2010–2019
Te buka
Atopa 2014


Te buka

Ia riro te aamu utuafare e te ohipa hiero ei tuhaa tamau no ta tatou iho haamoriraa.

I to’u riroraa ei Scout e 12 matahiti te paari, ua farii au i te hoê taoʻa hinaaro-rahi-hia no ta’u mauhaa scout. E hoê toʻi iti ma te hoê tapoʻi iri puaa ! I te hoê tere haereraa avae i te mahana i muri mai, ua tae matou i te puhaparaa i te pô, ua rari e ua toʻetoʻe no te rahi o te hiona na niʻa i te haereʻa. Ua feruri oioi vau ia tahu i te hoê auahi rahi. Ua haamata ihora vau i te tapupu i te hoê tumu raau tei marua i raro ma te faaohipa i ta’u toʻi iti. A tapupu ai au, ua inoino rii au no te mea aita e mutu maitai. Ua tamau â vau i te tapupu. Ma te mauruuru ore, ua hoʻi atu vau i te vahi puhaparaa e maa tapu vahie noa. I raro aʻe i te maramarama o te auahi a te tahi atu taata, ua ite ihora vau i te fifi. Aita vau i tatara i te tapoʻi o te toʻi. E nehenehe râ ta’u e parau, e ua huʻahuʻa roa te tapoʻi iri puaa i te tapupuhia. I to’u haapaʻo-noa-raa i te tapupuraa, aita ïa vau i haapaʻo i te tahi atu mau mea faufaa rahi.

A haa ai tatou no te haere i te faateiteiraa, e tiʻa ia tatou ia rave i te mau titauraa atoa e eiaha ia hahi ê atu na roto i te faatumuraa’tu i niʻa i te hoê aore râ e piti titauraa aore râ mau mea taa ê roa. E arataʻi te imiraa i te basileia o te Atua i te oaoa e te poupou.1 Mai te mea e titauhia, e tiʻa ia tatou ia hinaaro ia taui. Mea iti aʻe te mauiui e te arepurepu o te mau faatitiaifaroraa haʻihaʻi tamau i te mau faatitiaifaroraa rarahi.

Aita i maoro aʻenei, ua tere atu te tuahine Packer e o vau nei i te mau fenua ĕê e rave rahi. Ua faaineine maua i ta maua buka ratere e te tahi atu mau parau. Ua farii maua i te mau patia atoa, te mau hiʻopoʻaraa taote, te mau visa, e te mau titiro. I to maua taeraa i te mau fenua tataʻitahi, ua hiʻopoʻahia ta maua mau parau, e i te afaroraa te taatoʻaraa o te mau titauraa, ua faatiʻahia maua ia tomo atu.

Te titauraa i te faateiteiraa mai te faaineineraa ïa no te tomo i roto i te tahi atu fenua ê. E tiʻa ia tatou tataʻitahi ia noaa ta tatou iho buka ratere pae varua. Eita na tatou e haamau te mau titauraa, e tiʻa râ ia tatou tataʻitahi ia haapaʻo i te taatoʻaraa o te mau titauraa. Tei roto i te opuaraa no te faaoraraa te taatoʻaraa o te mau haapiiraa tumu, te mau ture, te mau faaueraa, e te mau oroʻa e titauhia ia tatou paatoa ia noaa te faateiteiraa.2 Ei reira, « na roto i te Taraehara a [Iesu] Mesia, e ti‘a ai i te taata atoa ia faaorahia ».3 E tauturu te Ekalesia eita râ e rave i te ohipa no tatou. E riro ïa te titauraa i te faateiteiraa ei fâ ta tatou e tutava i te faatupu i te roaraa o to tatou oraraa.

Ua faanaho te Mesia i Ta’na Ekalesia no te tauturu ia tatou. Ua pii Oia 15 taata ta tatou e paturu ei mau peropheta, ei mau hiʻo e ei mau heheu parau no te arataʻi i te Ekalesia e no te haapii i te nunaa. Hoê â to te Peresideniraa Matamua4 e to te Pǔpǔ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo5 mana e mana faatere,6 e o te aposetolo matahiapo tei ma‘itihia ei Peresideni no te Ekalesia. Ua piihia te mau Hitu Ahuru no te tauturu.7 E ere na te feia faatere e haamau i te mau titauraa no te faateiteiraa. Na te Atua ra ! Ua piihia teie feia faatere no te haapii, no te hohora, no te faaitoito e tae noa’tu no te faaararaa ia vai noa tatou i niʻa i te eʻa.8

