2010–2019
Ma‘iti ma te paari
Atopa 2014


Ma‘iti ma te paari

« Te haapae i te mea ino, e te rave i te mea maitai » (Isaia 7:15).

E au mau taea‘e here e, te hinaaro nei au i teie pô e faaʻite atu ia outou i te tahi mau haapiiraa no ni‘a i te parau no te faaotiraa e te ma‘itiraa.

I te tau a riro ai au ei auaha ture apî roa i roto i te mataeinaa no San Francisco Bay, ua rave ta matou taiete i te tahi mau ohipa i te pae no te ture na te taiete hamaniraa hoho‘a teata Charlie Brown.1 Ua au roa vau ia Charles Shulz e ta’na hoho‘a―Peanuts, tei roto o Charlie Brown, Lucy, Snoopy, e te tahi atu â mau feia ha‘uti faahiahia.

I roto i te hoê o te mau hoho‘a arearea au roa na’u, te vai ra o Lucy. Te haamana‘o ra vau i te ha‘utiraa te pŭpŭ ta‘iri popo a Charlie Brown i roto i te hoê ha‘utiraa faufaa roa―tei te pae atau o Lucy te ti‘araa, e ua ta‘irihia mai te popo na ni‘a roa e te pee maira i to’na pae. E taata ana‘e to ni‘a i te tapa‘o tata‘itahi, e o te ta‘iriraa hopea teie o te ha‘utiraa. Mai te mea e, e roaa ia Lucy te haru i te popo, e upooti‘a ïa ta’na pŭpŭ. Mai te mea e, eita te popo e roaa ia Lucy i te haru, e upooti‘a ïa te tahi pŭpŭ.

Mai tei matarohia i roto i te hoê aamu arearea, ua haati maira te pŭpŭ taatoa ia Lucy i te taime a topa mai ai te popo. Ua feruri o Lucy e, « mai te mea e, e roaa ia’u te haru i te popo, e riro ïa vau ei aito ; ia ore râ, e riro ïa vau ei hapa ».

Ua topa maira te popo, e a hi‘o noa ai to’na mau hoa i te reira, aita a‘era i roaa ia Lucy te haru i te popo. Ua taora a‘era o Charlie Brown i to’na rimarima i ni‘a i te repo ma te riri rahi. I reira, hi‘o atura o Lucy i to’na mau hoa, tuu atura i to’na na rima i ni‘a i te aoao, e na ô a‘era e, « ia mana‘o outou, nahea e noaa ai ia’u ia haru i te popo mai te mea e, tei ni‘a to’u mana‘ona‘oraa i te ture o to tatou fenua no te mau fenua eê ? »

Te hoê teie o te mau popo e rave rahi tei pee na ni‘a e aita i mau ia Lucy i te haru i roto i te mau matahiti e rave rahi, e i te mau taime atoa, e otoheraa apî noa ta’na.2 Noa’tu e, e mau otoheraa arearea, ua riro râ te reira mau otoheraa na Lucy ei rave‘a faati‘ati‘araa i to’na aravihi ore ; e ere râ i te mau tumu mau i ore ai e noaa ia’na ia haru i te popo.

I teie anotau faatereraa a te peresideni Thomas S. Monson, ua haapii pinepine oia e, na te mau faaotiraa e faataa i te haerea.3 Ia au i te reira arata‘iraa, te a‘o atu nei au ia outou ia ta’uma na ni‘a a‘e i te mau rave‘a faati‘ati‘araa i te aravihi ore, inaha, na te reira e opani ia tatou ia rave i te mau faaotiraa ti‘a, te mau faaotiraa ihoa râ no te tavini ia Iesu Mesia. Te haapii mai nei Isaïa ia tatou e, e mea ti‘a ia tatou ia « haapae i te mea ino, e ia rave i te mea maitai ».4

A u‘ana ai te hamani-ino-raa a satane i roto i te aau o te taata na roto i te mau rave‘a apî e rave rahi e te haavare, te ti‘aturi nei au e, e faufaa taa ê mau i to tatou nei anotau, ia ravehia ta tatou mau ma‘itiraa e te mau faaotiraa ma te maitai, ma te tuʻati i ni‘a i te mau titauraa e te mau opuaraa ta tatou e ora nei. E mea ti‘a ia tatou ia haapa‘o papû i te mau faaueraa e i te mau fafauraa mo‘a. Mai te mea e, e vaiiho tatou i te mau rave‘a faati‘ati‘a i to tatou paruparu ia opani ia tatou ia rave i te oro‘a hiero, te misioni ti‘amâ, e te faaipoiporaa hiero, e mea ino mau te reira. E mea mauiui te aau ia parau tatou e, te ti‘aturi nei tatou i taua mau opuaraa ra, e i te tahi a‘e pae, aita tatou e rave i te mau peu i titauhia no te faatupu i te reira mau opuaraa.5

