2010–2019
Tiʻamâ e a muri noa’tu, no te haa no ratou iho
Atopa 2014


Tiʻamâ e a muri noa’tu, no te haa no ratou iho

Te hinaaro o te Atua maori râ ia riro tatou ei mau tane e ei mau vahine tiʻamâ ia taeʻahia ia tatou to tatou faito puai hopea i te pae tino e i te pae varua.

I roto i te haʻutiraa teata taata ora a William Shakespeare, The Life of King Henry V, te vai ra hoê taime haʻutiraa i te pô i roto i te puhaparaa o te mau faʻehau peretane i Agincourt na mua noa aʻe i ta ratou aroraa i te nuu faʻehau farani. I roto i te marehurehu e ma te huna i to’na hoho‘a mata, ua orihaere te arii Henry na rotopu i te mau faʻehau ma te ite-ore-hia. Ua paraparau oia ia ratou, ma te tamata i te faito i te morare o to’na nuu iti, e no te mea hoʻi e, aita ratou e ite ra o vai oia, ua faaʻite ratou i to ratou manaʻo mau. I roto i te tauʻaraa parau, ua paraparau ratou no niʻa i te iteraa e, tei ia vai ra te hopoiʻa no te ohipa e tupu i niʻa i te mau taata i roto i te aroraa―te arii e aore râ, te faʻehau tataʻitahi.

I te hoê taime ua parau te arii Henry, « Te feruri nei au e, e rahi aʻe to’u oaoa ia pohe i roto i te nuu a te arii i te pohe i te tahi atu vahi ; e mea tano hoʻi ta’na aroraa ».

Te pahono ra o Michael Williams e, « Ua hau atu te reira i ta tatou i ite ».

Ua farii to’na mau hoa, « E, e ua hau atu te reira i te tiʻa ia tatou ia ite ; no te mea ua navaʻi noa te iteraa tatou e, e mau taata tatou no te arii : mai te mea e, ua hape ta’na ohipa, eita tatou e faahapahia no te reira, no te mea, ua haapaʻo noa tatou i ta’na parau ».

Te parau faahou ra Williams, « Mai te mea e, e ohipa hape, te arii anaʻe te faahapahia no te mau mea atoa i ravehia ».

Ma te maere ore, aita te arii Henry i farii i te reira, « Te hopoi‘a o te huiraatira, tei ni‘a i te arii ; to te varua taata râ, tei ni‘a ia’na iho ».1

Aita o Shakespeare e tamata nei i te faatitiaifaro i teie tauʻaraa parau i roto i te haʻutiraa teata taata ora, e noa’tu te huru o te reira tauʻaraa parau, e tamau noa te reira tauʻaraa parau e tae roa mai i to tatou iho nei tau―tei ia vai ra te hopoiʻa no te ohipa e tupu i roto i to tatou oraraa ?

Ia fifi te hoê mea, te vai ra tera huru to te taata ia faahapa ia vetahi ê e aore râ, i te Atua. I te tahi taime, e feruri te taata e aore râ, te mau pupu taata e, e tiʻaraa to ratou no te tamata i te faauta i te hopoiʻa no to ratou maitai i niʻa iho i te tahi atu mau taata e aore râ, i niʻa iho i te hau fenua. I te pae varua, te feruri nei te tahi mau taata e, aita i titauhia i te tane e te vahine ia tutava no to ratou iho parau tiʻa―no te mea ua here e e faaora te Atua ia tatou « mai te au i to tatou vairaa ».

Tera râ, ua opua te Atua e, e tiʻa i Ta’na mau tamarii ia rohi ia au i te tiʻamâraa morare Ta’na i horoʻa mai ia ratou, « ia tiʻa i te taata atoa ia faautuʻahia no ta’na iho mau hara ia tae i te mahana haavâraa ra ».2 O Ta’na faanahoraa e To’na hinaaro ia haʻuti tatou i te tiʻaraa rahi no te raveraa i te faaotiraa i roto i to tatou iho oraraa. Eita te Atua e ora i to tatou oraraa e aore râ e faatere ia tatou mai te huru ra e pepe hurio tatou, mai ta Lucifero hoʻi i tuu mai te manaʻo. Eita atoa Ta’na mau peropheta e farii ia riro ei taata « hutihuti pepe hurio » ei mono i te Atua. Ua parau Brigham Young : « Aita vau e hinaaro i te tahi noa’tu Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei i niʻa i te fenua nei, e aore râ i niʻa te raʻi, ia au mau i te ohipa ta’u e rave, maori râ ia faatupu te Varua a te Fatu Iesu Mesia, te varua heheuraa, i te reira i roto ia ratou. Ua hinaaro vau ia ratou ia ite no ratou iho e ia maramarama no ratou iho ».3