Mai tei tatarahia i roto i te buka arataʻi : « No te faatupuraa i te opuaraa no te tauturu i te mau taata e te mau utuafare ia noaa te faateiteiraa, te faatumu nei te Ekalesia i niʻa i te mau hopoiʻa tei haamauhia e te Atua. Oia hoʻi, te tautururaa i te mau melo ia ora i te evanelia a Iesu Mesia, te haaputuputuraa ia Iseraela na roto i te ohipa misionare, te utuuturaa i te mau taata rii e te veve, e te faatiʻaraa i te faaoraraa o te feia pohe na roto i te paturaa i te mau hiero e te raveraa i te mau oroʻa na roto i te monoraa ».9 Mea titauhia teie na ohipa tumu e maha e te taatoʻaraa o te tahi atu mau ture, te mau faaueraa e te mau oroʻa e aita e tiʻa ia ma‘iti. Na roto i te Taraehara a Iesu Mesia e te raveraa i teie mau mea atoa, te faarahi nei ïa tatou i te mau titiro i niʻa i ta tatou buka ratere pae varua.

I roto i teie amuiraa, ua haapiihia tatou no niʻa i te mau tauiraa o te tauturu ia tatou paatoa ia faaineine maitai aʻe.

Ua riro te utuafare ei haapûraa no te opuaraa no te faaoraraa o te tumu paha i piihiaʻi te « raveʻa rahi oaoa ».10 Ua parau te peresideni Boyd K. Packer, « te ohipa rahi roa a‘e i roto i te Ekalesia, o te faariroraa ïa i te hoê tane e ta’na vahine e ta’na mau tamarii ei utuafare oaoa ».11

Ua parau te peresideni Spencer W. Kimball, « to tatou manuïaraa, ei taata tataʻitahi e ei Ekalesia, tei te huru ïa o to tatou faatumu-itoito-raa i te oraraa i te evanelia i roto i te utuafare ».12 Ua riro te ohipa hiero e te aamu utuafare ei tuhaa no te oraraa i te evanelia i roto i te utuafare. E tiʻa i te reira ia riro ei ohipa utuafare eiaha râ ei ohipa noa na te Ekalesia.

Ua haapuai-faahou-hia te ohipa no te aamu utuafare e no te hiero e te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo.13 Ia rave anaʻe outou i teie tuhaa ohipa e faarahihia ïa to outou e to to outou utuafare i te oaoa e te popou.

Te taiʻo nei tatou i roto i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau : « Ua fatata mai te mahana rahi o te Fatu… No reira ia pûpû atu tatou i te hoe ô i te Fatu mai te hoe ekalesia, te hoe feia, e mai te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, i roto i te parau-ti‘a ; e ia pûpû atu tatou i roto i to’na hiero moʻa… i te hoê buka tei roto i te reira te mau papaa parau no to tatou feia i pohe ra, o tia ia farii-taatoa-hia ra ».14

E faaineinehia ïa teie « buka » ma te faaohiparaa i te mau parau faaʻite i roto i te tuhaa haamaramaramaraa a te Family Tree [Tumu Raau Utuafare] a te Ekalesia.

Te hiʻo nei e te tuu nei au i te mau parau faaʻite i roto i teie tuhaa haamaramaramaraa no te mea te hinaaro nei au e ia vai te mau iʻoa o te feia atoa ta’u e here nei i roto i te buka. Aita anei outou e hinaaro atoa ia na reira ?

Te parau ra te tufaa 128 o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e, « no te mea ia ore ratou [to tatou mau tupuna] e ore roa e tia ia tatou ia haamaitai-roa-hia ia ore ratou ; e ore atoa hoi ratou e haamaitai-roa-hia ia ore tatou nei ».15

Ua hau atu te aamu utuafare i te parau tuatapaparaa tupuna noa, te mau ture, te mau iʻoa, te mau taiʻo mahana, e te mau vahi. Ua hau atu i te hiʻo-noa-raa i te mea i muri ia tatou. Tei roto atoa i te aamu utuafare i teie nei mahana ia papaʻi tatou i to tatou iho aamu. Tei roto atoa to ananahi a papaʻi ai tatou i te aamu no ananahi na roto i to tatou huaai. Ei hiʻoraa, ia faaʻite anaʻe te hoê metua vahine i te mau aamu e te mau hohoʻa o to’na utuafare i ta’na mau tamarii, te rave ra ïa oia i te ohipa no te aamu utuafare.

Mai te amuraa i te oroʻa, te haereraa i te mau pureraa, te taiʻoraa i te mau papaʻiraa moʻa, e to tatou iho mau pure, e tiʻa ïa ia riro te aamu utuafare e te ohipa hiero ei tuhaa tamau no ta tatou iho haamoriraa. Ua riro te pahonoraa a ta tatou feia apî e a vetahi ê no te mau aniraa manihini a te mau peropheta ei faaûruraa e ei haapapûraa e e nehenehe e e tiʻa teie ohipa ia ravehia e te taato‘araa o mau melo noa’tu te faito matahiti.