Te parau nei te tahi mau feia apî e, ta ratou opuaraa o te faaipoiporaa ïa i roto i te hiero, aita râ e faahoa ra i te mau taata tei ti‘amâ no te haere i te hiero. E nehenehe e parau e, aita roa’tu te tahi pae o ratou e faahoa nei, tirara’tu ai ! Outou e te mau tamaroa otahi, maoro noa’tu to outou vai-noa-raa ei tamaroa otahi, ia ma‘iri te faito matahiti ti‘a e te paari, rahi noa’tu to outou auraa i te reira. Teie râ, ia rahi noa’tu hoʻi to outou au-ore-raa i te reira e ti‘a’i ! A faaô6 ia outou i roto i te mau faaoaoaraa pae varua e tuʻati i ni‘a i ta outou opuaraa no te hoê faaipoiporaa hiero.

Te faataere nei te tahi pae i te faaipoiporaa e tae atu i te taime e hope ai te haapiiraa e e roaa ai te hoê ohipa. E peu matarohia teie e te rahiraa taata i te ao nei, tera râ, aita teie huru feruriraa i riro ei tapa‘o no te faaroo, aita e tuʻati nei i ni‘a i te a‘oraa a te mau peropheta no teie anotau, e aita ïa e tuʻati ra i te haapiiraa tumu.

Aita i maoro a‘enei ua farerei au i te hoê taure‘are‘a tamaroa. Ta’na opuaraa o te haereraa ïa e rave i te hoê misioni, e farii i te ite, e faaipoipo i roto i te hiero, e titau ia noaa te hoê utuafare oaoa. Ua oaoa vau i ta’na mau opuaraa. Tera râ, i roto i te tahi mau aparauraa, ua ite a‘era vau e, aita to’na huru e ta’na mau ma‘itiraa i tuʻati i ni‘a i ta’na mau opuaraa. Ua ite au e, e hinaaro mau to’na ia haere i te misioni e ia haapae i te mau hapa rarahi o te opani i te rave i te hoê misioni, tera râ, aita ta’na mau peu i te mau mahana atoa i riro ei faaineineraa ia’na i mua i te mau titauraa i te pae tino, te mana‘ona‘oraa, te oraraa turuutaa, te feruriraa e i te pae varua.7 Aita oia i haapii ia rave puai i te ohipa. Aita oia i haapa‘o maitai i te haapiiraa e aore râ te Séminaire. Ua haere noa oia i te pureraa, tera râ, aita oia i tai‘o i te Buka a Moromona. Ua pau to’na taime rahi i roto i te ha‘utiraa i te mau ha‘uti video e i ni‘a i te itenati. Mai te mea ra e, ua feruri oia e, te faaʻite-noa-raa e, e rave oia i ta’na misioni, ua nava‘i noa ïa te reira. E te feia apî tamaroa e, a fafau outou ia faaʻite i te huru maitai e i te faaineineraa papû no te riroraa ei mau ve‘a no to tatou Fatu e Faaora, o Iesu Mesia.

E ere to’u mana‘ona‘oraa no ni‘a ana‘e i te mau faaotiraa rarahi, no ni‘a atoa râ i te faito matarohia o te oraraa―oia hoʻi, te oraraa ohipa e te mau faaotiraa mâtauhia, tei reira te pauraa rahi o to tatou taime. I reira hoʻi e titauhia ai ia tatou ia vai au noa, ia faaau maite, e ia faaʻite i te paari. E mea faufaa ia maraa a‘e tatou i ni‘a te mau rave‘a faati‘ati‘a i te paruparu, e ia rave hoʻi i te mau ma‘itiraa hau a‘e i te maitai.

