2010–2019
Haamana‘o maitai i te e‘a i haerehia e to avae
Atopa 2014


Haamana‘o maitai i te e‘a i haerehia e to avae

Mai te mea e, e hi‘o tatou i ni‘a ia Iesu ei hi‘oraa no tatou e a pee ai tatou i To’na mau taahiraa avae, e nehenehe tatou e ho‘i ma te hau i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra.

E au mau taea‘e here e au mau tuahine here, te haehaa nei to’u aau ia ti‘a’tu i mua ia outou i teie po‘ipo‘i. Te ani nei au i to outou faaroo e ta outou mau pure no’u a faaite atu ai au i ta’u parau poro‘i ia outou.

Ua haamata tatou paatoa i te hoê tere nehenehe e te faufaa i te taime a faaru‘e atu ai tatou i te ao varua e a tomo mai ai i roto i teie tuhaa e mea pinepine i te riro e mea fifi tei parauhia te tahuti nei. Te mau opuaraa matamua o to tatou oraraa i ni‘a i te fenua nei o te fariiraa ïa i te hoê tino i‘o e te ivi, te fariiraa i te ite o te tae mai na roto ana‘e i te faataa‘eraa ia tatou i to tatou na metua i te ra‘i ra, e ia hi‘o e, e haapa‘o anei tatou i te mau faaueraa. I roto i te buka a Aberahama, pene 3 te tai‘o nei tatou e : « E e tamata tatou ia ratou i reira, ia ite tatou e, e haapa‘o anei ratou i te mau mea atoa ta te Fatu to ratou Atua e faaue ia ratou ra ».1

I to tatou haereraa mai i te fenua nei, ua ta‘ita‘i mai tatou i taua horo‘a rahi ra no ô mai i te Atua ra―oia hoi, to tatou ti‘amâraa. Noa’tu e rau te tauasini huru hi‘oraa, ua haamaitaihia tatou ia ma‘iti na roto ia tatou iho. I ô nei te haapii nei tatou na roto mai i te mau titauraa fifi o te iteraa o te taata iho. E faataa tatou i te maitai e te ino. E faataa i te au ore e te au. Te haapii nei tatou e, na te mau faaotiraa e faataa i te haerea.

Ua papû ia’u e, ua faaru‘e atu tatou i to tatou Metua ma te hinaaro u‘ana ia ho‘i i piha‘i iho Ia’na, ia roaa to tatou faateiteiraa Ta’na i faaineine no tatou e ta tatou iho i hinaaro rahi. Noa’tu e, ua vaiihohia tatou ia imi e ia pee i taua e‘a ra e arata‘i faahou ia tatou i to tatou Metua i te Ao ra ra, aita Oia i tono mai ia tatou i ô nei ma te haapiiraa ore e te arata‘iraa ore. Ua horo‘a mai râ Oia ia tatou i te mau mauhaa ta tatou e hinaaro, e e tauturu Oia ia tatou a imi ai tatou i Ta’na tauturu, e e faaitoito hoi ia rave i te mau mea atoa e maraa ia tatou no te rave tamau noa e tae roa’tu i te hopea e ia roaa te ora mure ore.

Tei ia tatou nei te mau parau a te Atua e a Ta’na Tamaiti no te tauturu i te arata‘iraa ia tatou, o te itehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. Tei ia tatou nei te a‘o e te mau haapiiraa a te mau peropheta o te Atua. E te mea faufaa rahi roa, ua horo‘ahia mai ia tatou te hoê hi‘oraa maitai roa’e no te pee atu―oia hoi, te hi‘oraa o to tatou Fatu e Faaora, o Iesu Mesia―e ua haapiihia mai ia tatou ia pee i te reira hi‘oraa. Te Faaora iho tei parau e : « A haere mai ai, a pee mai ai ia’u ».2 « O ta’u hoi ohipa i rave i to outou hi‘oraa ra, o ta outou ïa e rave ».3 Ua ui oia i te uiraa, « Eaha to outou huru e au ai ? » E ua pahono a‘era Oia, « amene e parau atu vau ia outou, mai to’u nei ïa ».4 « Ua tapa‘o oia i te e‘a e ua iriti i te purumu ».5

