mau mure ore, tei horo‘ahia mai no te faatupu i « te mana‘o hau i roto i teie nei ao, e te ora mure ore i roto i te ao a muri atu ra ».6

E no reira, e ma‘itiraa ta tatou. I te hoê pae, te vai nei te mana‘o o te ao e ta’na mau haapiiraa taui haere e ta’na mau fa papû ore. I te tahi pae, te vai nei te parau a te Atua i Ta’na mau tamarii—To’na mana‘o paari mure ore, Ta’na mau parau fafau e te papû e Ta’na mau arata‘iraa aroha no te hoʻi i mua i To’na aro ma te hanahana e te here e te hi‘oraa arii.

Tei ia outou na te ma‘itiraa !

Te toro nei te Hamani o te mau moana, o te one e te miria fetia i To’na rima ia outou i teie nei mahana ! Te horo‘a mai nei Oia i te rave‘a faatupuraa i te oaoa, te hau e te ora mure ore !

No te farii i teie mau haamaitairaa hanahana, e ti‘a ia outou ia faahaehaa ia outou, ia faa‘ohipa i te faaroo, ia rave i ni‘a ia outou i te i‘oa o te Mesia, ia imi Ia’na na roto i te parau e te ohipa, e ia haapapû e « ia ti‘a ei ite o te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa ta outou e parahi ra ».7

Te no te aha o te haapa‘o

I te taime e maramarama ai outou i te natura mau o te Atua e Ta’na mau faaueraa, e maramarama maitai mai outou ia outou iho e i te fa o to outou vairaa. Na roto i te reira, e taui te tumu no to outou peeraa i te mau faaueraa, e ua riro atura te reira ei hiaai o to outou aau ia ora i te evanelia ma te oaoa.

Ei hi‘oraa, te feia e hi‘o nei i te haereraa i te mau pureraa a te Ekalesia ei rave‘a no ratou iho no te faarahi i to ratou here i te Atua, no te farii i te hau, no te faateitei ia vetahi ê, no te imi i te Varua e no te faaapî i to ratou iho fafauraa ia pee ia Iesu Mesia, e ite mai ratou i te hoê apî rahi a‘e i te feia e faataa noa nei i te hoê taime no te parahi i ni‘a i te parahiraaa o te fare pure. E te mau tuahine, e mea faufaaroa ia haere mai i te mau pureraa i te sabati, i to’u nei râ mana‘o, e mea mana‘ona‘o atu â te Metua i te Ao ra i to tatou faaroo e tatarahaparaa, rahi a‘e i te numera i te sabati.

Teie te tahi faahou hi‘oraa :

Ua roohia te hoê metua vahine otahi, e piti tamarii, i te maʻi oniho. E oia, aita i maoro roa ua roo-atoa-hia ta’na mau tamarii i teie maʻi. Ua riro atura te hopoi‘a ia haapa‘o ia’na iho e i ta’na mau tamariirii ei ohipa teimaha roa no te hoê metua vahine apî. E, i te hopea, ua hue e ua repo roa mai teie fare atuatu maitai. Ua apapa noa te mereti repo i roto i te vahi horoiraa auʻa, e ua apapa atoa te ahu repo i tera e tera vahi.

E te fifi ra oia i te faanâ i teie mau tamarii—e ua hinaaro roa’toa ia taʻi—ua patotohia a‘era i te uputa. O to’na ïa nau tuahine hahaere. Ua ite ihora raua tei roto teie metua vahine apî i te ati. Ua hi‘o raua i to’na fare, te vahi tunuraa maa. Ua faaroo raua i te taʻi o te mau tamarii.

I teie nei, mai te peu ua feruri noa teie na tuahine i te faaotiraa i ta raua tonoraa hahaereraa o te avaʻe, ua riro paha ïa raua i te horo‘a’tu i teie metua vahine i te hoê mereti cookies, e parau atu ai ua mihi raua ia’na i te Sotaiete Tauturu i te hepetoma na mua’tu, e parau atoa’tu, « A faa‘ite mai ia hinaaro oe i te tauturu ! ». I reira, e hoʻi atu ai raua ma te anaanatae ua 100 i ni‘a i te hanere faahou â i teie avaʻe.

Auaʻe râ, ua riro teie nau tuahine ei pĭpĭ mau na te Mesia. Ua taa maitai ia raua i te mau hinaaro o to raua tuahine e ua faa‘ohipa ihora i ta raua mau tareni e ite. E ua faanaho raua i teie hueraa, ua vêteahia te fare i te mori e te maramarama e ua pii i te tahi hoa ia afaʻi mai i te tahi maa ta ratou hoʻi i ere. I te hopea, ua oti ta raua ohipa e ua reva raua, ua parahi teie metua vahine apî ma te roimata—e roimata haamauruuru e e roimata no te here.

Mai te reira taime atu, ua taui te mana‘o o teie metua vahine apî no ni‘a i te hahaereraa a te mau tuahine. Ua parau oia, « ua ite au e, e ere au i te hoê noa tapa‘o i ni‘a i te hoê tapura ohipa ».

Parau mau, e ti‘a i te mau tuahine hahaere ia riro ei tuahine haapa‘o no te raveraa i ta ratou mau hahaereraa o te avaʻe, eiaha râ ia moʻehia te mea faufaa roa a‘e, te no te aha i muri mai i teie faaueraa : ia here i te Atua e te taata tupu.

Ia hi‘o tatou i te mau faaueraa a te Atua e ta tatou hoʻi tuhaa no te paturaa i Ta’na basileia mai te hoê noa tapura ohipa ; ua ere ïa tatou i te aau o te ti‘araa pĭpĭ. Ua ere tatou i te tupuraa e tae mai na roto i te ora-oaoa-raa i te mau faaueraa a to tatou Metua i te Raʻi.