Hoê hi‘oraa faahiahia roa no ni‘a i te titauraa ia vai au noa, ia faaau maite, e ia faaʻite i te paari, o te faaohiparaa ïa i te itenati. E nehenehe e faaohipa i te itenati no te ohipa misionare, no te tauturu i te mau hopoi‘a o te autahu‘araa, no te imi i te mau tupuna herehia e ia rave i te mau oro‘a mo‘a o te hiero, e rau atu â. E mea rahi te ohipa maitai e nehenehe e rave. Ua ite atoa tatou e, e puai rahi to te itenati no te faahaere i te ino, mai te hoho‘a faufau, te mau parau poro‘i ino,8 e te aparauraa ite-ore-hia. E nehenehe atoa te itenati e faatupu i te aoaoa. Mai ta te taea‘e Randall L. Ridd i haapii papû mai i roto i te amuiraa rahi i ma‘iri a‘enei, no ni‘a i te itenati, « e nehenehe… outou e mau roa i roto i te herepata o te mau mea faufaa ore, te haapau taime e te faaiti i to outou faito puai ».9

E ere tei roto ana‘e i te itenati te mau ohipa faanevaneva mana‘o e te pato‘i i te maitai ; tei te mau vahi atoa râ. E ere te feia apî ana‘e o te roohia nei i te reira, o tatou paatoa râ. Te ora nei tatou i roto i te hoê ao arepurepu rahi.10 Ua haatihia tatou i te mau faahoho‘araa faufau o « te peu arearea e te mau ha‘uti », e te huru oraraa morare viivii e te au ore. E te vauvauhia nei te reira i roto i te rahiraa o te mau ve‘a ei peu matarohia.

Aita i maoro a‘enei, ua faaara o Elder David A. Bednar i te mau melo ia riro ei feia parau ti‘a hope roa i roto i te faaohiparaa i te rave‘a haaparareraa sotiare.11 Ua haapapû mai te hoê ti‘a faatere maramarama, o Arthur C. Brooks, i teie tumu parau. Te parau ra oia e, ia faaohipa ana‘e tatou i te rave‘a haaparareraa sotiare, e haapuroro noa tatou i te mau mea oaoa o to tatou oraraa, eiaha râ te mau taime teimaha i te haapiiraa e aore râ, i te ohipa. Te faaʻite nei tatou i te hoê noa tuhaa o te oraraa―i te tahi taime ma te faarahi e ma te haavare atoa. Te faaʻite nei tatou i teie huru oraraa, e i muri iho, te ʻai nei tatou i « te oraraa… fatata e oraraa haavare noa o to [tatou] mau hoa i ni‘a i te raveʻa haaparareraa sotiare ». Te faaʻite nei o Brooks e, « eita anei outou e ino faahou atu no to outou faataaraa i te tahi pae o to outou taime ia faahua e, e mea oaoa outou, e i te tahi pae, ia hi‘o e, mai te mea ra e, e mea oaoa a‘e vetahi ê ia outou ? »12

I te tahi taime, mai te huru ra e, te paremo nei tatou i roto i te mau peu aoaoa faufaa ore, te maniania aita e faaauraa, te tatama‘iraa tamau. Mai te mea e, e haamarû tatou i te maniania, e e hi‘opo‘a tatou i teie ohipa, e mea iti roa te mau mea e nehenehe e tauturu ia tatou i roto i ta tatou imiraa mure ore i te mau opuaraa maitai. Ua pahono te hoê metua tane paari i ta’na mau tamarii i ni‘a i ta ratou mau aniraa e rave rahi no te rave i te mau ohipa faaoaoaraa. Ua ui marû atura oia ia ratou, « e faariro anei te reira ia outou ei taata maitai a‘e ? »

Mai te mea e, e faati‘ati‘a tatou i te mau ma‘itiraa ti‘a ore, te mea rahi e aore râ, te mea iti, aita hoʻi e tuʻati ra i ni‘a i te evanelia i faaho‘ihia mai, te ere ra ïa tatou i te mau haamaitairaa e te mau parururaa e hinaarohia e tatou, e e mea pinepine tatou i te topa i roto i te herepata o te hara, e aore râ, e hahi to tatou e‘a.

E mana‘ona‘oraa rahi to’u no te aoaoa13 e te maamaaraahia i te « mau mea apî ». I roto i te Ekalesia te faaitoito nei e te faahanahana nei tatou i te mau huru parau mau e te mau huru ite atoa. Tera râ, mai te mea e, e faataa-ê-hia te parau no te ta‘ere, te ite e te mau peu sotiare i te faanahoraa no te oaoa a te Atua e i te ti‘araa tumu a Iesu Mesia, e parari mau ïa te oraraa sotiare.14 I to tatou nei anotau, noa’tu te mau mea apî i noaa mai i roto i te mau mea e rave rahi, i roto ihoa râ i te ihi e te aparauraa, ua faaino-roa-hia te mau faufaa tumu e ua iti roa te oaoa e te au maitai.