E no reira, eita te Atua e faaora mai ia tatou « mai te au i to tatou vairaa », a tahi, no te mea « mai te au i to tatou vairaa » e mea viivii tatou, e « aore hoʻi te mea viivii e parahi… i mua ia’na ; na roto hoʻi i te reo o Adamu, o Taata Moʻa to’na iʻoa ; e te iʻoa o ta’na Fanau Tahi, te Tamaiti a te Taata [Moʻa] ».4 E a piti, eita te Atua e haa no te faariro ia tatou ei hoê mea aita tatou i maʻiti ia riro na roto i ta tatou mau ohipa. Oia mau, ua here Oia ia tatou, e no te mea ua here Oia ia tatou, eita Oia e faahepo e e faaruʻe ia tatou. Aita, e tauturu mai râ Oia ma te arataʻi ia tatou. Oia mau, te faaʻiteraa papû no te here o te Atua, o Ta’na ïa mau faaueraa.

E tiʻa ia tatou (e te oaoa mau nei hoʻi tatou) i te faanahonahoraa i haamauhia e te Atua e tiʻa ai ia tatou ia rave i ta mau maʻitiraa, ia haa no tatou iho ma te ite atoa mai i te mau faahopearaa, e aore râ mai ta te mau papaʻiraa moʻa e parau nei, ia « tamata [tatou] i te maramara, ia tiʻa ia [tatou] ia ite i te faufaa rahi o te maitai ».5 E mauruuru tatou e a muri noa’tu i te mea e, ua upootiʻa te Taraehara o te Faaora i niʻa i te hara matamua, i tiʻa ai ia tatou ia fanauhia mai i roto i teie nei ao ma te ore e faautuʻahia no te hara a Adamu.6 Na roto i te reira faaoraraa i te hiʻaraa, ua haamata tatou i te oraraa nei ma te hara ore i mua i te Atua e « ua riro… ei mea tiʻamâ e a muri noa’tu, i te ite i te maitai e te ino ; ia rave [tatou] i tei au i to [tatou iho] hinaaro, e ia ore [tatou] ia ravehia ».7 E nehenehe ta tatou e maʻiti i te huru taata ua hinaaro tatou ia riro, e na roto i te tauturu a te Atua, e nehenehe roa hoʻi tatou e riro mai mai Ia’na te huru.8

E iriti te evanelia a Iesu Mesia i te eʻa e tae ai tatou i te faito i titauhia ia tatou ia tapae. Na roto i te Taraehara a Iesu Mesia e To’na aroha, e nehenehe to tatou mau manui-ore-raa i te ora-maitai-roa-raa e i te ora-tamau-noa-raa i te ture tiretiera i te tahuti nei ia tumâhia, e e faatiʻahia tatou ia faahotu i te huru o te Mesia. Te titau nei râ te parau faautuʻa, eiaha te hoê o teie mau mea ia tupu ma te ore tatou e hinaaro e e rohi papû. Te reira ihoa to’na raveraa mai te tau e te tau. Te tumu mau tatou i tae mai ai i niʻa i te fenua nei, no te maʻitiraa ïa ta tatou tataʻitahi i rave no te amui atu i roto i te faanahoraa a to tatou Metua.9 No reira, e ere roa’tu te faaoraraa i te faahopearaa no te tahi haapeuraa na te Atua, e aore râ te hoê ohipa e tupu na roto anaʻe i te hinaaro o to te raʻi.10