Mai te mea e, e hi‘o tatou i ni‘a ia Iesu ei hi‘oraa no tatou e a pee ai tatou i To’na mau taahiraa avae, e nehenehe tatou e ho‘i ma te hau i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra no te ora i piha‘i iho Ia’na e a muri noa’tu. Ua parau te peropheta Nephi e, « ia ore te taata e mau papû e tae noa’tu i te hopea, i te onoonoraa atu i te hi‘oraa o te Tamaiti a te Atua ora, e ore roa ïa e ora ».6

Te vai ra te hoê vahine, i te mau taime atoa e faati‘a oia i to’na mau iteraa i roto i te hoê tere mataitai i te Fenua Mo‘a, e parau oia e, « ua haere au na te vahi ta Iesu i haere ! »

Ua tae oia i te mau vahi i reira Iesu i ora ai e i haapii ai. Ua ti‘a paha oia i ni‘a i te hoê ofa‘i i reira Iesu i ti‘a ai i te hoê taime, e aore ra, ua hi‘o paha oia i te hoê ana‘iraa mou‘a i hi‘ohia e Iesu. Ua riro taua mau iteraa ra ei mau iteraa faahiahia no’na ; tera râ, te haere-tino-roa-raa oia i te vahi i haerehia e Iesu, e ere ïa i te mea faufaa i te haereraa mai Ta’na i haere ra. Te faahoho‘araa i Ta’na mau ohipa e te peeraa i To’na hi‘oraa ua hau roa’tu ïa i te faufaa i te tamata noa i te imi i te mau mea i toe mai i ni‘a i te e‘a Ta’na i ratere i roto i te tahuti nei.

I to Iesu ani-manihini-raa’tu i te hoê taata tao‘a rahi, « a haere mai ai, a pee mai ai ia’u »,7 aita Oia i mana‘o e, e pee noa mai te taata tao‘a rahi ia’na na ni‘a e na raro i te mau aivi e te mau peho o te fenua.

Aita e titauhia ia tatou ia haere na te pae tahatai no Galilea e aore ra, na roto i te mau mou‘a no Iudea no te haere na te vahi i haerehia e Iesu. E nehenehe tatou paatoa e haere na te e‘a Ta’na i haere mai te mea e, e ma‘iti tatou ia pee Ia’na a ratere ai tatou i roto i te tahuti nei, ma te faaroo i Ta’na mau parau ia ta‘i i roto i to tatou taria, ma te faaî i to tatou aau i To’na Varua, e ia arata‘i Ta’na mau haapiiraa i to tatou oraraa. Na to’na hi‘oraa e turama i te haerea. Ua parau Oia e, « o vau te e‘a, e te parau mau, e te ora ».8

Mai te mea e, e hi‘o maite tatou i te e‘a ta Iesu i haere, e ite tatou e, ua farerei Oia i te mau titauraa e rave rahi ta tatou iho e farerei nei i roto i te oraraa nei.

Ei hi‘oraa, ua haere Iesu na ni‘a i te e‘a o te oto. Noa’tu te mau oto e rave rahi Ta’na i farerei, te vai ra hoê tei riro ei mea teimaha mau, tei faaitehia i roto i Ta’na otoraa i ni‘a ia Ierusalema a faaoti ai Oia i Ta’na ohipa. Ua faaru‘e te mau tamarii Iseraela i te hau o te pererau paruru Ta’na i pûpû ia ratou ra. A hi‘o atu ai Oia i ni‘a i te oire tei fatata i te vaiihohia i roto i te haamouraa, ua ati roa Oia i te oto rahi. Ma te ahoaho ua ti‘aoro a‘era Oia, « aue oe e Ierusalema e ! e Ierusalema i taparahi i te mau peropheta e, e te tui hoi i te ofai i ta te Atua i tono mai ia oe na e ; mau to’u hinaaro i te haaputu mai i to mau tamarii mai te moa i haaputu i to’na fanau‘a i raro a‘e i to’na pererau ra! E aita i ti‘a ia outou ! »9

Ua haere Iesu na ni‘a i te e‘a o te faahemaraa. Ua haaputu Lucifero, te taata ino, i to’na puai rahi a‘e, ta’na havare monamona roa a‘e, e ua faahema Ia’na tei haapae i te maa e 40 ao e e 40 pô. Aita Iesu i hema ; ua pato‘i râ Oia i te faahemaraa tata‘itahi. Ta’na mau parau faataa‘eraa : « E haere ê atu oe, e satane ».10

Ua haere Iesu na ni‘a i te e‘a o te mamae. A feruri na ia Getesemane, i reira Oia i vai ai i roto i « te mauiui oto … e mai te toto putua ra to’na hou i te ma‘iriraa i raro i te repo ra ».11 E aore roa e taata e nehenehe e haamo‘e i To’na mamae i ni‘a i te satauro ri‘ari‘a.