I te aniraahia te aposetolo Paulo ia paraparau i ni‘a i te Aivi no Mati i te fenua Ateno, ua ite oia i teie â mau faahuaraa i te pae no te feruriraa e te ereraa i te paari mau mai te vai nei i to tatou nei anotau.15 I roto i te buka Te Ohipa te tai‘o nei tatou i teie aamu : « Aore â hoʻi a to Ateno atoa, e te taata êê e parahi i ô ratou ra ohipa ê, maori o te faaroo e te parau i te parau rii apî ».16 Te haapapû nei Paulo i te parau no te Ti‘a-faahou-raa o Iesu Mesia. I te iteraa te nahoa taata i te huru pae varua o ta’na parau poro‘i, ua tahitohito maira te tahi pae ia’na ; ua tiahi maira te tahi pae ia’na ma te parau e, « e faaroo faahou atu matou ia oe i tena na parau ».17 Ua haere ê atura Paulo mai Ateno atu ma te manuïa ore. Teie ta Dean Frederic Farrar i papa‘i no ni‘a i taua tere ra : « Aita oia i faatiʻa i te hoê ekalesia i Ateno, aita oia i papa‘i i te hoê episetole i to Ateno, e i Ateno, ia haere oia na mua i to’na aroa, aita oia e taahi faahou i te avae i reira ».18

Te ti‘aturi nei au i te parau faaûru a Elder Dallin H. Oaks, oia hoʻi, te faataa-ê-raa i rotopu i « te maitai, te maitai a‘e, te maitai roa a‘e »,19 na te reira e horo‘a mai i te hoê rave‘a maitai no te hi‘opo‘a maite i te mau ma‘itiraa e te mau mea faufaa a‘e. E rave rahi mau ma‘itiraa e ere ïa i te mau ma‘itiraa ino, tera râ, mai te mea e, e pau roa to tatou taime i ni‘a i te reira, e e faaʻere hoʻi ia tatou i te mau ma‘itiraa maitai roa a‘e, i reira ratou e riro mai ai ei mau ma‘itiraa tano ore.

Noa’tu e, e mau tautooraa maitai, e titauhia ia hi‘opo‘a maite i te reira, no te haapapû e, aita anei te reira i faafariu ê ia tatou i te mau titauraa maitai roa a‘e. Ua farii au i te hoê aparauraa faahiahia e to’u metua tane i to’u apîraa. Aita oia i ti‘aturi rahi roa i te feia apî no ni‘a i te faatumuraa e aore râ, te faaineineraa ia ratou no te mau titauraa atea faufaa―mai te ohipa e te faaamuraa i te utuafare.

Ua riro te haapiiraa papû e te faaineineraa no te ohipa ei mana‘ona‘oraa matamua na to’u metua tane. E mea au na’na te mau ohipa i rapaeau a‘e i te haapiiraa, mai te tau‘araa parau e te faatereraa piahi, e tuʻati i te tahi mau titauraa faufaa ta’u. No te mau taime râ ta’u i haere e ha‘uti i te faahoro popo, te taora popo i roto i te ete, te taʻiri popo, e te faaetaetaraa tino, aita ïa oia i papû roa. Ua ite oia e, e nehenehe te faaetaetaraa tino e horo‘a mai i te puai, te aho maoro, e te ohiparaa i roto i te pŭpŭ, tera râ, ua parau oia e, e mea maitai a‘e ia faatumu noa i ni‘a i te hoê tuʻaro no te hoê taime poto. I to’na hi‘oraa, e mea maitai te ohipa tuʻaro, e ere râ i te mea maitai roa a‘e no’u. Ua haape‘ape‘a oia e, e nehenehe te tahi mau ohipa tuʻaro e faarahi i te roo o te hoê taata, e e faaiti i te faufaa o te mau opuaraa tau roa.

Ia au i teie aamu, te hoê o te mau tumu e mea au na’u te aamu o Lucy i roto i te ha‘uti taʻiri popo maori râ, i roto i te hi‘oraa a to’u metua tane, e mea maitai a‘e ahiri au i haapii i te ture no te poritita o te fenua êê, eiaha râ e haape‘ape‘a noa e, e roaa anei ia’u ia haru i te popo. Ia ite mai outou e, e mea au roa na to’u metua vahine te ohipa tuʻaro. Ia mau roa oia i roto i te fare ma‘i ei reira oia e ma‘iri ai i te hoê o ta’u mau ha‘utiraa.