Te parau faautuʻa e hiro‘a faufaa rahi ïa no te Atua. E nehenehe ta tatou e faatupu i te faaroo i te Atua no te mea e nehenehe e tiʻaturi papû Ia’na. Te haapii mai nei te mau papaʻiraa moʻa ia tatou e, « E ore roa te Atua e taahi na niʻa i te mau eʻa afaro ore, e ore atoa hoʻi oia e fariu atu i te pae atau e a ore râ i te pae aui, e ore roa atoa hoʻi oia e faahuru-ê nei i te mea ta’na i parau ra, no reira e mea afaro noa to’na eʻa, e e mea mure ore to’na haerea »11 e « E ore te Atua e haapaʻo i te huru o te taata ».12 Te turuʻi nei tatou i niʻa i te maitai hanahana o te parau faautuʻa no te faaroo, no te tiʻaturi e no te tiaʻiraa.

Tera râ, ei faahopearaa no te riroraa ei mea parau tiʻa hope roa, te vai ra te tahi mau mea eita te Atua e nehenehe e rave. Eita Ta’na e nehenehe e faaoti noa mai Ta’na e hinaaro ia faaora i te tahi pae e ia haamou i te tahi pae. Eita Ta’na e nehenehe e « hiʻo noa’tu i niʻa i te hara ma te faati‘a i te reira ».13 Eita Ta’na e nehenehe e faatiʻa i te aroha ia eiâ i te parau faautuʻa.14

To te Atua haamauraa i te parau o te aroha, e tapaʻo faaʻite papû ïa no To’na parau tiʻa. No To’na parau tiʻa i haamau ai Oia i te raveʻa e tiʻa ai i te aroha ia rave i ta’na tuhaa faufaa rahi i roto i to tatou haerea mure ore. No reira i teie nei, « te faati‘a noa ra te parau tiʻa i ta’na ihora, e te rave noa ra te aroha i ta’na ihora ».15

Ua ite tatou e, na « te mau ati e te pohe hoʻi no’na o tei ore roa i rave i te hara ra, o ta [te Metua] i mauruuru roa ra … te toto no [Ta’na] Tamaiti nei o tei haamaniihia ra »16 e faati‘a i te mau titauraa a te parau tiʻa, e faaʻite i te aroha, e e te faaora ia tatou.17 Area râ, « aita’tu â raveʻa o te au i te parau tiʻa ra e tupu ai te raveʻa faaora, maori râ, na roto i ta te taata tatarahapa ».18 Na te titauraa e te raveʻa o te tatarahapa e faati‘a i te aroha ia rave i ta’na ohipa ma te ore e taataahi i te parau tiʻa.

Aita te Mesia i pohe no te faaora i te taata ma te faataa-ore-raa, no te pupu râ i te tatarahapa. Te turuʻi nei tatou i niʻa « i te maitai no’na, no Tei Puai ia faaora »19 i roto i te ohipa no te tatarahaparaa, te ohipa râ no te tatarahaparaa, o te hinaaro ïa o te taata iho ia taui. E no reira, na roto i te fariroraa i te tatarahaparaa ei titauraa no te farii i te horoʻa no te aroha, ua faatiʻa te Atua ia tapeʻa tatou i te hopoiʻa no tatou iho. E auraro e e paturu te tatarahapa i to tatou tiʻamâraa morare : « E tiʻaʻi i te aroha i te faaore i te mau titauraa a te parau faautua, e i te haaati i te taata i te rima o te ora, e vaiihohia râ te taata i ore i faaroo e tae noa’tu i te tatarahapa ra ia faautuahia oia e ia titau-hua-hia ia’na i ta te ture e hope roa aʻe ; no reira, e faatupuhiaʻi te raveʻa rahi e te mure ore, o te faaora ia’na anaʻe o tei faaroo e tae noa’tu i te tatahapa ».20

E ohipa ê te oreraa e maramarama i te parau faautuʻa e te aroha o te Atua ; e ohipa ê atoa hoʻi te hunaraa i te vai-mau-raa e aore râ, te puai hope o te Atua, tera râ, te faahopearaa o te reira na mea e piti, e mea iti aʻe―e i te tahi taime iti roa ino―i to tatou faito puai hope e te hanahana. Te hoê Atua aita e tuu i te titauraa, ua tuea noa ïa i te hoê Atua aita e vai ra. Hoê ao aita e Atua, aita e Atua ora no te faatiʻa i te mau ture morare no te faatere e no te haamaitai i Ta’na mau tamarii, e au atoa ïa mai te hoê ao aita e parau mau e aore râ, aita e parau tiʻa. E ao ïa i reira te hiʻo-pae-raa (relativisme) morare e faatere arii roa nei.