Eita e faufaa ia riro to tatou haereraa i ni‘a i te eʻa o te ti‘araa pĭpĭ ei hoê ohipa maramara. Ua « hau to’na monamona i to te mau mea monamona atoa ra ».8 E ere te reira i te hoê hopoi‘a e faateimaha roa ia tatou i raro. E faateitei te ti‘araa pĭpĭ i to tatou varua e e haamâmâ hoʻi i to tatou aau. E faaûru te reira i te faaroo, te tia‘iraa e te aroha. E faaî te reira i to tatou varua i te maramarama i te taime poiri, e te mana‘o hau i te taime oto.

E horo‘a te reira ia tatou i te mana hanahana e te oaoa mure ore.

Te oraraa i te evanelia ma te oaoa

E au mau tuahine here i roto i te evanelia, noa’tu to outou matahiti, e 8 anei e aore râ 108, te vai nei te hoê mea ta’u e hinaaro ia taa maitai e ia ite hoʻi outou :

E mea herehia outou.

E mea poiherehia outou e to outou nau metua i te raʻi.

Ua ite te Hamani hope e te Hamani mure ore o te maramarama e o te ora ia outou ! Te mana‘onaʻo nei Oia ia outou.

Oia mau, ua here te Atua ia outou i teie iho mahana e a muri noa’tu.

Aita Oia e tia‘i nei ia upootiʻa outou i to outou mau paruparu e mau peu iino no te here ia outou. Ua here Oia ia outou i teie mahana e ua maramarama hope Oia i ta outou mau tafifiraa. Ua ite Oia e, te titau nei outou Ia’na na roto i te pure o te aau e te pure ti‘aturi. Ua ite Oia i te mau taime ua haru outou i ni‘a i te mori mohimohi ma te ti‘aturi—noa’tu tei roto outou i te poiri haameʻumeʻu. Ua ite Oia i ta outou mau mauiui. Ua ite Oia i to outou mana‘o inoino no to outou toparaa e haperaa. Noa’tu râ, ua here Oia ia outou.

E ua ite te Atua i ta outou mau manuiaraa ; e noa’tu pai e hi‘o outou i te reira mai te hoê mea na‘ina‘i, te farii e te au roa nei Oia ia ratou tata‘itahi. Ua here Oia ia outou no to outou faaaanoraa ia outou iho no vetahi ê. Ua here Oia ia outou no to outou tororaa i te rima no te tauturu ia vetahi ê ia amo i ta ratou mau hopoi‘a—noa’tu pai te tafifi atoa ra outou i ta outou iho.

Ua ite Oia i te mau mea atoa no ni‘a ia outou. Te ite maramarama nei To’na mata—ua ite Oia ia outou i to outou huru mau. E ua here Oia ia outou—i teie mahana e a muri noa’tu !

Te mana‘o ra anei outou e, te haape‘ape‘a ra to tatou Metua i te Ao ra i te maitai-roa-raa o ta outou peni mata, te ahu, te hoho‘a rouru e te maiuu ? Te mana‘o ra anei outou e, e taui to outou faufaa i mua Ia’na i te rahiraa o te mau taata e pee nei ia outou i ni‘a i te mau faanahoraa Instagram e Pinterest ? Te mana‘o ra anei outou e, ua hinaaro Oia ia haape‘ape‘a e aore râ ia faaturuma outou mai te peu ua faaea te tahi taata i te hoa e i te pee ia outou i ni‘a ia Facebook e Twitter ? Te mana‘o ra anei outou e, na to outou nehenehe rapae, te faito o to outou ahu e to outou roo e taui rii mai i to outou faufaa i mua i te Taata tei hamani i te ao nui ?

Ua here Oia ia outou eiaha noa no te huru taata outou i teie mahana no te taata hanahana atoa râ e te maramarama ta outou e nehenehe e riro mai e o ta outou e hiaai nei ia riro.

Hau atu i ta outou e nehenehe e feruri, ua hinaaro Oia ia rave faaoti outou i te parau tei faataahia no outou—ia hoʻi i to outou fare i te raʻi ma te hanahana.

Te faa‘ite papû nei au e, te rave‘a no te rave faaoti i te reira, o te tuuraa ïa i to tatou mau hiaai pipiri e ta tatou mau opuaraa ti‘a ore i ni‘a i te fata no te tusia e te taviniraa. E te mau tuahine, a ti‘aturi i te mana faaora o Iesu Mesia ; a haapa‘o i Ta’na mau ture e mau faaueraa. Na roto i te tahi atu parau—a ora i te evanelia ma te oaoa.

O ta’u ïa pure, ia ite mai outou i te hoê faito apî e te mea aano a‘e no te nehenehe o te here o te Atua i roto i to outou oraraa ; ia itehia mai ia outou te faaroo, te faaotiraa e te fafauraa ia outou iho no te haapiiraa i te mau faaueraa a te Atua, no te poihereraa i te reira i roto i to outou aau e no te oraraa i te evanelia ma te oaoa.

Te parau fafau atu nei au e, ia rave outou i te reira, e ite mai outou ia outou iho i to outou faito maitai roa a‘e—to outou faito mau. E ite mai outou i te auraa mau no te riroraa ei tamahine na te Atua mure ore, te Fatu o te mau parau ti‘a atoa nei. Te faa‘ite papû nei au i te reira e te vaiiho nei au i ta’u haamaitairaa i ni‘a ia outou ei aposetolo na te Fatu, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.