Ua faaoti a‘era vau e pee i te a‘o a to’u metua tane, e eiaha e ha‘uti i te mau tuʻaro o te fare haapiiraa. I muri iho, ua faaara maira to matou taata faaineine no te faahoro popo no te fare haapiiraa e, te hinaaro maira te taata faaineine no te faahoro popo no Stanford ia tamaa oia i piha‘i iho ia Merlin Olsen e o vau nei i te avatea. Outou te feia apî, aita paha outou i mâtau ia Merlin. E tamarii marite aro maere teie, i roto i te pŭpŭ faahoro popo no te Fare Haapiiraa no Logan, i reira hoʻi au te ha‘utiraa ei taata faanaho i te pereraa, ei taata paruru, ei taata tu‘e no te haamata e ei taata tu‘e i roto i te aore. I roto i te fare haapiiraa tua rua, ua tihepuhia o Merlin na te mau pŭpŭ puai o te fenua. I roto i te fare haapiiraa tua tahi, ua haru mai oia i te au‘a Outland no te taata paruru roto maitai roa a‘e. E te hopea roa, o Merlin te numera toru o te ma‘itiraa i roto i te taatiraa faahoro popo o te fenua, e ua ha‘uti 14 ha‘utiraa « Pro bowls » faahiahia. E ua tapurahia oia i roto i te piha o te feia ha‘uti faahoro popo tu‘iroo i te matahiti 1982.20

Ua tupu te tamaaraa e te taata faaineine no Stanford i roto i te fare tamaaraa Bluebird i Logan, Utaha. I muri a‘e i te aroharaa rima, aita roa’tu hoê taime oia i hi‘o faahou mai ia’u. Ua paraparau afaro ti‘a oia ia Merlin, areʻa o vau ra, aita oia i tau‘a faahou mai. I te hopea o te tamaaraa, no te taime matamua, ua fariu maira oia i ni‘a ia’u, aita râ oia i haamana‘o faahou i to’u i‘oa. Ua faaara’tura oia ia Merlin, « mai te mea e, e ma‘iti oe ia Stanford, e e hinaaro oe e afa‘i atoa mai i to oe hoa na muri iho ia oe, e e mea maitai to’na faito, e nehenehe ïa e faanaho i te reira ». Ua haapapû mai teie ohipa e, e mea ti‘a ia’u ia haapa‘o i te a‘o paari a to’u papa.

Aita vau e haaparuparu nei i te taata ia tomo i roto i te ohipa tuʻaro e aore râ, ia faaohipa i te itenati, e aore râ, i te tahi atu mau ohipa maitai e fana‘ohia nei e te feia apî. E titauhia râ i roto i te reira mau ohipa ia rave au noa, ia faaau maite, ia faaʻite i te paari. Mai te mea e, e faaohipahia te reira ma te paari, e haafaufaa te reira i to tatou oraraa.

Area râ, te faaitoito nei au i te mau taata atoa, te feia apî e te feia paari, ia hi‘opo‘a faahou i te mau opuaraa e te mau titauraa, e ia rohi no te faaohipa i te haapa‘o maitai rahi a‘e. E mea ti‘a i to tatou huru e ta tatou mau ma‘itiraa i te mau mahana atoa ia tuʻati i ni‘a i ta tatou mau opuaraa. Titauhia ia tatou ia maraa i ni‘a a‘e i te mau rave‘a faati‘ati‘araa i to tatou paruparu e i te mau faaarearearaa. E mea faufaa roa ia rave i te mau ma‘itiraa o te tuʻati i ni‘a i ta tatou mau fafauraa ia tavini ia Iesu Mesia ma te parau ti‘a.21 Eiaha e fariu ê i to tatou mata, e aore râ, e vaiiho i te popo ia topa noa’tu e aha te tumu.

Ua riro te oraraa nei ei taime no te faaineine ia farerei i te Atua.22 E nunaa oaoa e te popou tatou. E mea au na tatou te peu arearea, e te poihere nei tatou i te mau taime tei piha‘i iho tatou i te mau hoa e i te utuafare. Tera râ, e mea ti‘a ia tatou ia ite e, e mea faufaa te opuaraa, na te reira hoʻi e taamu i te huru o to tatou oraraa e ta tatou mau ma‘itiraa taatoa. E mea ti‘a ore te mau peu arearea e te mau rave‘a faati‘ati‘araa i to tatou mau paruparu, tera râ, ia faaiti ana‘e te reira i to tatou faaroo ia Iesu Mesia e i Ta’na Ekalesia, e mea ino mau ïa.