Mai ta Elder Quentin L. Cook i tatara, « tei ia tatou ra [teie nei] te haapiiraa, te mau hiero e te mau mauhaa ».16 E mea ohie aʻe i teie nei te raveraa i te ohipa no te aamu utuafare e taotiʻa-noa-hia te reira e te rahiraa melo o te faariro i te reira ei ohipa rû. Te titau noa ra â te ohipa i te taime e te faatusiaraa, e nehenehe râ ta te mau taata atoa e rave i te reira, ma te ohie mau ia faaauhia i te mau matahiti i maʻiri.

No te tauturu i te mau melo, ua haaputuputu te Ekalesia i te mau parau faaʻite e ua horoʻa mai i te mau mauhaa ia nehenehe te rahiraa o te ohipa ia ravehia i roto i to tatou iho mau fare aore râ i roto i te mau fare pureraa e te hiero. Ua tatarahia te rahiraa o te mau fifi. Noa’tu eaha to outou manaʻo na mua’tu, e mea taaê ïa i teie nei !

Tera râ, te vai nei te hoê fifi eita e nehenehe i te Ekalesia ia tatara. O te feaaraa ïa o te taata tataʻitahi ia rave i teie ohipa. Te mea noa e titauhia o te hoê ïa faaotiraa e te tahi maa tautooraa. Eita te reira e titau i te hoê taime rahi. Na te tahi noa maa taime tamau e faatupu i te oaoa no niʻa i teie ohipa. A rave i te faaotiraa ia nuu i mua, ia haapii e ia ani i te tahi taata ê atu ia tauturu ia outou. E na reira ïa ratou. E riro mai ïa te mau iʻoa ta outou e ite e afaʻi atu i te hiero e mau parau faaʻite no te « buka ».17

Noa’tu te rahiraa uʻana o te mau melo e rave nei i teie ohipa, te ite nei matou e mea iti roa te mau melo o te Ekalesia e imi e e rave tamau nei i te mau oroʻa hiero no to ratou utuafare.18 E tiʻa ïa ia tauihia teie huru i roto i ta tatou mau ohipa rû. Eiaha e aro i te tauiraa, a farii e a pee râ ! Ua riro te tauiraa ei tuhaa no te rave‘a rahi no te oaoa.

E tiʻa ia ravehia teie ohipa, eiaha noa no te maitai o te Ekalesia no to tatou ra feia tei pohe e no tatou iho. Titauhia ia tatou e to tatou mau tupuna tei pohe i te mau titiro i roto i to tatou buka ratere pae varua.

Te « natiraa »19 i to tatou mau utuafare na roto i te mau uʻi e tupu i roto anaʻe i te mau hiero na roto i te mau oroʻa taatiraa. E mea ohie te mau taahiraa : a imi i te hoê iʻoa e a afaʻi atu i te hiero. E nehenehe ïa ia outou i muri mai ia tauturu i te tahi atu mau taata ia na reira atoa.

No te tahi rii noa tumu, e nehenehe—te mau taata atoa—e rave i te reira !

Te vai nei te mau haamaitairaa mau e apee nei i teie ohipa. E rave rahi mau metua e feia faatere e peʻapeʻa nei i te mau huru oraraa o te ao nei i niʻa i te mau utuafare e te feia apî.

Ua fafau Elder David A. Bednar : « Te ani manihini nei au ia outou e te feia apî o te Ekalesia ia haapii mai e ia ite i te Varua o Elia… E te fafau nei au e e paruruhia outou i mua i te faahemaraa onoono a te enemi. A amui mai ai outou i roto e a here ai outou i teie ohipa moʻa, e faahereherehia outou i roto i to outou apîraa e i roto i to outou oraraa ».20

Te mau taeaʻe e te mau tuahine, ua tae i te taime ia iriti ê atu i te mea e tapeʻa nei ia tatou e ia haere e rave i te ohipa. Eiaha tatou e haamauʻa i to tatou faateiteiraa aore râ te faateiteiraa o to tatou utuafare no te mau mea faufaa ore.

E ohipa teie na te Atua, ia ravehia e te mau melo e te mau melo ore, te feia apî e te feia paari, te tane e te vahine.

E opani au na roto i te irava matamua o te himene 324 (reo Peretane) e e taui au hoê parau :

« A tiʻa e te [Feia Moʻa] na te Atua !

Ua oti te mau ohipa rii rii.

A horoʻa i to aau e to varua e to manaʻo e to puai

No te tavini i te Arii o te mau Arii ».21

I te iʻoa o Iesu Mesia, amene.