E riro tatou tata‘itahi i te taahi atoa na ni‘a i te e‘a o te oto, no te hoê paha rave‘a i erehia, hoê anei mana i faaohipa-hape-hia, no te mau ma‘itiraa anei a tei herehia e tatou, e aore ra, no te hoê anei ma‘itiraa ta tatou iho i rave. E riro atoa te e‘a o te faahemaraa ei e‘a no te taata tata‘itahi. Te tai‘o nei tatou i roto i te tuhaa 29 o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau : « E ia faahema te diabolo i te tamarii o te taata nei e ti‘a’i, ahiri aita ra aore ïa e ti‘a ia ratou ia haapa‘o ia ratou iho ».12

E haere atoa tatou na ni‘a i te e‘a o te mauiui. Tatou te mau tavini, eita ta tatou e nehenehe e titau hau atu i ta te Fatu, tei faaru‘e mai i te tahuti nei i roto i te mamae e te mauiui rahi.

E ite tatou i te oto rahi i ni‘a i to tatou e‘a, e ite atoa ra tatou i te oaoa rahi.

I piha‘i iho ia Iesu, tatou, e nehenehe ai e haere na ni‘a i te e‘a o te haapa‘o. Eita e riro ei mea ohie i te mau taime atoa, tera râ, ia faariro ana‘e tatou i te faufaa ai‘a ta Samuela i vaiiho mai ei parau fafau na tatou : « Inaha, e maitai rahi tei te haapa‘o i tei te tusia, e maitai rahi tei te faaroo i tei te toâhua mamoe oni ra ».13 Ia haamana‘o tatou e, te hopea o te haapa‘o ore o te tîtî ïa e te pohe, area te utu‘a o te haapa‘o ra o te ti‘amâ ïa e te ora mure ore.

Mai ia Iesu, e nehenehe tatou e haere na ni‘a i te e‘a o te taviniraa. E au te oraraa o Iesu mai te hoê mori turama no te maitai, a utuutu ai Oia i rotopu i te taata nei. Ua horo‘a Oia i te puai i te mau melo o te hapepa, te ite i roto i te mata o te matapo, e te faaroo i roto i te taria o te turi.

Ua haere Iesu na ni‘a i te e‘a o te pure. Ua haapii Oia ia tatou nahea ia pure, na roto i te horo‘araa mai ia tatou i te pure nehenehe ta tatou e parau nei e, te Pure a te Fatu. E o vai te nehenehe e haamo‘e i Ta’na pure i Getesemane : « Ia tupu râ to oe hinaaro eiaha to’u ? »14

Ua mau maitai ia tatou te tahi atu mau haapiiraa ta te Faaora i horo‘a mai ia tatou, o te itehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. I roto i Ta’na a‘oraa i ni‘a i te mou‘a, ua parau mai Oia e, ei aau aroha to tatou, ei aau haehaa, ei aau parau ti‘a, ei aau viivii ore, ei aau faatupu i te hau. Ua haapii mai Oia ia tatou ia ti‘a i ni‘a ma te itoito no to tatou mau ti‘aturiraa, noa’tu e, e tahitohitohia mai e e hamani-ino-hia mai tatou. Ua ani mai Oia ia tatou ia anaana to tatou maramarama ia ite mai hoi vetahi ê i te reira e ia hinaaro ratou e faahanahana i to tatou Metua i te Ao ra. Ua haapii mai Oia ia tatou ia mâ i te pae morare i roto i to tatou mana‘o e ta tatou ohipa. Ua parau mai Oia ia tatou e, e mea faufaa rahi roa’tu ia haaputu i te tao‘a i te ra‘i ra i tei te fenua nei.15