Ta‘u pure oia hoʻi mai te hoê tino o tei mau i te autahu‘araa, ia tuʻati to tatou huru i ni‘a i te mau titauraa i titauhia i te feia e haa nei i roto i te ohipa taviniraa a te Fatu. I roto i te mau mea atoa, e haamana‘o tatou e, te « itoito i te faaʻiteraa i te parau no Iesu »23 o te faataaraa rahi ïa i rotopu i te basileia tiretiera e te basileia teretetiera. Te hinaaro nei tatou ia itehia tatou i te pae tiretiera o taua faataaraa ra. Ei aposetolo Na’na, te faaʻite papû nei au e, e parau papû te Taraehara e te huru Atua o Iesu Mesia, to tatou Faaora. Na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Lee Mendelson-Bill Melendez Production TV Specials.

  2. Te mau marama no Saturne tei faanevaneva ia’na e aore râ te haape‘ape‘araa i te tahi tao‘a taero i roto i to’na rimarima, ua tamau noa o Lucy i te faati‘ati‘a i te fifi i marua ai te popo.

  3. Hi‘o « Decisions Determine Destiny », pene 8 i roto Pathways to Perfection: Discourses of Thomas S. Monson (1973), 57–65.

  4. Isaia 7:15.

  5. « Ahiri te raveraa i te maitai e mea ohie mai te iteraa eaha te mea maitai, e riro ïa te mau fare pureraa naʻinaʻi mai te mau fare pureraa rarahi, e te mau fare naʻinaʻi o te feia veve mai te aoraʻi o te mau arii » (William Shakespeare, The Merchant of Venice, tuhaa 1, haʻutiraa 2, reni 12–14)

  6. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 58:27.

  7. Hi‘o Adjusting to Missionary Life (buka iti, 2013), 23–49.

  8. Hi‘o Stephanie Rosenbloom, « Dealing with Digital Cruelty », New York Times, 24 no atete 2014, SR1.

  9. Randall L. Ridd, « Te uʻi maʻiti », Liahona, Me 2014, 56.

  10. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 45:26.

  11. Hi‘o David A. Bednar, « To Sweep the Earth as with a Flood » (aʻoraa tei horo‘ahia i te hepetoma no te BYU Campus Education Week, 19 no atete 2014); lds.org/prophets-and-apostles/unto-all-the-world/to-sweep-the-earth-as-with-a-flood.

  12. Arthur C. Brooks, « Love People, Not Pleasure », New York Times, 20 tiurai 2014, SR1.

  13. Tera râ hoʻi, hoê faanevanevaraa tei tupu i te rahi i to tatou nei anotau maori râ, te aoaoa. I to te Faaora faaʻiteraa i te mau mea o te nehenehe e haaviivii i te taata, ua parau atoa oia i te aoaoa (hi‘o Mareko 7:22).

  14. Ua tupu teie i te fenua Heleni e i Roma i tahito ra, mai tei tupu atoa i roto i te mau nunaa o te Buka a Moromona.

  15. Hi‘o Frederic W. Farrar, The Life and Work of St. Paul (1898), 302. There were philosophers of all kinds, including Epicureans and Stoics, rival groups who some described as the Pharisees and the Sadducees of the pagan world. See also Quentin L. Cook, « Looking beyond the Mareko », Liahona, Mati 2003, 21–24.

  16. Te Ohipa 17:21.

  17. Te Ohipa 17:32.

  18. Farrar, The Life and Work of St. Paul, 312.

  19. Hi‘o Dallin H. Oaks, « Maitai, maitai aʻe, maitai roa aʻe », Liahona, Novema 2007, 104–8.

  20. Ua riro o Merlin Olsen ei taata faahoro popo tu‘iroo, ei taata ha‘uti teata e ei taata paraparau no NBC. Ua haru mai oia i te au‘a Outland no te ha‘utiraa faahororaa popo no te Fare Haapiiraa Teitei no te Tuhaa no Utaha. Ua ha‘uti oia i te faahororaa popo pro no Los Angeles Rams. I roto i te afata teata, ua mono oia ia Jonathan Garvey i piha‘i iho ia Michael Landon i roto i te Little House on the Prairie, e ta’na iho faanahoraa afata teata, Father Murphy. Ua pohe o Merlin i teie nei (11 no mati 2010), e te mihi rahi nei tatou ia’na.

  21. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 76:5.

  22. Hi‘o Alama 34:32.

  23. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 76:79.