Te auraa o te parau, hiʻo-pae-raa, maori râ, o te taata tataʻitahi to’na iho mana faatere teitei aʻe. Oia mau, e ere o ratou noa te huna i te Atua te pee i tera huru manaʻo. Te vai ra te taata e tiʻaturi nei i te Atua tera râ te tamau noa ra ratou i te tiʻaturi e, na ratou iho, ratou noa iho e faaoti e aha te maitai e e aha te ino. Teie te parau a te hoê taureʻareʻa : Aita vau e manaʻo nei e, e nehenehe ta’u e parau e, ua hape te faaroo hindou e aore râ, ua hape te faaroo katorika e aore râ, e mea hape ia tomo i roto i te faaroo episekopo―te feruri nei au e, tei te huru noa o te mea ta oe e tiʻaturi… Aita vau e manaʻo nei e, te vai ra te tiʻa e te hape ».21 Te tahi faahou, ia uihia oia no niʻa i te tumu o to’na mau tiʻaturiraa pae faaroo, ua pahono oia e : « O vau iho―tera mau te faanahoraa. Ta’u e parau nei, nahea e tiʻa ai ia vai te hoê mana i niʻa’tu i te mea ta oe e tiʻaturi ? »22

No te mau taata e tiʻaturi nei e, e nehenehe te mau mea atoa e riro ei parau mau, e au ïa te faaʻiteraa i te parau mau papû tei haamauhia no to te ao atoa nei, mai te hoê faaheporaa―« Aita e nehenehe e faahepo ia’u ia tiʻaturi e parau mau te hoê mea aita vau e au ». Tera râ, aita te reira e taui i te parau mau. Eiaha no te mea aita te hoê taata e au i te ture no te toparaa, aita ïa o’na e topa i raro ia ouʻa oia na niʻa mai i te hoê mato tarere. Mai te reira atoa no te ture mure ore e no te parau faautuʻa. Eita e noaa te tiʻamâraa na roto i te patoʻiraa i te reira, na roto râ i te faaohiparaa i te reira. E faatumu atoa te Atua i To’na iho mana i niʻa i te reira. Ahiri e, aita ihoa e parau mau tei haamauhia e o te ore e tauiui, aita ïa hoê auraa to te horoʻa no te tiʻamâraa ia maʻiti, i te mea e, eita roa’tu ïa ta tatou e nehenehe e opua e e hinaaro i te mau faahopearaa o ta tatou mau ohipa. Mai ta Lehi i parau : « E mai te mea e parau mai oe e, aore e ture, e parau atoa oe e, aore e hara. E mai te mea e parau oe e, aore e hara, e parau atoa oe, aore e parau-tia. E aore e parau-tia, aore atoa e oaoa. E aore e parau-tia e te oaoa hoʻi, aore atoa e utua e te ati hoʻi. E aore teie nei mau mea, aore atoa e Atua. E aore e Atua, aore atoa tâua e te fenua hoʻi ; no reira aore te hoê mea i hamanihiaʻi, ia ohipa, e ia ohipahia ; no reira ia ore te mau mea atoa e tiʻaʻi ».23

No te mau mea no te pae tino e no te pae varua, ua riro ïa te haapaʻoraa tatou ia tatou iho ei horoʻa no ô mai i te Atua ra, e ia ore anaʻe te reira, e ore ïa e tiʻa ia tatou ia faatupu i to tatou faito puai hopea ei mau tamahine e ei mau tamaiti na te Atua. E riro mai ïa te tiaauraa ia tatou iho ei mana e ei hopoiʻa o te titauhia ia tatou ia paruru tamau maite ; i aro-noa-hia na te reira mai te tau na mua’tu i te hamaniraa o te ao nei. E mea tiʻa ia tatou ia paruru i te tiaauraa i mua i te mau taata e te mau faanahoraa o te hinaaro (i te tahi taime ma te manaʻo maitai) e faariro ia tatou ei mea tiʻamâ ore. E e mea tiʻa ia tatou ia paruru i te reira i mua i to tatou iho mau hinaaro ia haapae i te ohipa e titauhia no te faahotu i te mau taleni, te mau aravihi e te huru Mesia.