Te haapii nei Ta’na mau parabole ma te puai e te mana. I roto i te aamu no te taata Samaria, te haapii mai nei Oia ia tatou ia aroha e ia tavini i to tatou taata tupu.16 I roto i Ta’na parabole no te mau taleni, te haapii nei Oia ia tatou ia haamaitai ia tatou iho e ia titau i te maitai roa.17 I roto i te parabole o te mamoe mo‘e, te haapii nei Oia ia tatou ia haere e faaora i te feia tei faaru‘e i te e‘a e ua mo‘e to ratou haerea.18

Mai te mea e, e rohi tatou no te tuu i te Mesia i ropu i to tatou oraraa na roto i te haapiiraa i Ta’na mau parau, na roto i te peeraa i Ta’na mau haapiiraa, e na roto i te haereraa na ni‘a i To’na e‘a, ua fafau mai Oia ia horo‘a mai ia tatou i te ora mure ore i pohe ai Oia no te farii i te reira. Aita e hopearaa teitei atu i teie, ia faaoti tatou e farii i Ta’na faatureraa e ia riro mai ei mau pĭpĭ Na’na e ia rave i Ta’na ohipa i roto i to tatou oraraa taatoa. Aore te tahi atu mea, aore te tahi atu faaotiraa ta tatou e rave, e nehenehe e faariro ia tatou mai Ta’na e nehenehe e faariro.

Ia feruri ana‘e au i te feia tei tamata papû i te pee i te hi‘oraa o te Faaora e o tei haere na ni‘a i To’na e‘a, oioi roa vau i te haamana‘o i te i‘oa o Gustav e o Margarete Wacker―e piti na taata hoho‘a roa a‘e i te huru Mesia ta’u i ite. No te fenua Purutia raua e ua reva’tu raua i Canada hitia o te râ, e ua farerei au ia raua i te tau a tavini ai au ei peresideni misioni i reira. E hahu huruhuru taa te ohipa a te taea‘e Wacker. Noa’tu te iti o ta raua faufaa, e opere raua i te mau mea atoa ta raua e vaira. Aita raua i farii i te haamaitairaa ia fanau i te tamarii, tera râ, ua faaamu raua i te mau taata atoa e tomo mai i ô raua. Ua imi te mau tane e te mau vahine maramarama i teie mau tavini haehaa o te Atua, aore i ite i te tai‘o e i te papa‘i, e e fana‘o to ratou mai te mea e, e nehenehe ratou e parahi hoê hora i piha‘i iho i teie mau tavini.

E huru matarohia to raua, e ere ta raua reo peretane i te mea afaro roa, e e mea huru fifi rii ia apo mai, e mea ha‘iha‘i roa to raua faaearaa. Aita to raua e pereoo uira e aore ra, e afata teata, aita atoa ta raua te mau mea auhia e to te ao nei. Tera râ, e haere atu te feia haapa‘o i ô raua no te farii i te varua e vai ra i reira. E au to ratou fare i te ra‘i i ni‘a i te fenua nei, e te varua e itehia i reira, e varua ïa no te hau e te maitai hope roa.

E noaa atoa ia tatou taua varua ra, e e nehenehe ta tatou e faaite i te reira i to te ao nei mai te mea e, e haere tatou na ni‘a i te e‘a o to tatou Faaora e e pee i to’na hoho‘a maitai hope.

Te tai‘o nei tatou i roto i te Maseli i te parau a‘o : « E haamana‘o maitai i te e‘a i haerehia e to avae ».19 Mai te mea e na reira tatou, e roaa te faaroo ia tatou, e tae noa’tu i te hinaaro, no te haere na te e‘a i haerehia e Iesu. E papû maitai ia tatou e, tei ni‘a tatou i te e‘a ta to tatou Metua e hinaaro ia haere tatou. Na te hoho‘a o te Faaora e horo‘a mai nei ia tatou i te oti‘a no te mau mea atoa ta tatou e rave nei, e na Ta’na mau parau e horo‘a mai i te hoê arata‘iraa papû. E arata‘i To’na e‘a ia tatou i te fare ma te pe‘ape‘a ore. Te pure nei au ia farii tatou i teie haamaitairaa, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, ta’u e here nei, ta’u e tavini nei, e ta’u e faaite papû nei, amene.