Te faatiʻahia ra te aamu no te hoê taata aita e hinaaro e rave i te ohipa. Ua hinaaro oia ia aupuruhia oia i roto i to’na mau hinaaro paatoa. I roto i to’na feruriraa, e mea tiʻa i te Ekalesia e aore râ, i te hau fenua, e aore râ, ia raua toopiti, ia faaamu ia’na, no te mea ua aufau oia i ta’na mau tute e ta’na mau tufaa ahuru. Aita ta’na hoê aʻe maa no te amu tera râ, ua patoʻi oia ia rave i te ohipa no te faaamu ia’na iho. No to ratou peʻapeʻa e te au ore, ua faaoti aʻera te feia i tamata i te tauturu ia’na e, mai te mea e, aita oia e hinaaro ia faahaʻuti noa aʻe i to’na manimani rima no te faaora ia’na iho, e mea tano aʻe ïa e afaʻi ia’na i niʻa i te tanuraa maʻi e vaiiho ai e a pohe atu ai. I roto i te tere no te haere i te tanuraa maʻi, na ô aʻera te hoê taata e, « Eita ta tatou e nehenehe e na reira. Te vai ra ta’u te tahi tô popaa, e nehenehe ta’u e horoʻa na’na ».

No reira, ua faataa’tura ratou i teie taata, e ua ui maira oia e, « Ua tatarahia te paa ? »

Pahono atura ratou e, « Aita »

Na ô mai nei oia e, « A tere noa ïa ».

Te hinaaro o te Atua maori râ ia riro tatou ei mau tane e ei mau vahine tiʻamâ ia taeʻahia ia tatou to tatou faito puai hopea i te pae tino e i te pae varua, ia tiʻamâ hoʻi tatou i te mau otiʻa haamâ o te oraraa veve e i te ruuruuraa o te hara, ia tiʻa ia tatou ia oaoa i to tatou iho tura e te tiʻamâraa, ia ineine tatou i roto i te mau mea atoa no te apiti atu Ia’na i roto i To’na basileia tiretiera.

Aita vau e tiʻaturi nei i teie manaʻo hape e, e nehenehe te reira e ravehia na roto noa i ta tatou anaʻe tautooraa e aita Ta’na tauturu rahi e te tamau. « Ua ite hoʻi tatou e, no roto i te aroha e oraʻi tatou, hope noa’tu to tatou itoito atoa ».24 E titau-roa-hia ia tatou ia rave faaoti i te tahi rii aʻe ohipa e aore râ maitai hou te Atua e tauturu mai ai―e nehenehe te tauturu hanahana ia tae mai ia tatou i te mau hora atoa o te mau mahana atoa, noa’tu te vahi tei reira tatou i niʻa i te eʻa no te haapaʻo. Ua ite râ vau e, i ô atu i te hinaaroraa i Ta’na tauturu, e mea tiʻa ia tatou ia rave tatou iho, ia tatarahapa, e ia maʻiti i te Atua ia tiʻa Ia’na ia ohipa i roto i to tatou oraraa mai te au i te parau faautuʻa e te tiʻamâraa morare. Te taparu nei au ia amo noa aʻe tatou i te hopoiʻa e ia haere e rave i te ohipa, ia roaa hoʻi i te Atua te hoê mea no te tauturu ia tatou.

Te faaʻite nei au e, te ora nei te Atua te Metua, Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, to tatou Ora, e tei pihaʻi iho te Varua Maitai ia tatou. Aita e manaʻo tapetepete no ta ratou tauturu ia tatou, e e mea mure ore to Ratou tiʻaraa no te rave i te reira. « A ara, a tiʻa [tatou] i niʻa i te repo ra… ia tupu te mau faufaa ta te Metua mure ore i fafau mai ia [tatou] ».25 Na roto i te iʻoa o Iesu Mesia ra, amene.